Dreptul de uzufruct: Modurile de dobandire a uzufructului, stingerea uzufructului

Definitie, caractere si continut. Dreptul de uzufruct este acel drept real principal derivat, esentialmente temporar, asupra bunului sau bunurilor ce apartin in proprietatea altei persoane, care confera titularului sau, numit uzufructuar, atributele de posesie si folosinta, cu obligatia de a le conserva substanta si de a le restitui proprietarului la incetarea uzufructului^[1]. El este reglementat in art.517 -564 C.civil.

Definitia legala a uzufructului a fost pe buna dreptate criticata^[3], deoarece a-l considera ca un drept de "a se bucura"(se includ aici usus si fructus) este insuficient si imprecis. In cadrul unui contract de locatiune si locatarul este indreptatit sa se bucure de un bun apartinand locatorului, fara ca el sa beneficieze de un drept real . Pe de alta parte, atributul posesiei asupra bunului obiect al dreptului real este si el divizat, astfel incat uzufructuarul beneficiaza si el de posesia corespunzatoare uzufructului .

Continutul juridic al dreptului de uzufruct este alcatuit din atributele de posesie si folosinta, uzufructuarul avand si dreptul de a culege sau percepe, in proprietate, fructele bunului respectiv. Proprietarul ramane doar cu atributul de dispozitie juridica pe care il poate exercita liber, fara a aduce insa atingere dreptului de uzufruct. Pe durata uzufructului, proprietatea este astfel golita de o buna parte a continutului sau juridic, pastrand doar atributul de dispozitie juridica^[6]. De aceea se numeste nuda proprietate iar proprietarul se spune ca este un nud proprietar. Prin urmare, din unirea uzufructului cu nuda proprietate se poate obtine deplina proprietate.

Dreptul de uzufruct prezinta urmatoarele trasaturi sau caractere juridice^[7]:

a) este un drept asupra bunului sau bunurilor aflate in proprietatea altuia. Uzufructul, care face parte din categoria drepturilor reale asupra bunurilor altuia (jura in re aliena) este rezultatul dezmembrarii dreptului de proprietate. El se constituie prin transferarea unor element din continutul juridic al dreptului de proprietate catre o alta persoana decat proprietarul. Pe de alta parte prerogativele conferite uzufructuarului sunt, dupa cum vom vedea mai jos, limitate, acesta neputand sa foloseasca bunul asa cum doreste. Dupa cum s-a aratat , uzufructuarul este obligat sa pastreze " destinatia economica a bunului".

b) este un drept real, fiind opozabil tuturor. De aceea, nu poate fi confundat cu dreptul locatarului asupra bunului ce i-a fost inchiriat. In aparenta, dreptul uzufructuarului este asemanator dreptului unui chirias, dar deosebirile sunt majore^[9]. Uzufructuarul, la fel ca si chiriasul, detine precar si temporar bunul in raport cu proprietatea, astfel incat nu il va putea dobandi prin intermediul prescriptiei achizitive (art. 1853 alin. 1 C.civ.). Diferenta principala insa este data de calificarea ca drept real a uzufructului si ca drept personal a dreptului derivat din locatiune. Pe de alta parte, desi uzufructul ia nastere prin contract la fel ca si locatiunea, raporturile dintre nudul-proprietar si uzufructuar sunt guvernate de lege, obligatiile lor reciproce fiind obligatii reale propter rem . Obligatia propter rem a nudului-proprietar este aceea de a nu intreprinde nimic pentru a tulbura dreptul uzufructuarului (obligatie negativa- art. 539 alin. 1 C.civ) in timp ce locatorul este tinut de o obligatia personala de a procura incontinuu folosinta bunului inchiriat pe perioada locatiunii (obligatie pozitiva- art. 1420 pct. 3 C.civ) . Alta deosebire dintre uzufruct si dreptul locatarului este ca uzufructul este un drept imobiliar iar dreptul chiriasului este unul mobiliar . In ceea ce priveste constituirea uzufructului, uzufructuarul preia bunul in starea in care se afla (art. 540 C.civ) in timp ce locatorul trebuie sa predea lucrul intr-o stare care sa il faca apt a fi intrebuintat (art. 1421 C.civ).

c) uzufructul este un drept esentialmente temporar: daca titularul sau este o persoana fizica, el poate fi cel mult viager; atunci cand uzufructuarul este o persoana juridica, durata lui in timp nu poate depasi 30 de ani; Uzufructul poate fi constituit   in baza art.560 C.civ. tinandu-se cont nu de durata vietii uzufructuarului, ci de aceea a unui tert sau de o varsta limita a unui tert .

d) este un drept incesibil, atat prin acte si fapte juridice, intre vii si pentru cauza de moarte. Dar desi dreptul de uzufruct este intransmisibil, uzufructuarul are totusi posibilitatea de a ceda altei persoane beneficiul sau emolumentul uzufructului.

De la regula caracterului incesibil al uzufructului exista o exceptie. Astfel, prevederile art. 1750 pct. 2 C.civ. prevad ca uzufructul asupra imobilelor si ale accesoriilor acestora poate fi ipotecat, pe cale de consecinta putand fi scos la vanzare silita. La fel, art. 488 alin. 2 C.pr.civ. permite urmarirea silita imobiliara asupra dreptului de uzufruct^[15].

Dreptul de uzufruct prezinta, in acelasi timp, avantaje si dezavantaje economice. Dintre avantaje mentionam: uzufructul este un mijloc comod pentru proprietar de a conserva si exercita prin altul posesia si folosinta asupra bunului; uzufructul cu titlu oneros este un mijloc de obtinere a unor venituri fara ca dreptul de proprietate asupra bunului respectiv sa iasa din patrimoniul sau; datorita caracterului temporar al dreptului de uzufruct, proprietarul este sigur ca intr-un anumit moment dreptul sau de proprietate se va completa devenind din nou deplin.

Referindu-ne la dezavantajele economice potentiale ale dreptului de uzufruct, in literatura juridica franceza, s-a aratat ca uzufructuarul, avand un drept temporar, adeseori, urmareste sa obtina pentru el toate avantajele imediate si posibile, care pot avea ca efect epuizarea bunului, prin exploatarea lui intensiva intr-o lunga perioada de timp. Pe de alta parte, nudul proprietar al bunului respectiv, intr-o asemenea ipoteza, redevenind proprietar deplin, se poate dezinteresa de bunul sau, refuzand sa suporte cheltuielile necesare, cum ar fi reparatiile capitale. Aceasta duce la degradarea sau chiar disparitia bunului si, pe cale de consecinta, la o pierdere economica pentru proprietar si chiar pentru societate.

Obiectul dreptului de uzufruct. Potrivit art.520 C.civ.: 'Uzufructul se poate stabili pe tot felul de bunuri, mobile si imobile'. Rezulta ca uzufructul poate avea ca obiect orice fel de bunuri mobile sau imobile, corporale sau incorporale, fungibile sau nefungibile.

Avand in vedere ca uzufructuarul are obligatia de a conserva substanta bunului respectiv, uzufructul are ca obiect, de regula, numai bunuri neconsumptibile. Totusi, in conformitate cu prevederea art.526 C.civ., uzufructul poate fi constituit si asupra unor bunuri consumptibile. In acest caz, uzufructuarul dobandeste nu numai posesia si folosinta bunului, ci insasi dreptul de proprietate^[16]. De aceea, el are posibilitatea de a dispune de bunul respectiv, cu obligatia de a restitui, la stingerea uzufructului, bunuri de acelasi gen, in aceeasi cantitate, de calitate si valoare egala, sau pretul lui. Un asemenea uzufruct poarta denumirea de cvasiuzufruct .

Uzufructul poate avea ca obiect unul sau mai multe bunuri individuale, determinate, ori o fractiune dintr-o universalitate sau chiar o intreaga universalitate. De aceea, dupa caz, el este cu titlu particular, cu titlu universal sau universal. In categoria uzufructului universal amintim: uzufructul unei turme de animale; uzufructul unui fond de comert; uzufructul unei succesiuni.

Distinctia intre uzufructul cu titlu particular si uzufructul cu titlu universal ori universal prezinta o mare importanta, mai ales in ce priveste prerogativele si obligatiile uzufructuarului. Astfel, uzufructuarul cu titlu particular nu este tinut niciodata de datoriile patrimoniului din care bunul obiect al dreptului de uzufruct face parte, in timp ce uzufructuarul universal sau cu titlu universal sunt obligati sa contribuie la pasivul succesoral.   Dreptul de uzufruct avand ca obiect un fond de comert confera uzufructuarului posibilitatea de a continua exploatarea acelui fond, privit ca universalitate, in aceleasi conditii ca proprietarul. In acest sens, el are dreptul sa instraineze marfurile sau produsele obtinute pentru a realiza profit si a mentine clientela, poate consuma materiile prime pentru a obtine alte marfuri, avand insa obligatia de a inlocui marfurile vandute si materiile prime consumate, pentru ca, la stingerea uzufructului, sa restituie proprietarului aceeasi universalitate de bunuri. Acest lucru este posibil datorita subrogatiei reale cu titlu universal. Posibilitatea ca un fond de comert sa constituie obiectul unui drept de uzufruct prezinta avantaje deosebite. In acest sens, subliniem faptul ca in cazul in care uzufructuarul da faliment, fondul de comert nu intra in masa falimentului, pentru a forma gajul general al creditorilor sai. Creditorii uzufructuarului vor putea urmari numai beneficiul sau emolumentul uzufructului, adica venitul produs de exploatarea fondului de comert.

De asemenea, uzufructul care are ca obiect o turma de animale poarta asupra intregii universalitati si nu asupra fiecarui animal care intra in alcatuirea acelei turme. Deci, la stingerea uzufructului, uzufructuarul este obligat sa restituie aceasta universalitate, asa incat animalele obtinute ca spor prin prasila vor inlocui pe cele care au fost instrainate sau au pierit. Uzufructuarul dobandeste si pastreaza in proprietate numai produsele animalelor din turma, cum sunt: lana, laptele, ingrasamintele organice si sporul obtinut din prasila care depaseste necesarul de inlocuire a animalelor instrainate si a mortalitatilor^[18].

Analiza: Contract de garantie Lucrare: Contracte civile speciale - contractul de vanzare cumparare

Din interpretarea art. 527 C.civ.," Uzufructul unei rente pe viata da uzufructuarului, pe durata uzufructului sau, dreptul de a percepe veniturile, fara a fi obligat la nici un fel de restituire" s-a dedus ca uzufructul poate purta si asupra bunurilor incorporale, cum ar fi creantele, actiunile sau partile sociale in societatile comerciale, titluri de valoare etc.

Astfel, in ceea ce priveste uzufructul unei creante, dobanzile acesteia vor fi culese ca si fructe de uzufructuar, care are in virtutea dreptului sau indatorirea sa urmareasca creanta la scadenta si sa primeasca plata efectuata de debitor^[19]. Uzufructuarul are sarcina ca la incetarea uzufructului sa restituie nudului-proprietar capitalul, urmandu-se regulile aplicabile cvasiuzufructului . In cazul actiunilor la societati comerciale, in doctrina se considera ca nudul-proprietar isi va exercita dreptul de vot conferit de aceste actiuni, cu exceptia deciziilor luate in adunarile generale care tind la afectarea beneficiilor societatii, ipoteza in care uzufructuarul se va prevala de dreptul sau asupra partilor sociale .

Dreptul de uzufruct poate fi constituit numai asupra bunurilor de orice fel aflate in proprietate privata, adica in circuitul civil, indiferent de titular. Bunurile din domeniul public national si local nu pot face obiect al uzufructului, fiind scoase din circuitul civil.

Modurile de dobandire a uzufructului. Potrivit art.518 C.civ.: 'uzufructul se stabileste prin lege si prin vointa omului'. Textele din Codul civil prin care erau reglementate trei cazuri de uzufruct legal, adica nascut direct din lege, au fost abrogate. Astfel ca, in prezent, dreptul de uzufruct se poate constitui prin vointa omului. La aceasta se mai adauga si uzucapiunea.

Constituirea dreptului de uzufruct prin vointa omului se poate realiza prin acte juridice, adica prin conventie si testament^[22]. Conventia poate fi cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. Constituirea dreptului de uzufruct prin conventie poate fi directa si indirecta. Uzufructul se constituie direct atunci cand proprietarul instraineaza unei persoane atributele de posesie si folosinta, pastrand pentru sine, pe toata durata uzufructului, doar atributul de dispozitie sau nuda proprietate (constituirea per translationem). Uzufructul se constituie indirect, pe cale de retentiune, prin instrainarea dreptului de proprietate din continutul caruia sunt desprinse si retinute, pentru instrainator sau mostenitorii sai, atributele de posesie si folosinta a bunului (constituirea per deductionem).

Atunci cand uzufructul se constituie prin vointa omului este posibila si o alta solutie. Astfel, proprietarul actual al bunului instraineaza, pe de o parte, posesia si folosinta si, pe de alta parte, nuda proprietate, la doua persoane diferite. Una va fi uzufructuar iar cealalta nud proprietar.

Atunci cand uzufructul se constituie asupra unui imobil, direct sau indirect, actul de constituire sa se perfecteze in forma inscrisului autentic (art.22 alin.1 din Legea nr.7/1996 in forma modificata de Titlul XII din Legea nr. 247/2005 coroborat cu art. 2 alin. 2 din Titlul X "Circulatia juridica a terenurilor" al Legii nr. 247/2005). Totodata este necesara si indeplinirea cerintelor de publicitate imobiliara, prin inscrierea in foaia de sarcini a cartii funciare pentru ca dreptul sa devina opozabil tuturor.

Dreptul de uzufruct poate fi dobandit si prin uzucapiune si posesie de buna-credinta, cu respectarea conditiilor si regulilor legale in materie.

In practica judiciara s-a pus problema daca dreptul de uzufruct poate sau nu sa rezulte dintr-un partaj^[23]. Solutiile au fost diferite. In opinia noastra, dreptul de uzufruct se poate naste pe aceasta cale, dar numai dintr-un partaj voluntar. In realitate, in aceasta ipoteza, uzufructul se constituie prin conventia partilor. De aceea, consideram intemeiata solutia instantei care a decis ca dreptul de uzufruct nu poate rezulta dintr-un partaj judiciar, deoarece instantele nu pot, impotriva vointei coproprietarilor, sa decida nasterea altor drepturi reale decat cele existente . In schimb, atunci cand coproprietarii se inteleg este posibil ca unul sa dobandeasca, prin partaj voluntar, nuda proprietate, iar celalalt uzufructul si eventual o sulta .

Drepturile si obligatiile uzufructuarului. Corespunzator atributelor de posesie si folosinta din continutul dreptului sau, uzufructuarului ii sunt recunoscute urmatoarele drepturi:

a) dreptul de a obtine posesia bunului si de a o exercita pasnic si nestingherit. In acest scop, el are la dispozitie actiunea confesorie, ca actiune reala si petitorie, si o actiune personala prin care poate cere proprietarului, daca uzufructul a fost constituit prin contract, predarea posesiei si folosintei bunului. Dreptul de uzufruct poate fi aparat indirect si prin actiunile posesorii;

b) dreptul de a folosi bunul si de a-i culege fructele in deplina proprietate, in limitele si cu respectarea destinatiei bunului, asa cum a fost stabilita de proprietar. Dreptul de folosinta ii da dreptul uzufructuarului sa savarseasca acte de conservare si administrare asupra bunului.

Fructele civile se dobandesc de catre uzufructuar zi cu zi, proportional cu durata uzufructului (art.525 C.civ.,). Aceasta inseamna ca uzufructuarul dobandeste fructele civile produse de bunul pe care il are in uzufruct prin expirarea sau trecerea fiecarei zile. Pentru fiecare zi el are dreptul sa primeasca a 365‑a parte din totalul fructelor civile produse de acel lucru in cursul unui an intreg, indiferent de momentul in care ele au fost sau urmeaza sa fie platite de catre cel care le datoreaza.

Fructele naturale si industriale se dobandesc in proprietate de catre uzufructuar prin culegere. Asadar, in acest scop, fructele trebuie sa ajunga la maturitate si sa fie despartite de bunul care le produce. De aceea, art.524 C.civ., prevede ca fructele naturale si industriale culese in momentul cand se constituie uzufructul sunt ale uzufructuarului, iar cele neculese la data stingerii uzufructului se cuvin proprietarului;

c) uzufructuarul poate exercita drepturile sau atributele recunoscute lui in mod direct, personal si nemijlocit, fie prin altul, pe temeiul unui contract de inchiriere ori de arenda sau cedand exercitiul (emolumentul) uzufructului (art.534 C.civ.). Atata timp cat exista uzufructul, aceste contracte incheiate de uzufructuar sunt opozabile si nudului proprietar.

Asa cum am aratat, conform art.534 C.civ., uzufructuarul are posibilitatea sa cedeze beneficiul exercitiul dreptului sau de uzufruct. Aceasta cesiune poate avea loc cu titlu oneros sau cu titlu gratuit. De asemenea, uzufructuarul poate constitui asupra uzufructului sau un alt drept de uzufruct, in cazul in care este titularul unui uzufruct avand ca obiect o unversalitate^[26]. Cesiunea emolumentului uzufructului nu schimba cu nimic situatia. Uzufructuarul nu instraineaza si nici nu poate instraina insusi dreptul sau de uzufruct. El ramane, in continuare, titularul dreptului si singurul raspunzator fata de nudul proprietar. De asemenea, stingerea uzufructului are ca efect automat si stingerea dreptului cesionarului.

Uzufructuarul are si anumite obligatii, astfel:

a) Inainte de a intra in exercitiul dreptului sau, uzufructuarul are obligatia de a proceda la inventarierea bunurilor mobile si la constatarea starii materiale in care se afla imobilele. Inventarul mobilelor si procesul-verbal de constatare a starii imobilelor pot fi facute in forma autentica sau in forma inscrisului sub semnatura privata. Cheltuielile legate de aceste operatiuni sunt in sarcina uzufructuarului.

In cazul uzufructului constituit in mod direct, uzufructuarul mai are obligatia prealabila de a aduce o cautiune, adica un garant, care se obliga sa raspunda cu intregul patrimoniu in cazul insolvabilitatii uzufructuarului;

b) In timpul exercitarii dreptului de uzufruct, uzufructuarul are urmatoarele obligatii: de a se folosi de lucru ca un bun proprietar; de a face acte de conservare si intretinere a lucrului (reparatii mici si chiar unele reparatii mari daca facerea lor rezulta din lipsa de intretinere, adica din neefectuarea reparatiilor mici care cad in sarcina sa); de a aduce la cunostinta proprietarului orice tulburare si uzurpare a dreptului de proprietate; de a suporta o parte din sarcinile lucrului care face obiectul uzufructului, cum sunt: impozitele, cheltuielile de judecata ocazionate de litigiile nascute in legatura cu folosinta bunului aflat in uzufruct.

Drepturile si obligatiile nudului proprietar. Pe durata uzufructului, dreptul de proprietate este dezmembrat prin golirea de o buna parte a atributelor din continutul sau juridic. Proprietarul ramane doar cu nuda proprietate. Totusi, el are anumite drepturi si obligatii.

a) Drepturile nudului proprietar sunt: dreptul de a instraina bunul, dobanditorul fiind obligat sa respecte dreptul de uzufruct pana la stingerea lui; dreptul de a greva bunul cu o ipoteca sau alte sarcini reale; dreptul de a percepe in proprietate productele bunului, fara a impiedica sau limita exercitiul dreptului de uzufruct de catre uzufructuar; dreptul de a exercita toate actiunile prin care se apara dreptul de proprietate (actiunea in revendicare, actiunea negatorie, actiunea in granituire, actiunea in prestatie tabulara, actiunea in rectificarea inscrierilor in cartea funciara). Toate aceste drepturi pot fi exercitate numai in limitele si cazurile cand nu se aduce atingere atributelor uzufructuarului.

b) Nudul proprietar are urmatoarele obligatii: de a se abtine de la orice act juridic si fapt material prin care ar impiedica sau tulbura pe uzufructuar in exercitiul liber si deplin al dreptului sau; de a-l despagubi pe uzufructuar in cazul in care, prin fapta sa, a micsorat valoarea uzufructului; de a efectua reparatiile mari ale bunului (art.545-546 C.civ.,)^[27]; de a-l garanta pe uzufructuar contra evictiunii, in ipoteza uzufructului cu titlu oneros si atunci cand si-a asumat aceasta obligatie prin actul de constituire a uzufructului.

Stingerea uzufructului. In conformitate cu art.557-558 C.civ., dreptul de uzufruct se stinge prin:

a) prin moartea uzufructuarului, deoarece uzufructul este un drept temporar si cel mult viager^[28]. Prevederea potrivit careia uzufructul se stinge prin moartea uzufructuarului este de ordine publica. Orice conventie prin care s-ar stipula constituirea unui drept de uzufruct perpetuu si transmisibil pentru cauza de moarte este lovita de nulitate absoluta. Totusi este posibil ca dreptul de uzufruct sa fie constituit in favoarea a doi sau mai multi uzufructuari succesivi, cu conditia ca acestia sa existe sau sa fie cel putin conceputi la momentul respectiv. In acest caz, la moartea primului uzufructuar se va naste dreptul de uzufruct al celui de-al doilea si tot asa mai departe pana la moartea ultimului beneficiar al uzufructului;

b) prin expirarea termenului pe durata caruia a fost constituit. Problema se pune mai ales in ipoteza cand uzufructuarul este o persoana juridica. Uzufructul in favoarea unei persoane juridice poate fi constituit pe o durata maxima de 30 de ani (art.559 C.civ.);

c) prin consolidare sau intrunirea in aceeasi persoana a calitatilor de proprietar si de uzufructuar (art.557 C.civ.). Aceasta inseamna ca uzufructuarul dobandeste si nuda proprietate;

d) prin neexercitarea uzufructului timp de 30 de ani sau prescriptia extinctiva;

e) pieirea totala a bunului. Prin pieirea sau desfiintarea bunului intelegem atat distrugerea lui materiala, cat si pierderea lui juridica cum ar fi exproprierea pentru utilitate publica. Pieirea trebuie sa se datoreze fortei majore sau cazului fortuit si sa fie definitiva;

f) renuntarea uzufructuarului la dreptul sau (art.561 C.civ.). Renuntarea poate avea loc expres sau tacit, cu titlu oneros ori cu titlu gratuit;

g) decaderea din dreptul de uzufruct, pronuntata de instanta de judecata la cererea nudului proprietar, atunci cand uzufructuarul abuzeaza de folosinta bunului, producandu-i stricaciuni sau lasandu-l sa se degradeze din lipsa de intretinere^[29];

h) rezolutiunea sau nulitatea titlului prin care cel ce a constituit uzufructul a dobandit dreptul de proprietate. Desfiintarea titlului nudului proprietar are ca efect si desfiintarea drepturilor consimtite de acesta in favoarea tertilor, conform principiului 'resoluto jure dantis resolvitur jus accipientis';

i) prin prescriptie achizitiva, atunci cand un tert dobandeste pe aceasta cale dreptul de proprietate asupra bunului. Uzucapiunea este un mod originar de dobandire a dreptului de proprietate. Uzucapantul este considerat, ex lege, primul proprietar al bunului uzucapat. Asadar, el nu este obligat sa respecte drepturile reale preconstituite asupra bunului in cauza. Prin urmare, dreptul de uzufruct se stinge.

Lichidarea uzufructului. In momentul stingerii dreptului sau, de regula, uzufructuarul trebuie sa inceteze actele de folosinta si sa restituie proprietarului posesia bunului respectiv. Aceste obligatii nu exista daca uzufructul s-a stins prin consolidare sau prin pieirea totala a bunului din cauze neimputabile uzufructuarului.

Bunul trebuie restituit de buna voie in starea in care uzufructuarul l-a primit. Atunci cand uzufructuarul refuza restituirea bunului, el poate fi constrans la aceasta, prin introducerea de catre proprietar a actiunii in revendicare. In acelasi scop, proprietarul poate recurge si la o actiune personala. In caz de cvasiuzufruct, uzufructuarul va fi indatorat sa restituie alte bunuri de aceeasi natura, cantitate si calitate sau pretul lor (art.526 C.civ.).

Atunci cand bunul a pierit sau a fost deteriorat din culpa uzufructuarului, legea prevede obligatia acestuia de a plati despagubiri proprietarului, pentru a-i repara prejudiciul ce i-a fost cauzat. Uzufructuarul nu are aceasta obligatie atunci cand deteriorarile bunului s-au bunurilor care au facut obiectul uzufructului se datoreaza intrebuintarii sau folosintei lor. Situatia se prezinta astfel numai in cazul bunurilor mobile (art.528 C.civ.). Dimpotriva, daca obiectul uzufructului a fost un bun imobil care s-a deteriorat ca efect al folosirii lui normale, uzufructuarul este obligat sa repare prejudiciul suferit de proprietar.

Proprietarul este obligat sa restituie uzufructuarului sumele de bani pe care acesta din urma le-a platit pentru el, cum ar fi plata facuta unui creditor al proprietarului care avea un drept de ipoteca asupra imobilului aflat in uzufruct. In schimb, uzufructuarul nu are dreptul sa ceara proprietarului sa-l indemnizeze pentru eventualele imbunatatiri aduse bunului chiar daca au sporit valoarea lui.

Totusi in ipoteza in care uzufructuarul a asezat in sau pe lucrul aflat in uzufruct anumite bunuri mobile cu scopul de a-l infrumuseta sau a-i spori confortul si gradul de utilitate, cum ar fi oglinzi, tablouri si alte ornamente, instalatii si orice alte facilitati, el are dreptul sa le ridice, cu conditia readucerii lucrului in starea avuta la constituirea uzufructului (art.539 alin.2 C.civ.).