Lasarea fara ajutor

Lasarea fara ajutor

1. Continutul legal

Constituie infractiune, potrivit art. 315 C.pen., omisiunea de a da ajutorul necesar sau de a instiinta autoritatea, de catre cel care a gasit o persoana a carei viata, sa­natate sau integritate corporala este in primejdie si care este lipsita de putinta de a se salva.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic special il constituie relatiile sociale referi­toare la asistenta celor aflati in primejdie si a caror existenta si dezvoltare sunt condi­tionate de indeplinirea obligatiei de a acorda ajutor unei persoane in nevoie de catre orice persoana.

b) Obiect material este corpul persoanei a carei viata, sanatate sau integritate cor­porala era pusa in primejdie.

B. Subiectii infractiunii. a) Subiect activ poate fi orice persoana, legea necerand o anumita calitate a acestuia. Infractiunea fiind omisiva, nu este susceptibila de forme de participare, fiecare comitent fiind autor independent al infractiunii[1].

b) Subiect pasiv al infractiunii trebuie sa se gaseasca intr‑o situatie speciala: via­ta, sanatatea sau integritatea sa corporala sa fie in primejdie si sa fie lipsit de putinta de a se salva (subiect pasiv calificat).

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material al laturii obiective se caracterizeaza prin doua infractiuni alternative: omisiunea de a da ajutorul necesar sau de a instiinta autoritatea.

"Omisiunea de a da ajutorul necesar", consta in neefectuarea oricareia dintre actiu­nile reclamate de necesitatea pericolului in care se gaseste persoana. Aceasta omi­siune presupune, pe de o parte, posibilitatea faptuitorului de a da acel ajutor, iar pe de alta parte, inexistenta unui risc, adica a unei temeri intemeiate de pericol pentru persoana sa sau pentru o alta persoana[2].

Este normal ca actiunea de salvare sa nu fie periculoasa pentru faptuitor, deoarece legea nu poate merge in exigenta sa pana acolo incat sa oblige la sacrificiu. De aseme­­nea, este firesc ca legea sa nu oblige la acordarea ajutorului, atunci cand prin aceasta s‑ar pune in primejdie o alta persoana. Desigur, problema riscului nu se pune in cazul acelor persoane care, datorita situatiei lor speciale, au indatorirea de a infrunta primej­dia (de exemplu, pompierii). Daca faptuitorul nu avea posibilitatea de a acorda ajutorul sau daca avand aceasta posibilitate, acordarea ajutorului ar fi pus in pericol persoana sa sau o alta persoana, nu se poate vorbi de neindeplinirea indatoririi impuse de lege si nici de realizarea infractiunii in prima ei modalitate de savarsire.

"Omisiunea de a instiinta" in timp util autoritatea consta in neaducerea la cunos­tinta unei autoritati, care poate lua masuri prompte de salvare, a faptului ca persoana gasi­ta se afla in primejdie.

Autoritatea care trebuie instiintata poate fi una dintre autoritatile care poate acor­da ajutorul necesar salvarii persoanei (de exemplu, o institutie medico‑sanitara) sau care poate lua masuri pentru acordarea acestui ajutor (de exemplu, organele de po­litie). Din moment ce legea nu stabileste niciun termen pentru indeplinirea obligatiei instiintarii, aceasta obligatie trebuie indeplinita, cum este de altfel si firesc, de indata. Toate aceste omisiuni trebuie sa fie in legatura cu persoana aflata in primejdie si care este lipsita de putinta de a se salva.

Ca atare, este necesar, pe de o parte, ca faptuitorul sa gaseasca persoana, iar pe de alta parte, ca acea persoana sa fie in primejdie de a‑si pierde viata, ori de a suferi o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii si totodata, sa fie in neputinta de a se salva. Nu intereseaza imprejurarile care au dus la gasirea persoanei. De aseme­nea, nu intereseaza imprejurarile datorita carora persoana se afla in primejdie si nici imprejurarile care fac astfel incat sa fie in neputinta de a se salva. Daca persoana ca­reia faptuitorul nu i‑a acordat ajutorul necesar sau in legatura cu care nu a anuntat autoritatea isi pierde viata sau sufera o vatamare a integritatii corporale, in sarcina faptuitorului se retine numai infractiunea prevazuta in art. 315 C.pen., nu si infrac­tiunea careia ii corespunde rezultatul produs. Intr‑un asemenea caz, moartea sau va­tamarea corporala a persoanei nu este consecinta inactiunii faptuitorului, ci conse­cinta faptei altuia ori a unei imprejurari care nu putea fi prevazuta[3].

Legea nu cere conditii speciale de loc sau timp pentru existenta infractiunii.

b) Urmarea imediata consta in crearea unei stari ce sporeste gradul de pericol social la care era expusa persoana gasita de faptuitor.

B. Latura subiectiva se caracterizeaza, fiind vorba de o inactiune, prin intentie sau prin culpa sub aspectul formei de vinovatie (art. 19 alin. ultim C.pen.).

Rezultatul pe care faptuitorul l‑a prevazut si urmarit sau acceptat, in ipoteza in­tentiei sau pe care a sperat in mod usuratic ca‑l va evita ori nu l‑a prevazut, desi ar fi putut si ar fi trebuit sa‑l prevada, in ipoteza culpei, este primejdia sporita pentru viata, sanatatea sau integritatea corporala a subiectului pasiv, in ipoteza cand nu i se da un ajutor grabnic.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Actele pregatitoare si tentativa nu sunt posibile, deoarece este vorba despre o infractiune al carei element material consta intr‑o inactiune. Consumarea are loc de indata ce faptuitorul, avand posibilitatea de a‑si indeplini indatorirea, nu si‑o indeplineste.

Daca dupa consumarea infractiunii are loc producerea unui rezultat vatamator pentru viata sau integritatea corporala a victimei, comitentul nu va raspunde pentru acest rezultat, deoarece el nu l‑a cauzat, ci a gasit victima deja intr‑o situatie primej­dioasa si in neputinta de a se salva datorita altor cauze (fortuite sau nu).

B. Modalitati. Infractiunea de lasare fara ajutor prezinta doua modalitati norma­tive simple de savarsire (omisiunea de a da ajutor si neinstintarea autoritatii). Fiecare din modalitatile normative este susceptibila de variate modalitati faptice, determinate de imprejurarile concrete ale faptei.

C. Sanctiuni. Dispozitiile art. 315 C pen. prevad ca sanctiuni pedepse alternative si anume, inchisoarea de la o luna la un an sau amenda.