Dreptul la integritate fizica si psihica

Dreptul la integritate fizica si psihica a fost inspirat de asemenea de Declaratia Universala, care in art. 5 proclama ca 'nimeni nu va fi supus la tortura, nici la pedepse sau tratamente crude inumane sau degradante'. In acelasi sens a fost formulat art. 7 din Pactul international relativ la drepturile civile si politice. Art. 3 al Conventiei Europene reia, in esenta, art. 5 din Declaratia Universala, mai putin termenul 'tratamente crude', spunand ca 'nimeni nu poate fi supus torturii si nici la pedepse sau tratamente inumne sau degradante'. El nu a preluat insa aliniatul 2 de la art. 7 al Pactului unde se spune: 'In special, este interzis ca o persoana sa fie supusa, fara consimtamantul sau, unei experiente medicale sau stiintifice.'

Dreptul la integritatea fizica este clar definit prin chiar formularea constitutionala. Stransa sa legatura cu dreptul la viata a determinat reglementarea in acelasi articol. Respectul integritatii fizice este garantat chiar prin Constitutie, rezultand astfel obligatia autoritatilor publice de a o asigura.

Orice atingere adusa integritatii fizice a persoanei va trebui sanctionata de catre lege; iar daca 'atingerea' se impune, totusi, din considerente de ordin social, ea se poate face numai pe baza legii, in conditiile art. 49 din Constitutie (de exemplu: vaccinarea pentru combaterea unei epidemii, recoltarea de sange pentru dovedirea intoxicatiei alcoolice, efectuarea unei operatii chirurgicale cu acordul pacientului etc.). In spiritul Constitutiei pentru protectia integritatii fizice legiuitorul a incriminat ca infractiuni si sanctionat faptele contra vietii, integritatii corporale si sanatii, a infiintat organele imputernicite cu prevenirea constatatoare si sanctionarea acestora, precum si procedurile de urmat. (art. 174 - 185 din Codul penal si articolele corespunzatoare din Codul de procedura penala sunt dispozitii legale date in acest sens.)

Dreptul la integritatea psihica este ocrotit si considerat de valoare constitutionala, omul fiind conceput - sub aspect juridic - ca un complex de elemente in care fizicul si psihicul nu pot fi despartite. Mutilarea uneia sau alteia dintre integritati este contrara drepturilor omului.

Respectul vietii, a integritatii fizice si psihice implica in mod firesc interzicerea torturii, a pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante, ceea ce face in mod expres art. 22 pct. 2 din Constitutie. Practicarea unor asemenea procedee si tratamente este o incalcare a demnitatii si personalitatii omului, omitand obiceiuri primitive care trebuie repudiate si reprimate de catre lege.

Potrivit Conventiei contra torturii si altor pedepse sau tratamente crude, inumane ori degradante, tortura este un act prin care se produce o durere sau o suferinta ascutita, fizica sau mentala, intentionat unei persoane cu scopul de a obtine de la ea sau de la o terta persoana informatii sau marturisiri, de a pedepsi un act pe care ea sau o terta persoana l-a comis sau se presupune de a o fi comis, de a intimida sau de a face presiune asupra sa sau de a intimida sau face presiuni asupra unei terte persoane, sau pentru oricare alt motiv fondat pe o forma de discriminare indiferent care este, daca o asemenea durere sau asemenea suferinta sunt produse de un agent al autoritatii publice sau orice alta persoana avand o imputernicire oficiala sau la instigarea sa ori cu consimtamantul sau expres sau tacit.

De asemenea, Conventia cuprinde angajamentul statelor de a lua masuri legislative, administrative, judiciare si orice alte masuri eficiente pentru a impiedica comiterea de acte de tortura, aplicarea de pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante, pe teritoriul ce se afla sub jurisdictia lor.

Din punct de vedere penal, tortura este incriminata si sanctionata in art. 2671 din Codul penal roman, cu pedeapsa inchisorii de la 2 la 25 de ani sau detentia pe viata.

De observat ca, in art. 2671 aliniatul 5 din Codul penal se spune 'Nici o imprejurare exceptionala, oricare ar fi ea, fie ca este vorba de starea de razboi sau de amenintari cu razboiul, de instabilitate politica interna sau de orice alta stare de exceptie, nu poate fi invocata pentru a justifica tortura; de asemenea nu poate fi invocat nici ordinul superiorului sau al unei autoritati publice.

Garantarea dreptului la integritatea fizica si psihica se face nu numai fata de autoritatile publice si agentii acestuia prin art. 267 din Codul penal dar si fata de orice alta persoana, prin incriminarea infractiunilor contra vietii, integritatii corporale si sanatatii. (art. 180-184 din Codul penal roman).