Organizarea societatii comerciale pe actiuni

Orice societate comerciala se organizeaza in privinta constituirii pe doua etape: prima reprezinta redactarea actului constitutiv si, dupa caz, autentificare acestuia in conditiile impuse de lege si, a doua etapa consta in inmatricularea societatii la registrul comertului.

Procedura de constituire a societatiilor comerciale in Registrul Comertului este reglementata, in present, de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 76/2001, modificata si completata, privind simplificarea unor formalitati administrative pentru inregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor incepand cu 1 iulie 2001.

Organizarea societatilor pe actiuni cu personalitate juridica, comporta trei etape: o etapa consensuala, o etapa juridiciara si o etapa de publicare, inmatriculare si inregistrare.

Etapa consensuala are drept obiectiv inticmirea de catre asociati a actelor constitutive. Incheierea si perfectarea inscrisurilor constitutive se realizeaza in conditiile dreptului comun.

Etapa Judiciara se caracterizeaza prin controlul de legalitate, exercitat de instanta teritoriala competenta sa autorizeze valabila functionare a societatii comerciale.

Etapa de publicitate, inmatriculare si inregistrare constituie stadiul final al constituirii societatilor comerciale, in cadrul sau avand loc: indeplinirea cerintelor de publicitate a documentelor constitutive in Monitorul Oficial, inmatricularea in Registrul comertului si inregistrarea fiscala.

1. REGLEMANTAREA CONSTITUIRII SOCIETATII COMERCIALE PE ACTIUNI

Persoanele juridice, comercianti sau necomercianti pot participa la constituirea unei societati comerciale pe actiuni. Scocietatea comerciala este persoana juridica de la data inmatricularii in registrul comertului.

Exista doua modalitati de constituire a societatii: constituire simultana (instantanee, concomitena) si, succesiva( continua, prin subscriptie publica). Diferenta dintre cele doua, o reprezinta reglementarea din actul constitutive cu privire la atributiile si drepturile administratorilor si cenzorilor.

Constituirea societatii pe actiuni prin subscriptie publica presupune apelul la resurse financiare ale populatiei, fondatorii adresand in acest scop celor interesati o oferta de subscriere.

Spre deosebire de constituirea simultana, aceasta modalitate presupune o faza premergatoare, care cuprinde lansarea prospectului de emisiune si subscrierea actiunilor, o faza intermediara care cuprinde validarea subscriptiei si aprobarea actului constitutive al societatii de catre adunarea constitutive a acceptantilor, si, o faza dinala care consta in autorizarea de catre judecatorul delegate a functionarii societatii, succedata de inmatricularea acesteia in registrul comertului. Initiativa, pregatirea si indeplinirea formalitatilor necesare finalizarii acestei faze revin fondatorilor.

Persoanele fizice, conform legii 31/1990 modificata nu au nici o restrictie cu privire la constituirea unei societati comerciale pe actiuni, sau la dobandirea calitatii de actionari la o societate pe actiuni.

Sotii pot constitui o societate pe actiuni si pot deveni actionari intr-o astfel de societate . Cand sotii care fac parte din aceeasi societate, au adus ca aport bunurile proprii, calitatea lor de asociati, respective de parti contractuale, este indiscutabila. Obiectul de controversa l-a constituit, posibilitatea aducerii ca aport a unui bun comun de cate unul sau ambii soti. Problema se discut din perspective regimului juridic al bunurilor si datoriile sotilor .

Din interpretarea art. 8 din Legea 30/1990 modificata, potrivit caruia in actul constitutive trebuie sa se precizeze, valoarea bunurilor aduse ca aport in natura, in societate, modul de evaluare si numarul actiunilor acordate pentru acesta, rezulta ca la momentul constituirii societatii, bunul comun in raport cu societatea este un bun propriu, iar actiunile ce vor fi atribuite pentru acesta sunt bunuri proprii, iar la acest moment, calitatea de asociat o are numai unul dintre soti.

Situatia proprietarilor este asemanatoare cu cea a sotilor. La momentul constituirii societatii, bunul adus ca aport numai de catre unul dintre coproprietari cu acordul expres al celorlalti proprietary, acesta avand calitate de asociat, atrage dupa sine si calitatea de titular al actiunilor atribuite pentru aportul facut.

Este probabil, ca in baza unei conventii secrete , aportul sa fie efectuat de o persoana prin intermediul altor persoana. Participarea la contractul de societate in acest mod nu este ilicita. Este in schimb limitata daca prin asemenea conventie se urmareste nerespectarea legii.

Potrivit OUG nr. 76/2001, comerciantii trebuie sa respecte urmatoarea procedura de constituire:

○ redactarea si, dupa caz, autentificarea actului constitutive;

○ autorizarea infiintarii societatii de catre judecatorul delegate de la Oficiul registrului comertului (dupa obtinerea avizelor prealabile, necesare in cazurile prevazute de lege);

○ inmatricularea societatii in registrul comertului;

○ publicare extrasului din incheierea de autorizare a infiintarii pronuntate de judecatorul delegate, in Monitorul Oficial;

○ obtinerea codului unic de inregistrare.

ACTUL CONSTITUTIV AL SOCIETATII COMERCIALE PE ACTIUNI

Potrivit art. 5 din legea 31/1990 modificata, societatea pe actiuni se constituie printr-un contract de societate si un statut, care poate fi incheiate sub forma unui inscris unic denumit act constitutive, deoarece, de regula statutul cuprinde aceleasi clauze ca si contractul, dar formulate intr-un mod mai explicit. Actul constitutive se incheie sub semnatura private, se semneaza de toti asociatii sau, in caz de subscriptie publica, de fondatori. Actul constitutive dobandeste data certa prin depunerea la oficiul registrului comertului.

Actul constitutive este actuv probator, care atesta ca mai multe personae au convenit la constituirea societatii, identificandu-se societatea prin: capital, obiect, sediu, denumire si specificandu-se ca societatea se va organiza potrivit statutului anexat.

1. Contractul de societate

Potrivit art. 1491 Cod Civil: "societatea este un contract prin care doua sau mai multe personae se invoiesc sa puna ceva in comun cu scop de a imparti foloasele c ear putea deriva" .

Asadar, contractul de societate este un accord de vointa prin care doua sau mai multe personae convin sa constituie un fond comun din aporturile individuale, pentru a desfasura o activitate comerciala in urma careia sa obtina un profit pe care sa-l imparta intre ei, de regula, in functie de valoarea aportului adus de fiecare la constituirea fondului comun (capital social).

Contractul de societate are 3 elemente specifice:

A. Intentia de a forma societatea. Intentia comuna, a unor personae fizice sau juridice, prin reprezentatii lor, de a se uni si constitui societati comerciale, in scopul efectuarii de acte de comert, intr-un cadru legal dat, reprezinta affection societatis.

B. Aporturile. Obligatia pe care si-o asuma fiecare asociat de a adduce in societate un anumit bun, o valoare patrimoniala, semnifica in sens juridic notiunea de aport, iar in sens etimologic, aceasta notiune semnifica bunul adus in societate de catre asociati.

Aporturile pot consta in bunuri diferite, sume de bani, immobile, drept de folosinta, si pot fi inegale ca importanta si valoare. Obiectul aportului trebuie sa apartina asociatului, trebuie sa fie real si serios, deoarece fictivitatea acestuia atrage nulitatea aportului.

Varietati de aporturi:

▪ Aport in numerar. Notiunea de numerar, cuprinde atat banii lichizi cat si cecuri, cecul fiind un mijloc frecvent de plata in materie comerciala.

Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 92/1997 privind stimularea investitiilor directe, foloseste pentru acest gen de aport expresia "aport financiar in moneda nationala sau valuta convertibila". Aportul in numerar este obligatoriu, la constituirea oricarei forme de societate potrivit art. 15 din Legea societatilor comerciale republicata.

▪ Aport in natura. Aceasta consta in bunuri immobile si mobile, corporale si necorporale.

Obiectul aportului in natura este foarte variat, cuprinzand practice toate bunurile cu exceptia numerarului: cladiri, terenuri, marfuri, brevete de inventie, masini, nave, creante etc. Conditia prealabila ca aceste bunuri sa formeze obiectul aportului in natura este aceea de a fi in circuitul civil.

▪ Prestatii in munca. Serviciile, cunostintele, metodele de organizare si functionare, constituie practice un aport in munca dar, nu pot forma obiectul aportului intr-o societate pe actiuni .

C. Participarea la beneficii. Inalta Curte de Casatie si Justitie a exprimat, explicit aceasta functie a societatii pe actiuni: "ceea ce este de esenta contractului de societate, e participarea tuturor asociatilor, atat la benficii, cat si la pierderile rezultate din operatiunile care formeaza obiectul contractului de societate .

Impartirea beneficiilor contine criteriu de destinatie intre societatea comerciala si asociati. Cota parte din beneficii, ce se va plati fiecarui actionar in bani sau in natura se numeste dividend (art. 6, din Legea societatilor comerciala actualizata).

Dividentele se platesc asociatilor proportional cu cota de participare la capitalul social varsat, daca prin actul constitutive nu se prevede altfel. Ele se platesc in termenul stabilit de catre gruparea generala a asociatilor sau, dupa caz, stability prin legile speciale, darn u mai tarziu de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente exercitiului financiar incheiat (bilantul contabil annual, contulde profit si pierderi).

In caz contrat, societatea comerciala va plati o penalitate aferenta perioadei de intarziere, la nivelul dobanzii legale.

Caracterele Contractului de Societate:

Analiza: Contract de garantie Lucrare: Contracte civile speciale - contractul de vanzare cumparare

A. Caracterul solemn. Contractul de societate este un contract solemtn iar incheierea lui in forma autentica este ceruta de lege, astfel se sanctioneaza cu nulitatea contractului. In concluzie actul constitutive al societatii comerciale pe actiuni se incheie sub forma autentica si se semneaza de toti asociatii, cand societatea se constituie simultan; si de fondatori cand societatea pe actiuni se constituie prin subscriptie publica.

B. Caracterul plurilateral. Pentru formarea valabila a contractului societatii pe actiuni, legea impune participarea a cel putin 2 actionari, (art. 10, pct. 3 din Lg. 31/1990, modificata) fara a fixa si un prag maxim al numarului acestora.

Consecinta nerespectarii acesti conditii difera in raport de momentul in care se constata. Daca neregula se constata la momentul inmatricularii, judecatorul delagat va respinde cererea de inmatriculare. Daca constatarea neindeplinirii conditiei legale a avut loc dupa inmatriculare, societatea este obligate ca in cel mult 8 zile de la data constatarii, sa i-a masuri pentru legalizare.

Cand pe parcursul functionarii societatii, numarul actionarilor scade sub minimul legal, societatea pe aciuni se dizolva. Dizolvarea nu intervine in cazul in care, in termen de 9 luni, de la data constatarii reducerii numarului de actionari sub minimul legal, acest numar este completat .

C. Caracterul oneros. Contractul societatii pe actiuni este un titlu oneros, fiecare contractant urmarind prin participarea sa la constituirea societatii un folos propriu: obtinerea de beneficii . Caracterul oneros al contractului rezulta explicit din cuprinsul art. 1941, Cod Covil; astfel fiecare asociat urmareste un "avantaj" patrimonial, un castig care se concretizeaza in profit obtinut de societate si care ulterior, in conditiile legii si conform clauzelor contractului se va imparti intre asociati.

D. Caracterul comutativ. Contractul societatii este comutativ, in sensul ca intinderea obligatiunii de aport a fiecarui asociat este cunoscuta din momentul incheierii contractului (adica din momentul realizarii acordului de vointa).

E. Caracterul commercial. Caracterul commercial al contractului este dat de obiectul de activitate al viitoarei societati, convenit de asociati. Comercialitatea este obtinuta de societati prin fixarea ca obiect de activitate a unor operatiuni appreciate de Codul commercial ca fiind "fapte de comert" .

Contractul de societate trebuie sa intruneasca urmatoarele conditii generale (de fond):

a. capacitatea de a contracta;

b. consimtamantul valid al partilor ce se oblige;

c. un obiect determinat;

d. o cauza licita;

e. conditia formei autentice impusa de lege (ad validitatem).

Contractul de societate trebuie sa indeplineasca conditiile generale de fond, comune tuturor contractelor (celor prevazute in art. 948 - 968 Cod Civil).

a) Capacitatea asociatiilor de a contracta. In doctrina dreptului civil capacitatea este definite ca fiind "acea conditie de fond si esentiala, care consta in atitudinea subiectului de drept civil, de a deveni titular de drepturi si obligatii civile prin incheierea actelor de drept civil".

Alti autori, apreciaza conditiile legale ale capacitatii dupa forma de asociere:

■ capacitatii asociatilor societatilor in nume colectiv le sunt aplicate regulile privind capacitatea prevazuta in Codul commercial;

■ capacitatea asociatilor societatilor pe actiuni si celor cu raspundere limitata, le sunt aplicate regulile privind capacitatea prevazuta in material dreptului comun.

O a trei-a opinie considera, ca persoana fizica care incheie un contract de societate trebuie sa indeplineasca conditiile de capacitate prevazute in dreptul comun.

Situatia minorilor. Minorul care nu a indeplinit varsta de 14 ani, nu are capacitatea de a incheia acte juridice, si in consecinta, nu poate fi parte intr-un contract de societate.

Minorul, cu capacitate de exercitiu restransa, intre 14 si 18 ani, poate incheia acte juridice cu incuviintarea prealabila a parintilor sau a autoritatii tutelare. Minorul cu capacitate de exercitiu restransa nu poate fi comerciant, dar poate subscrie actiuni.

Situatia majorilor alienati mintal, pusi sub interdictie, este aceeasi cu a minorilor fara capacitate de exercitiu.

Incompatibilitati. Prin Hotararea Guvernului nr. 667/1991 s-a dispus ca functionarii publici de orice categorie, nu pot sa faca activitati de comert de pot dobandi sau instraina actiuni sau parti sociale. Legea 215/2001, instituie si alte incompatibilitati si anume: consilieri locali, primary, viceprimari, presedinti, vicepresedinti si secretarii generali ai judetelor, prefectii si subprefectii, nu pot face parte din adunarile generale ale actionarilor precum si din consiliile de administratie ale societatilor comerciale cu capital majoritar de stat si ale regiilor autonome de interes national sau local, cu exceptia celor de la bancile comerciale cu capital majoritar de stat.

Se pedepseste cu inchisoarea de la 3 luni la 3 ani, fondatorul, administratorul, directorul, directorul executive si cenzorul, care exercita functiile sau insarcinarile lor, cu incalcarea dispozitiilor, legi societatilor comerciale, referitoare la incompatibilitate.

b) Consimtamantul asociatilor. Contractul de societate este valabil incheiat daca, asociatii, semnatari ai contractului de societate, sau acceptatii, semnatari ai prospectului de emisiune si-au exprimat vointa de a se angaja juridic.

Aplicandu-se dispozitiile Codului Civil, dreptul comun in materie, pentru existenta sa valabila, consimtamantul trebuie sa intruneasca urmatoarele conditii:

- sa provina de la o persoana cu discernamant;

- sa fie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice;

- sa fie exteriorizat;

- sa nu fie alterat de vicii.

Discernamantul este o stare de fapt si se presupune ca o persoana fizica nu are discernamant in cazurile de incapacitate legale (persoana lipsita de capacitate de exercitiu si persoana pusa sub interdictie judecatoreasca) cat si in cazurile de incapacitate naturale (hipnoza, betie, etc.).

Consimtamantul nu este valabil in cazul in care manifestarea de vointa s-a facut fara intentia de a produce efecte juridice: din curtoazie, in gluma sau cu o rezerva mintala. Contractul de societate este fictive cand partile disimuleaza total realitatea, cu scopul, de exemplu, de a scoate de sub enetuala urmarire a creditorilor anumitor bunuri, creind aparenta iesirii lor din patrimoniu debitorilor. Contractul de societate poate fi deghizat in scopul de a ascunde conventia secreta si care exprima adevarata vointa a partilor.

Viciile de consimtamant sunt:

Eroarea presupune o falsa reprezentare a realitatii cu privire la persoana sau persoanele cu care se asociaza cel al carui consimtamant este afectat sau cu privire la identitatea obiectului contractului sau calitatii esentiale ale acestuie.

Potrivit art. 54 Cod Civil "eroarea" nu produce nulitate decat cand cade asupra substantei obiectivului contentiei. Eroarea nu produce nulitate cand cade asupra persoanei cu care s-a contractat, decat atunci cand consideratia persoanei este cauza principala pentru care s-au facut conventia".

Dolul, viciul de consimtamant, este potrivit art. 960, Cod Civil "o cauza de nulitate a conventiei cand mijloacele viclene intrebuintate de una dintre parti, sunt astfel incat este evident ca fara acestea, cealalta parte n-ar fi contractat". Dolul reprezinta o eroare provocata de asociati, prin folosirea unor mijloace dolosive, frauduloase.

S-ar putea pune problema existentei in cazuri subscrierii de actiuni pe baza unui bilant fals, intocmit astfel cu intentia de a duce in eroare un asociat si de a-l determina sa subscrie la capital social.

Violenta exprima constrangerea psihica asupra vointei unei personae de a participa la incheierea unui contract de societate. Ea se manifesta ca o forma de constrangere datorata unei amenintari cu un rau fizic sau psihic.

Acest viciu de consimtamant poate fi analizat insa, doar din punct de vedere theoretic. Practic, este greu de imaginat ca o persoana consimte sa se asocieze cu o alta persoana care a folosit constrangerea fizica sau morala pentru a o determina sa-si exprime consimtamantul.

In toata situatiile cand se constata existenta vreunui viciu de consimtamant sanctiunea va fi nulitatea relative a contractului astfel incheiat.

c) Obiectul contractului de societate. Obiectul contractului de societate nu se confunda cu obiectul societatii. Obiectul contractului de societate comerciala consta in prestatiile la care au obligat partile contractante, in timp ce obiectul societatii consta in activitatile pe care urmeaza sa le realizeze societatea, respectiv: productie, comert, import-export, prestare servicii, executare de lucrari.

Conditiile de valabilitate ale obiectului contractului de societate sunt:

► Obiectul trebuie sa fie determinat si posibil. Obiectul contractului de societate este determinat cand contractul mentioneaza faptele de comert ce urmeaza a fi realizate practice. Obiectul trebuie sa fie si posibil, adica pentru ca o societate sa existe, ea trebuie sa aiba un obiect posibil de realizat.

► Obiectul trebuie sa fie licit si moral. Activitatile comerciale care nu pot face obiectul unei societati comerciale se stabilesc de catre Guvern. Hotararea Guvernului Nr. 1323/1990, prevede ca sunt interzise absolute fabricarea sau comercializarea de droguri sau narcotice in alt scop, decat medicament, imprimarea hotaririlor de tip military, activitati care, potrivit legii penale, constituie infractiuni sau care sunt contrare unei alte dispozitii legale cu character imperative, activitati care constituie, in conditiile legii, monopol de stat etc.

d) Cauza contractului de societate. Motivatia incheierii contractului de societate consta in crearea unei comunitati de bunuri afectate realizarii activitatii de comert, cu scopul obtinerii unui profit care urmeaza a fi impartit intre asociati, fie in functie de cota de participare la capitalul social, fie in functie de intelegerea asociatilor care pot stabili un alt procent de participare a fiecaruia la impartirea beneficiilor.

Conditiile de valabilitate ale cauzei contractului de societate sunt urmatoarele:

► Cauza trebuie sa existe. Contractul de societate va fi lipsit de cauza si in consecinta, lovit de nulitate, daca s-a stipulate ca toatalitatea beneficiilor va reveni numai unuia dintre asociati sau ca unul dintre asociati va dispensat de obligatia de a participa la pierderi.

► Cauza trebuia sa fie licita. Ilicitarea cauzei este mai frecvent intalnita, intrucat ea circumscribe frauda. In material societatilor comerciale, frauda consta in, intentia de a crea o societate, in scopul eludarii unor drepturi determinate sau a unor dispozitii legale imperative nesocotind efectele morale ale unui contract de societate.

Societateea poate fi ilicita, in scopul sustragerii bunurilor aduse ca aport, de la gajul general al creditorilor. Urmarind fraudarea creditorilor, intre valoarea bunurilor aduse ca aport si a drepturilor corespunzatoare acestora, exista o dispozitie compensate de regula de asociati.

Nerespectarea acestor conditii are drept consecinta nulitatea absoluta a contractului de societate incheiate, asociatii fiind repusi in situatia anterioara realizarii acordului de vointa.

e) Forma autentica a contractului de societate. Potrivit art. 44 din Legea nr. 35/1995 a notarilor publici si activitatii notariale, inscrisurile pentru care legea cere forma autentica vor fi redactate ori de consilierul juridic ori de reprezentatul legal al persoanei juridice. Persoanele care au pregatire juridica superioara pot redacta inscrisurile, in care ele, sorii ascendenti sau descendentii lor figureaza ca parti.

Contractul de societate, are urmatorul continut:

1. clauze de identificare a asocitatilor;

clauze de identificare a societatii pe actiuni;

3. clauze privind caracteristicile societatii;

4. clauze de desemnare a administratorilor si cenzorilor si de stabilire a competentelor;

5. clauze privind conducerea si gestionarea societatii;

6. clauze privind sediile secundare;

7. clauze privind modul de dizolvare si de lichidare a societatii.

Unele dintre aceste clauze au character obligatoriu, de la care partile nu pot deroga altele cu character dispozitiv.

1. Clauzele de identificare a partilor. Partile contractului de societate, personae fizice se identifica in contract prin: nume si prenume, locul si data nasterii, domiciliul, codul numeric personal si cetatenia asociatilor. Asociatii, personae juridice, se identifica la randul lor prin denumire, sediu si nationalitate.

Clauze de identificare a societatii comerciale pe actiuni. Fiecare societate are un numar de inregistrare in registrul comertului sau un cod unic de inregistrare, potrivit legii nationale. In termen de 15 zile de la data incheierii actului constitutive, fondatorii sau administratorii societatii ori un imputerniciit al acestora vor cere inmatricularea societatii in registrul comertului in a carui raza teritoriala isi va avea sediul societatea.

Cererea va fi insotita de:

○ actul constitutive al societatii;

○ dovada efectuarii versamintelor in conditiile actului constitutive;

○ dovada sediului declarat si disponibilitatii firmei;

○ actele privind proprietatea asupra aporturilor in natura, iar in cazul in care printer ele figureaza si immobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt agrevate;

○ actele constatatoare ale operatiunilor incheiate in contul societatii si aprobate de asociati;

○ declaratia pe propria raspundere a fondatorilor, a administratorilor si a cenzorilor care indeplinesc conditiile prevazute de prezenta lege.

Potrivit art. 35 din Legea 26/1995, firma unei societati comerciale pe actiuni se compune dintr-o denumire proprie, ce o deosebeste de firma altor societati, si va fi insotita de mentiunea scrisa "societate pe actiuni" sau S.A.

3. Clauze privind caracteristicile societatii.

Obiectul de activitate al societatii este determinat prin indicarea de catre asociati a faptelor de comert pe care societatea le va desfasura. Asociatii pot conveni asupra unui termen de functionare (durata) a societatii pe care-l vor insera in contract, dupa cum pot mentiona ca functionarea societatii in timp este nelimitata.

Capitalul socialt subscris si varsat. Potrivit art. 5 din Legea Societatilor Comerciale, partile contractante trebuie sa precizeze valoarea capitalului nominal, intrucat, societatea pe actiuni se poate constitui numai daca intregul capital a fost subscris.

La constituire, capitalul social varsat de fiecare actionar nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris, cu exceptia cazului cand prin lege se prevede altfel (de exemplu, in cazul societatilor bancare sau al societatilor pe actiuni care se constituie prin subscriptie publica).

4. Clauzele de desemnare a administratorilor si cenzorilor si de stabilire a competentelor. Acestea precizeaza:

■ numele si prenumele, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia administratorilor, personae fizice;

■ denumirea, sediul si nationalitatea administratorilor, personae juridice;

■ garantia pe care administratorii sunt obligate sa o depuna, puterile ce li se confera si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat;

■ drepturile speciale de reprezentare si de administrare acordate unora dintre ei;

■ numele si prenumele, locul si data nasterii, domiciliul si cetatenia cenzorilor, personae fizice;

■ denumirea, sediul si nationalitatea cenzorilor, personae juridice.

5. Clauze privind conducerea si administratia societatii comerciale pe actiuni. Aceste clauze se refera la modul de conducere, de administrare si functionare a societatii, la controlul gestiunii societatii de catre organelle statutare, la controlul acesteia de catre actionari, precum si documentele la care acestia vor putea sa aiba acces pentru a se informa si a-si exercita controlul. Cand numirea reprezentatilor, administratorilor sau a altor personae care fac parte din organelle societatii a fost publicata in conformitate cu legea, o eventuala neregularitate in numirea lor nu poate fi opusa pentru a se sustrage de la obligatiile asumate, nici de societati nici de catre terti.

6. Clauze privind sediile secundare. Aici se mentioneaza sucursalele, agentiile, reprezentantele sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica, atunci cand se infiinteaza o data cu societatea, sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara, daca se are in vedere o atare infiintare. Sediile secundare se mentioneaza numai in cadrul inmatricularii societatii in registrul comertului sediului principal. Nu se pot infiinta sedii secundare sub denumirea de filiala.

7. Clauze privind modul de dizolvare si de lichidare a societatii.

Cauzele generale de dizolvare a societatii pe actiuni sunt:

○ trecerea timpului stability pentru durata societatii;

○ imposibilitatea realizarii obiectivului societatii;

○ declararea nulitatii societatii;

○ hotararea adunarii generale;

○ hotarareea tribunalului;

○ falimentul societatii;

○ inexistenta organelor statutare;

○ nedepunerea situatiilor financiare anuale, la registrul comertului, in timp de 6 luni de la expirarea termenului legal;

○ incetarea activitatii societatii;

○ reducerea capitalului social sub minimum legal de 90.000 lei;

○ reducerea numarului de actionari sub numarul legal de 2 actionari.

Lichidarea societatii pe actiuni este consecutive dizolvarii si realizarea ei presupune indepliniorea unor operatiuni specifice, cu scopul de a transforma bunurile societatii in bani, de a plati datoriile si de a imparti activul net intre asociati.

Statutul Societatii Comerciale pe Actiuni

Conform prevederilor legale (art. 5 din Legea societatilor comerciale), constituirea societaii pe actiuni are ca temei doua acte: contractul de societate si tatutul. Ele insa pot fi incheiate su sub forma unui inscris unic denumit act constitutiv.

Statutul este un act juridic distinct de contractul de societate. Statutul va cuprinde datele de identificare a asociatilor si clauze reglementand organizarea, functionarea si desfasurarea activitatii societatii.

Potrivit legii, statutul se incheie in forma autentica. El va trebui depus, impreuna cu contractul de societate la Registrul comertului.