Drept
Omorul savarȘit in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale vcitimeiOMORUL SAVARȘIT IN LEGATURA CU INDEPLINIREA INDATORIRILOR DE SERVICIU SAU PUBLICE ALE VCITIMEI (art. 175 lit. f Cod penal) Prin motivația și urmarile sale, uciderea unei persoane in legatura cu indatoririle de serviciu sau publice ale acesteia are un grad de periculozitate sociala sporita, fața de omorul tip, care a impus și justificat incriminarea ca forma calificata a acestuia. Intr-adevar, sentimentele de razbunare, de infruntare și nesocotire a autoritaților publice, tendința și incercarea de anarhizare a vieții sociale organizate, suprapunandu-se obiectului juridic special al omorului, amplifica gravitatea sociala ridicata a uciderii victimei in legatura cu indatoririle de serviciu sau publice ale acesteia. Indeplinirea de catre victima omorului a unor anume indatoriri de serviciu sau publice, cere așadar ca victima sa aiba anumite calitați, fara de care nu se poate concepe existența agravantei. Existența acestei calitați nu este condiționata de modul in care a fost dobandita electiv, numire (temporara sau definitiva) sau de imprejurarea daca purtatorul ei primește remunerație pentru indatoririle pe care le exercita. Calitatea ceruta victimei privind exercitarea unor indatoriri de serviciu sau publice, implica fara indoiala și exercițiul autoritații statului fara a fi insa exclusiv, situație in care omorul calificat absoarbe in conținutul sau constitutiv și ultrajul contra autoritații pe care-l presupune . De regula, aceasta calitate o presupune pe aceea de funcționar public sau funcționar, astfel cum sunt ele definite de legea penala, fara sa se limiteze insa la aceasta . Altfel spus, aceasta calitate a victimei are o sfera mult mai larga decat noțiunile de funcționar public sau funcționar, ea extinzandu-se și cuprinzand toate acele persoane care exercita un serviciu in ințelesul dat acestuia. Examinarea termenului public, astfel cum este reglementat de Codul penal, ni se pare absolut necesara, pe de o parte pentru referirea pe care o face omorul calificat la indatoririle publice ale victimei, iar pe de alta parte, pentru ca aceasta nu poate avea alt ințeles decat cel dat de legea penala . Autoritațile publice reglementate sub aceasta denumire de Titlul III din Constituția Romaniei sunt: Parlamentul, Președintele Romaniei, Administrația publica și Autoritatea Judecatoreasca. Instituțiile publice au fost considerate organismele care se inființeaza, organizeaza și desființeaza prin lege, sau in baza prevederilor acesteia, de catre Parlament, Guvern, ministere, celelalte organe centrale ale administrației de stat sau consiliile județene sau locale, in vederea satisfacerii intereselor generale ale societații cetațenești . Toate acestea - autoritați, instituții și servicii publice - sunt incadrate cu personal de specialitate, care poate fi subiect pasiv al acestei forme de omor calificat. Sfera termenului public este insa mult mai larga decat aceea definita prin autoritațile, instituțiile și serviciile publice și definirea ei intereseaza deosebit in cercetarea omorului calificat enunțat. Ea cuprinde și instituțiile sau alte persoane juridice de interes public . Pentru existența calificarii omorului este necesar ca uciderea victimei care are o asemenea calitate, sa fie savarșita in legatura cu indatoririle de serviciu sau publice ale acestuia. Numai atunci cand uciderea victimei este legata și dependenta de indatoririle de serviciu sau publice ale acesteia, omorul este calificat in condițiile art. 175 lit. f din Codul penal. Ea nu se prezuma din calitatea victimei, fiind necesara stabilirea ei din imprejurarile și locul in care a fost comis omorul, relațiile dintre autor și victima, privite și avute in vedere in conexiunea lor, nu izolat. Locul savarșirii omorului nu are nici el caracter absolut in stabilirea acestei legaturi, nefiind exclus ca uciderea victimei sa nu aiba nicio legatura cu indatoririle de serviciu sau publice ale victimei. In practica judiciara s-a statuat ca aceasta fapta exista atunci cand inculpatul a ucis paznicul care l-a surprins in flagrant de furt . Daca victima indeplinea o activitate importanta de stat sau publica, iar omorul a fost comis in imprejurari de natura sa puna in pericol siguranța statului, va exista infracțiunea prevazuta la art. 160 C. pen. (atentatul care pune in pericol siguranța statului).
Incalcarea de catre victima a indatoririlor de serviciu sau publice, comportarea contrara acestora sau abuziva, au determinat puncte de vedere și soluții diferite in doctrina judiciara. O parte din autori au considerat ca existența formei calificate a omorului nu este condiționata și deci indepartata de faptul ca victima și-a exercitat legal sau abuziv indatoririle de serviciu sau publice. Opus acestei concepții și interpretari s-a suținut ca indeplinirea nelegala, abuziva de catre victima a indatoririlor sale de serviciu sau publice, comportarea abuziva a acestuia, inlatura aplicarea agravantei de calificare deoarece nemulțumirea și reacția faptuitorului - nu și omorul - apar justificate. Prin incriminarea acestei forme calificate a omorului, legiuitorul a ințeles sa protejeze in principal mai ferm și eficient dreptul de viața al victimei, precum și relațiile privitoare la exercitarea indatoririlor de serviciu sau publice ale acesteia, dar aceasta din urma numai in masura in care aceasta se realizeaza cu observarea și respectarea stricta a legii . Practica judiciara a confirmat acest punct de vedere, statuand prin soluții repetate de caz - care au dobandit valoare de principiu - ca prevederile art. 175 lit. f) din Codul penal nu sunt incidente daca victima și-a depașit, a exercitat abuziv indatoririle de serviciu sau publice. De exemplu, agravanta nu a fost reținuta in cazul in care victima, avand funcția de portar la un camin, l-a lovit pe inculpat și l-a amenințat cu cuțitul și nici in cazul in care victima, deținand o calitate oficiala, a patruns in locuința inculpatului fara autorizație . Soluția ni se pare justificata și pentru ca rațional, legea a ințeles sa acorde in acest mod protecție speciala numai aceluia care exercita indatoririle de serviciu sau publice in cadrul strict legal, iar pe de alta parte, nimeni nu iși poate fundamenta drepturile, protecția chiar pe nesocotirea de el a legii. Uciderea victimei poate sa fie anterioara sau concomitenta exercitarii indatoririlor de serviciu sau publice ale victimei și sa aiba drept scop fie indeplinirea realizarii, fie a continuarii indatoririlor de serviciu sau publice, precum și ulterioara lor, cand se circumscrie ca un act de razbunare. Este suficient, dar și necesar, sa se stabileasca legatura dintre omor și exercitarea de catre victima a indatoririlor de serviciu sau publice . In practica judiciara, s-a considerat ca agravanta exista atunci cand inculpatul, aflat in stare de ebrietate și conducand un autovehicul pe drumurile publice, vazand ca este semnalizat regulamentar de trei polițiști pentru a opri autovehiculul, in loc sa procedeze in acest sens, a accelerat, lovindu-l frontal pe unul dintre aceștia . Soluția juridica se desprinde firesc atat din ințelesul termenilor "in legatura cu indatoririle de serviciu sau publice" ale victimei, cat și din rațiunea ce sta la baza acestora . Agravanta are caracter personal, dar daca participanții acționeaza din același mobil ca și autorul, atunci vor raspunde tot pentru omor calificat. Art. 147 C. pen.: "Prin func ionar public se in elege orice persoana care exercita permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investita, o insarcinare de orice natura, retribuita sau nu, in serviciul unei unita i dintre cele la care se refera art. 145 Cod penal. Prin func ionar se in elege persoana men ionata in alin. 1 precum i orice alt salariat care exercita o insarcinare unei alte persoane juridice decat cele prevazute in acel alineat". Art. 145 Cod penal: "prin termenul public se in elege tot ce prive te autorita ile publice, institu iile publice, institu iile sau alte persoane juridice de interes public, administrarea, folosirea sau exploatarea bunurilor publice, serviciile de interes public, precum i bunurile de orice fel, care, potrivit legii, sunt de interes public". I. Dumitru, Cu privire la in elesul termenului de "public", "func ionar public", "func ionar" i "inscris oficial", in Dreptul nr. 6/1967, p. 67.
|