Locul si rolul TGD in sistemul stiintelor juridice

Teoria generala a dreptului ofera o viziune de ansamblu asupra fenomenului juridic. Ea pleaca de la concret si formeaza abstractul si pleaca de la special, formuland generalul. Cu toate acestea aceasta disciplina nu trebuie considerate o magna matter a celorlalte stiinte. Prezenta disciplinelor de ramura a dus la necesitatea existentei unei discipline care sa ofere o viziune de ansamblu asupra conceptelor de drept. In cadrul acestei discipline se formuleaza concept generale care servesc drept baza pentru toate disciplinele(raport juridic, norma juridica, izvor de drept, raspundere juridica)

TGD nu are doar caracter teoretic ci si practice pt ca ea ofera solutii pentru legiuitor pentru imbunatatirea legislatiei dar si pentru jurisprudenta, pt practica judiciara. In cadrul TGD se formuleaza categoriile, conceptele fundamentale precum si principiile. Teoria generala a dreptului, stiintele juridice de ramura, stiintele ajutatoare si stiintele istoriice nu trebuie private ca fiind rupte unele fata de altele. Intre ele exista o unitate insolubila, toate contribuind la dezoltarea fenomenului juridic.

CAP III:

Conceptul dreptului

1. Acceptiunile termenului drept.

2. Originea si evolutia dreptului; dimensiunea istorica

3. Dimensiunea sociala a dreptului

4. Factorii de configurare a dreptului

5. Esenta, continutul si forma dreptului

6. Tipologia dreptului

7. Sistemul dreptului

8. Definita dreptului.

Acceptiunile termenului drept; etimologie

Termenul drept provine din latinescul directus de la verbul dirigo, dirigere, care inseamna cale dreapta si a conduce. Latinii pentru drept ca realitate normativa foloseau ius. In alte sisteme de drept actuale exista o anumita diferenta. In anglia se numeste law dar pentru a desemna dreptul subiectiv este right. In sistemul francez se foloseste droit.

Termenul drept are o tripla semnificatie:  - stiinta

- tehnica

- arta

Sensul de stiinta este folosit pentru a desemna totalitatea conceptelor, categoriilor, principiilor fundamentale ale dreptului.

Dreptul este o tehnica care consta in totalitatea procedeelor folosite fie pentru crearea sa cat si pentru aplicarea acestuia. In literature de specialitate se face referire la 3 concepte de baza : notiunea de drept obiectiv, drept subiectiv si drept pozitiv.

Orice norma juridica apara anumite interese sociale si contine anumite scopuri. Totalitatea scopurilor prefigurate de norma juridica formeaza dreptul obiectiv. Drepul obiectiv inseamna ratiunea unei anumite reglementari.

Dreptul subiectiv reprezinta posibilitatea recunoscuta de lege titularului de a pretinde unui tert respectarea unui interes legitim..

Dreptul pozitiv inseamna totalitatea normelor juridice in vigoare la un moment dat

Termenul drept mai are si semnificatia de arta. Dreptul reprezinta si arta judecatorului sau a autoritatilor administrative de a aplica legea. Astfel in aplicarea legii se emit judecati de valoare asupra normelor juridice, fiind necesara interpretarea acestora. Pentru a putea aplica correct o norma juridica, trebuie sa o interpretezi corect. Arta legiuitorului de a crea dreptul prin folosirea regulilor de tehnica legislativa.