Tradarea prin ajutarea inamicului

Tradarea prin ajutarea inamicului

1. Continutul legal

Potrivit prevederilor art. 156 C.pen., tradarea prin ajutarea inamicului consta in fapta cetateanului roman sau a persoanei fara cetatenie domiciliata pe teritoriul statului roman, care, in timp de razboi:

a) preda teritorii, orase, pozitii de aparare, depozite ori instalatii ale fortelor armate romane sau care servesc apararii;

b) preda nave, aeronave, masini, aparate, armament sau orice alte materiale care pot sluji purtarii razboiului;

c) procura dusmanului oameni, valori si materiale de orice fel;

d) trece de partea inamicului sau efectueaza alte actiuni care sunt de natura sa favorizeze activitatea dusmanului ori sa slabeasca puterea de lupta a fortelor armate romane sau a armatelor aliate.

Ultimul alineat al art. 156 C.pen. prevede ca infractiune si faptele cetateanului roman sau ale persoanei fara cetatenie domiciliata pe teritoriul statului roman, care, in timp de razboi, lupta sau face parte din formatii de lupta impotriva statului roman sau a aliatilor sai.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic generic este comun tuturor infractiu­nilor contra sigurantei statului.

b) Obiectul juridic special al infractiunii de tradare prin ajutarea inamicului este complex, deoarece, pe langa valoarea sociala specifica acestei infractiuni contra si­gurantei nationale, mai exista si un alt obiect juridic, adiacent, care priveste capa­citatea de aparare a statului[1].

c) Infractiunea are si un obiect material, reprezentat de obiectivele, bunurile sau valorile asupra carora se indreapta activitatea infractionala: teritorii, orase, pozitii de aparare, depozite, instalatii, nave, aeronave, masini, aparate, armament, materiale care pot sluji purtarii razboiului, oameni, valori si materiale de orice fel.

B. Subiectii infractiunii. a) Subiectul activ nemijlocit al infractiunii trebuie sa inde­­plineasca aceleasi cerinte ca si in cazul tradarii prevazute de art. 155 C.pen.

b) In legatura cu subiectul pasiv trebuie remarcat faptul ca acesta poate fi, in cele mai multe situatii, statul roman, dar si un stat aliat acestuia.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Sub aspectul elementului material aceasta infractiune se realizeaza printr‑o actiune sau o inactiune de ajutare a inamicului.

Textul art. 156 C.pen. prevede diferite modalitati normative ale actiunii sau inac­tiunii de ajutare a inamicului, cum ar fi: preda teritorii, orase, nave, aeronave, pro­cura dusmanului oameni, valori sau materiale de orice fel, trece de partea inami­cului, lupta sau face parte din formatii de lupta impotriva statului roman sau a aliatilor sai. Aceste modalitati de realizare a actului fizic de executare sunt prezentate cu titlu exem­plificativ, enumerarea fiind incheiata cu mentiunea "alte actiuni care sunt de natura sa favorizeze activitatea dusmanului, ori sa slabeasca puterea de lupta a fortelor armate romane sau a armatelor aliate".

Prin predarea oraselor, navelor, materialelor etc. se intelege punerea la dispozi­tia inamicului a acestor obiective si valori fie prin cedarea lor, fie prin inlesnirea ocu­parii acestora ori prin abandonarea lor spre a fi ocupate.

Procurarea de oameni se refera la recrutarea acestora pentru inamic, iar "procu­rarea" de valori si materiale presupune achizitionarea de bunuri materiale pentru ne­cesitatile inamicului, indiferent de valoarea strategica a acestora, cu conditia ca ele sa apartina armatei romane sau sa fi putut servi armatei romane ori aliatilor ei pentru aparare.

Cat priveste trecerea de partea inamicului, nu are relevanta modul cum s‑a facut trecerea la inamic, putandu‑se realiza acte de dezertare, intrarea in serviciul inami­cului, desfasurarea unei propagande defetiste pentru demobilizarea propriei armate etc.

Prin a lupta intelegem participarea efectiva la operatiunile militare, iar a face parte din formatii de lupta inseamna simpla inrolare intr‑o formatie de lupta a inamicului, chiar daca cel in cauza nu a luat parte la lupta.

b) Pentru ca activitatea de ajutare sa se constituie ca element material al infractiu­nii prevazute de art. 156 C.pen., se impune a fi indeplinita o conditie esentiala, si anume, ajutorul sa fie dat inamicului in timp de razboi.

Potrivit explicatiilor date de art. 153 C.pen., prin "timp de razboi" se intelege inter­valul de timp de la data declararii mobilizarii sau de la inceperea operatiilor de razboi pana la data trecerii armatei in stare de pace.

c) Urmarea imediata si in cazul acestei infractiuni de tradare consta in producerea unei stari de pericol pentru valoarea sociala protejata de legea penala.

d) Raportul de cauzalitate care trebuie sa existe intre actiunea incriminata si urmarea produsa rezulta, de cele mai multe ori, ex re.

B. Latura subiectiva. Infractiunea de tradare prin ajutarea inamicului se poate savarsi cu intentie, sub ambele sale forme: directa sau indirecta.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Actele pregatitoare asimilate tentativei si tentativa se pedepsesc. In­fractiunea se consuma prin producerea rezultatului descris in normele de incriminare (preda, procura, trece de partea inamicului), prin aceasta dand ajutor inamicului si punand in pericol siguranta statului. Pentru modalitatile care nu presupun existenta unui rezultat, infractiunea se consuma prin savarsirea actiunii (de exemplu, efec­tueaza actiuni de natura sa favorizeze activitatea dusmanului).

B. Modalitati. Infractiunea prevazuta in art. 156 C.pen. se poate savarsi in moda­litati normative diferite pe care le‑am trecut in revista, pentru realizarea continutului infractiunii si consumarea acesteia fiind suficienta savarsirea oricareia dintre activi­tatile ce pot constitui element material al infractiunii.

C. Sanctiuni. Pedeapsa este detentiunea pe viata sau inchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi atat pentru faptele prevazute in art. 156 alin. (1), cat si pentru cele din ultimul alineat al acestui articol.