D R E P T    P R O C E S U A L P E N A L

Asistenta juridica in procesul penal

Activitatea procesuala penala trebuie sa se desfasoare in asa fel incat sa fie trase la raspundere penala numai persoanele care se fac vinovate de comiterea infractiunilor si numai in masura gravitatii faptelor savarsite. Aceasta se realizeaza prin dreptul de aparare ce i se confera inculpatului si celorlalte parti care participa in procesul penal.

Dreptul de aparare cuprinde atat eforturile persoanelor ce lupta pentru respectarea drepturilor si intereselor lor procesuale, cat si obligatia organelor judiciare de a asigura exercitarea acestor drepturi.

Constitutia Romaniei inscrie acest drept in art.24 care consfinteste faptul ca dreptul de aparare este garantat in tot cursul procesului. O asemenea reglementare intalnim si in Legea nr.92/1992 pentru organizarea judecatoreasca.

Potrivit art.6 C.pr.pen., dreptul de aparare este garantat invinuitului, inculpatului si celorlalte parti in tot cursul procesului penal, ocazie cu care organele judiciare sunt obligate sa le asigure deplina exercitare a drepturilor procesuale in conditiile prevazute de lege si sa administreze probele necesare in aparare.

Din continutul acestor reglementari rezulta  ca realizarea justitiei penale intr-un stat de drept trebuie sa se faca cu respectarea tuturor drepturilor si intereselor procesuale ale partilor, care nu este un simplu interes privat, ci este si un interes public. In acest sens, alaturi de parti si societatea are interesul ca intr-o cauza penale sa se afle adevarul.

Apararea este o activitate procesuala de necesitate publica, reflectata atat in drepturile procesuale ale partilor, cat si in obligatiile organelor judiciare.

Apararea trebuie sa se refere la tot complexul cauzei, atat in fapt, cat si in drept si trebuie sa se desfasoare prin actele si indeplinita dupa formele procesuale prescrise de lege, ea neputand fi indeplinita in mod temeinic si in toata amploarea decat de un aparator cu pregatire juridica, de un avocat.

Realizarea acestei functii este asigurata de avocatura care la noi in tara isi exercita activitatea si este organizate in baza Legii nr.51/1995, publicata in M.O nr.116 din 9 iunie 1995 si a statului profesiei de avocat, publicat in M.O nr.237 din 17 octombrie 1995.

Profesia de avocat se exercita numai de membrii barourilor, la alegere, in cabinete individuale, cabinete asociate sau societati civile profesionale.

In exercitarea profesiei, avocatul este independent si se supune numai legii, statului si eticii profesionale. Acesta trebuie sa ocroteasca interesele legale ale partii pe care o apara.

Potrivit art.2 alin.3 din Legea nr.51/1995, avocatul are dreptul sa asiste si sa reprezinte persoanele fizice si juridice in fata tuturor instantelor, autoritatilor si institutiilor, precum si a altor persoane, care au obligatia sa permita si sa asigure desfasurarea nestingherita a activitatii avocatului in conditiile legii.

Desi se inscrie printre principalii participanti la rezolvarea cauzei penale si se situeaza pe pozitia procesuala a parti ale carei interese le sustine, aparatorul nu este parte in proces, ci el indeplineste functia apararii, functie ce reprezinta o necesitate publica.

De asemenea, avocatul nu poate asista sau reprezenta parti cu interese contrare in aceeasi cauza sau in cauze conexe si nu poate pleda impotriva partii care l-a consultat mai inainte in legatura cu aspectele litigioase concrete ale pricinii (art.39 alin.1 din Legea nr.51/1995).

Totodata, avocatul nu poate fi ascultat ca martor si nu poate furniza relatii nici unei autoritati sau persoane cu privire la cauza care i-a fost incredintata, decat daca are dezlegare prealabila, expresa si scrisa din partea tuturor clientilor sai interesati in cauza. Calitatea de martor are intaietate fata de calitatea de avocat cu privire la faptele si imprejurarile pe care acesta le-a cunoscut inainte de a fi devenit aparator sau reprezentant al vreunei parti in cauza. Avocatul nu poate indeplini functia de expert sau de traducator in cauza in care este angajat aparator (art.39 alin. 2-5 din Legea nr.51/1995).

Asistenta juridica

Asistenta jurdica este una dintre cele mai importante componente ale dreptului de aparare al partilor, alaturi de posibilitatea acestora de a-si asigura personal apararea si de obligatia organelor judiciare de a avea in vedere, din oficiu, toate aspectele care sunt in favoarea partilor, iar reglementarea ei in Constitutie, in Codul de procedura penala, in Legea nr.92/1992 si in Legea nr.51/1995 constituie o garantie a exercitarii acestui drept fundamental.

Document online: Contractul de intretinere Eseu: Conventie civila de prestari servicii

Considerata ca o activitate procesuala complexa, apararea impune ca eforturile persoanei care isi apara drepturile si interesele proprii sa se alature si un aparator. Acesta din urma asigura in cadrul procesului penal-prin sustinerea si valorificarea drepturilor si intereselor partii pe care o apara, prin mijloacele si caile prevazute de lege - asistenta juridica.

Asistenta juridica in procesul penal reprezinta activitatea complexa desfasurata in conditiile legii, de aparator pentru promovarea si apararea intereselor procesuale legitime ale invinuitului sau inculpatului in procesul penal.

Potrivit art.3 din Legea nr.51/1995, asistenta juridica se realizeaza prin acordarea de consultatii si intocmirea de cereri cu caracter juridic, prin asistarea si, dupa caz, reprezentarea juridica, a persoanelor fizice sau juridice, in fata organelor de jurisdictie, de urmarire penala si de notariat, precum si sustinerea cu mijloace juridice specifice a drepturilor si intereselor legitime ale acestora cu autoritatile publice, institutiile si orice persoana romana sau straina, redactarea de acte juridice, cu posibilitatea atestarii identitatii partilor, a continutului si a datei actelor, precum si orice mijloace si cai proprii exercitarii dreptului de aparare, in conditiile legii.

Din continutul art.6 alin.4 si art.171 alin.1 C.pr.pen cat si din alte reglementari, rezulta ca orice parte are dreptul sa fie asistata de aparator in tot cursul procesului penal, iar folosirea acestui drept este facultativa, in sensul ca partile vor aprecia daca vor apela sau nu la aparator.

Tinand cont de toate aceste consideratii se poate spune ca asistenta juridica este facultativa.

Prin modificarile Legii nr.32/1990, legiuitorul a inlocuit, in art.171 alin.1, formula "in tot cursul procesului penal" cu "in tot cursul urmarii penale si al judecatii" dorind, astfel, sa aduca faza urmaririi penale, pe care o numeste expres, la aceleasi rigori ca si faza judecatii, sub aspectul garantiilor procesuale ce trebuie sa apere dreptul la asistenta juridica a invinuitului sau inculpatului. Totodata, prin aceleasi modificari, s-a dispus obligativitatea organelor judiciare de a aduce la cunostiinta invinuitului sau inculpatului dreptul respectiv.

In anumite cazuri prevazute de lege, pentru asigurarea unei aparari reale a unor persoane care, datorita situatiilor in care se gasesc, nu se pot apara singure, dreptul de aparare nu mai este facultativ, ci devine o conditie legala necesara pentru normala desfasurare a procesului penal, asistenta juridica devenind obligatorie.

Deci, in asemenea situatii, partile nu mai dispun dupa voie de dreptul de a fi asistate de un aparator, ci, daca nu si-a ales un avocat i se va desemna unul din oficiu.

Prevederile legale care impun obligativitatea asistentei juridice pentru cazurile date, sunt conditii imperative ale valabilitatii actelor efectuate si orice abatere de la aceste norme se sanctioneaza prin nulitate absoluta.

In urma modificarilor art.171 alin.2 C.pr.pen., prin Legea nr.32/1990, s-au adus noi prevederi in planul drepturilor si garantiilor procesuale ale partilor prin instituirea unor cazuri noi de asistenta juridica obligatorie. Astfel, in cursul urmaririi penale, asistenta juridica este obligatorie in urmatoarele cazuri: cand invinuitul sau inculpatul este minor, militar in termen, militar cu termen redus, rezervist concentrat, elev al unei institutii militare de invatamant, internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical-educativ ori cand este arestat chiar in alta cauza. In cursul judecatii, pe langa aceste cazuri, asistenta juridica este obligatorie si in cauzele in care legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani sau cand instanta apreciaza ca inculpatul nu si-ar putea face singur apararea. De asemenea, potrivit art.2 din Legea nr.83/1992, este prevazuta asistenta juridica obligatorie si in cazul procedurii urgente de urmarire si judecare a unor infractiuni de coruptie.

Potrivit art.171 alin 4 C.pr.pen cand asistenta juridica este obligatorie, daca invinuitul sau inculpatul nu si-a ales un aparator, se iau masuri pentru desemnarea unui aparator din oficiu.

In asemenea situatii, legea acorda prioritate alegerii facute de invinuit sau inculpat, dispunand ca delegatia aparatorului desemnat din oficiu inceteaza la prezentarea celui ales, facand totodata precizarea ca, daca la judecarea cauzei, aparatorul lipseste si nu poate fi inlocuit, cauza se amana (art.171 alin.5 si 6 C.pr.pen).

Din reglementarile in vigoare rezulta ca asistenta juridica nu este obligatorie numai pentru invinuit sau inculpat. Astfel, potrivit art.173 alin.3 C.pr.pen, cand instanta apreciaza ca din anumite motive partea vatamata, partea civila sau partea responsabila civilmente nu si-ar putea face singura apararea, dispune din oficiu sau la cerere luarea masurilor pentru desemnarea unui aparator.

Pentru a da suport deplin si consistenta reglementarii asistentei juridice, legea instituie o consolidare esentiala a drepturilor aparatorului in cazul procesului penal cu efecte directe asupra drepturilor si intereselor invinuitului, ale inculpatului si ale celorlalte parti. In acest plan, noua reglementare realizeaza si cele mai solide garantii procesuale, atat in cursul urmarii penale cat si in cursul judecatii.

Potrivit dispozitiilor art.172 alin.1-6 C.pr.pen, in cursul urmaririi penale, aparatorul invinuitului sau inculpatului are dreptul sa asiste la efectuarea oricarui act de urmarire penala, sa formuleze cereri si sa depuna memorii. Lipsa aparatorului nu impiedica efectuarea actelor de urmarire penala, daca exista dovada ca aparatorul a fost incunostiintat de data si ora efectuarii actului.

Cand asistenta juridica este obligatorie, organul de urmarire penala va asigura prezenta aparatorului la ascultarea inculpatului.

In cazul in care aparatorul invinuitului sau inculpatului este prezent la efectuarea unui act de urmarire penala se face mentiune despre aceasta, iar actul este semnat si de aparator.

Inculpatul arestat are dreptul sa ia contact cu aparatorul. In mod exceptional, cand interesul urmaririi cere, procurorul - din oficiu sau la propunerea organului de cercetare penala - poate dispune, prin ordonanta motivata, interzicerea luarii de contact a inculpatului arestat cu aparatorul, o singura data, pe o durata de cel mult 5 zile.

Luarea de contact cu aparatorul nu poate fi interzisa la prelungirea duratei arestarii de catre instanta de judecata, iar la prezentarea materialului de urmarire penala aceasta este obligatorie.

Aparatorul are dreptul de a se plange, potrivit art.275 C.pr.pen., daca cererile sale nu au fost acceptate, in cazul in care asistenta juridica este obligatorie si nu si-a asigurat prezenta aparatorului la ascultarea inculpatului ori a fost interzisa luarea de contact dintre inculpatul arestat si aparator in afara situatiilor prevazute de lege, procurorul este obligat sa rezolve plangerea in cel mult 48 de ore.

In cursul judecatii, potrivit art.172 alin.7 C.pr.pen., aparatorul are dreptul sa asiste pe inculpat, sa exercite drepturile procesuale ale acestuia, iar in cazul cand inculpatul este arestat, sa ia contact cu acesta.

Aparatorul ales sau desemnat din oficiu este obligat sa asigure asistenta juridica a invinuitului sau inculpatului. Pentru nerespectarea acestei obligatii, organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate sesiza conducerea baroului de avocati spre a lua masuri (art.172 alin. Ultim C.pr.pen.).

Astfel, in baza art.65 din Legea nr.51/1995, avocatul raspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor legii pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat sau ale statutului profesiei de avocat, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale baroului sau ale uniunii, precum si pentru orice fapte savarsite in legatura cu profesia sau in afara acesteia, care sunt de natura a prejudicia onoarea si prestigiul profesiei sau ale institutiei. Instantele judecatoresti si parchetele Ministerului Public sunt obligate sa inainteze consiliului baroului orice actiune de urmarire penala sau de judecata pornita impotriva unui avocat.

In acelasi timp, si aparatorul partii vatamate, al partii civile si al partii responsabile civilmente are dreptul de a formula cereri si de a depune memorii. De asemenea, are dreptul sa asiste la efectuarea urmatoarelor acte de urmarire penala: ascultarea partii pe care o apara, cercetari la fata locului, perchezitii si autopsii, prelungirea duratei arestarii, iar la efectuarea altor acte de urmarire poate asista cu incuviintarea organului de urmarire penala. In cursul judecatii, aparatorul exercita drepturile partii pe care o asista (art.173 alin.1 si 2 C.pr.pen.).

Aparatorul are o pozitie independenta fata de parte. Desi reprezinta interesele partii, fiind legat sub multiple aspecte de vointa acesteia, aparatorul devine independent prin faptul ca este chemat sa apere doar interesele legitime permise de lege.

Bibliografie:

"Drept Procesual Penal"-Mihai Apetrei-1998

"Drept Procesual Penal"-Partea Generala- Gheorghe Nistoreanu-1994

Monitorul Oficial nr.116/1995