Nedemnitatea succesorala

- Notiune

- Cazurile de nedemnitate

- Efectele nedemnitatii succesorale

- Modul in care opereaza nedemnitatea

Notiune

Asa cum am vazut, pentru a putea mosteni se cer doua conditii pozitive si anume capacitatea succesorala si vocatia succesorala, dar se mai cere si o conditie negativa si anume ca mostenitorul sa nu fie nedemn.

Nedemnitatea (sau nevrednicia) succesorala este decaderea din dreptul de a mosteni a acelor succesibili care se fac vinovati de savarsirea unor fapte grave, strict determinate de legiuitor, impotriva defunctului sau a memoriei acestuia. Nedemnitatea a fost caracterizata ca fiind o sanctiune civila care se fundamenteaza pe motive de moralitate publica, neputandu-se admite ca o persoana vinovata de vreuna din faptele prevazute expres de legiuitor, fata de o alta persoana, sa o mosteneasca tocmai pe aceasta.

Din caracterizarea nedemnitatii ca sanctiune sau pedeapsa civila rezulta anumite consecinte, si anume:

a) ea se aplica numai in cazul faptelor expres si limitativ prevazute de lege si numai mostenirii legale, fiind reglementata de norme juridice cu caracter imperativ si de stricta interpretare;

b) ea opereaza de drept astfel ca de cuius nu poate sa-l ierte pe nedemn de efectele ei. S-a precizat insa ca ulterior comiterii faptei cel care lasa mostenirea poate sa-l gratifice pe nedemn caci nedemnitatea desfiinteaza numai vocatia succesorala legala si nu are influenta cu privire la liberalitatile prin acte intre vii sau pentru cauza de moarte ² . Liberalitatile sunt guvernate de propriile reguli cum sunt revocarea donatiilor in conditiile art. 829-831 C. civ. si revocarea voluntara sau judecatoreasca a legatelor prevazute de art. 920-923 si art. 930 C. civ. Daca fapta savarsita este o cauza comuna, atat de nedemnitate cat si de revocare a liberalitatilor, ca de pilda tentativa de omor, ea va duce atat la desfiintarea calitatii de mostenitor legal cat si la revocarea judecatoreasca a donatiei sau legatului;

c) fiind vorba de o sanctiune ea ar trebui sa produca efecte numai fata de autorul faptelor prevazute de legiuitor. Cu toate acestea, asa cum vom vedea in cele ce urmeaza uneori consecintele nedemnitatii se rasfrang si asupra mostenitorilor nedemnului si chiar asupra unor terte persoane care au contractat cu nedemnul;

d) sanctiunea intervine numai in cazul in care faptele au fost savarsite fata de cel de a carui mostenire este vorba si nu poate fi extinsa la alte mosteniri. Ea are, asadar, un caracter relativ, neputand fi extinsa si la alte mosteniri;

e) faptele trebuie sa fie savarsite cu vinovatie, care trebuie dovedita in conditiile legii.

Cazurile de nedemnitate

Codul civil prevede in art. 655 trei cazuri de nedemnitate si anume:

a) atentatul la viata defunctului;

b) acuzatia capitala calomnioasa la adresa defunctului;

c) nedenuntarea omorului a carui victima a fost de cuius.

a. Atentatul la viata defunctului. Articolul 655 C. civ. prevede ca este nedemn "Condamnatul pentru ca a omorat sau a incercat sa omoare pe defunct". Este inadmisibil ca cineva sa-si deschida drum, cum s-a spus ¹ , la o mostenire prin omor. Aceasta ar fi impotriva bunelor moravuri si a ordinii de drept.

Din modul in care este formulat textul legal putem trage unele concluzii privind conditiile care trebuie sa fie indeplinite pentru ca o persoana sa fie considerata nedemna pentru acest caz prevazut de legiuitor.

In primul rand, mostenitorul trebuie sa fi fost condamnat pentru infractiunea consumata de omor sau pentru tentativa la aceasta infractiune, in calitate de autor, coautor, instigator sau complice. Nu va fi insa nedemn cel care savarseste infractiunea de favorizare a infractorului prevazuta de art. 264 C. pen. caci acesta nu participa la omorul propriu-zis activitatea sa vizand, asa cum rezulta din continutul infractiunii ingreunarea sau zadarnicirea urmaririi penale. Autorul acestei fapte poate fi nedemn insa pentru cazul prevazuta de art. 655 pct. 3 C. civ., adica pentru nedenuntarea omorului de care a avut cunostinta. ³

Referat: Contractul de mandat - notiuni generale. Conditii de valabilitate ale mandatului1 Referat: Contract de Colaborare

In al doilea rand, fapta trebuie sa fie savarsita cu intentie, directa sau indirecta. Aceasta inseamna ca nu ne vom gasi in situatia de nedemnitate prevazuta de acest text legal in cazul in care fapta este savarsita din culpa sau cu praeterintentie ca in cazul loviturilor sau vatamarilor cauzatoare de moarte.

In al treilea rand, mostenitorul trebuie sa fi fost condamnat prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila pentru omor sau tentativa la aceasta infractiune impotriva lui de cuius. Nu ne vom afla in caz de nedemnitate daca autorul nu a mai fost condamnat prin hotarare judecatoreasca pentru acest fapt pentru ca, bunaoara, a decedat inainte de aceasta si procesul penal a incetat sau daca raspunderea penala s-a prescris. Tot astfel nu ne vom afla in caz de nedemnitate daca mostenitorul nu a lucrat cu discernamant sau a intervenit o amnistie antecondamnatorie sau a fost achitat pentru ca s-a aflat in legitima aparare Daca insa a fost condamnat prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila este indiferent daca ulterior intervine amnistierea sau gratierea nedemnitatea se va retine.

b. Acuzatia capitala calomnioasa impotriva celui care lasa mostenirea. Articolul 655 pct. 2 C. civ. prevede ca este nedemn de a succede "acela care a facut in contra defunctului o acuzatie capitala, declarata de judecata calomnioasa". Este vorba, asadar, de un denunt, o plangere sau marturie facuta de succesibil contra defunctului in care acesta este acuzat de fapte care daca ar fi fost adevarate ar atrage, potrivit legii pedeapsa cu moartea. In prezent acest text legal este inaplicabil cata vreme inca prin Decretul-lege nr. 6/1990 pedeapsa cu moartea a fost abolita. Desigur caracterul calomnios al acuzatiilor trebuia constatat judecatoreste prin hotararea de condamnare a celui care a facut acele acuzatii.

c. Nedenuntarea omorului. Articolul 655 pct. 3 prevede ca este nedemn de a succede "mostenitorul major care avand cunostinta de omorul defunctului, nu a denuntat aceasta justitiei".

Asa cum rezulta din text numai mostenitorul major poate fi declarat nedemn pentru aceasta fapta nu si cel minor. De asemenea nici majorul pus sub inter-dictie nu poate fi declarat nedemn in acest caz intrucat la fel ca minorul este prezumat a nu avea discernamant ⁵ .

Mostenitorul major trebuie sa fi cunoscut omorul si sa se fi abtinut a-l denunta.

Legea nu cere ca denuntul sa priveasca si pe autorul omorului suficient fiind sa fie anuntat organelor in drept faptul acestuia. De asemenea legiuitorul nu prevede un termen pana la care mostenitorul ar fi trebuit sa denunte omorul, urmand ca aceasta imprejurare sa fie apreciata de catre instanta de judecata in functie de imprejurarile concrete ale cauzei. In fine se cere ca nedenuntarea omorului sa nu fie scuzabila potrivit art. 656 C. civ. Acest text legal prevede ca sunt scutiti a face denuntul omorului lui de cuius ascendentii si descendentii omoratorului, afinii sai de acelasi grad, sotul sau sotia sa, fratii sau surorile sale unchii sau matusile precum si nepotii sai.

S-a precizat in doctrina ⁶ ca acest text a devenit aproape inaplicabil intrucat de vreme ce o data succesibilul a fost inlaturat de la mostenire ca nedemn pentru omisiunea de denuntare a omorului, pentru a inlatura efectele acestei sanctiuni trebuie sa faca dovada ca se incadreaza in aceste grade de rudenie sau afinitate care-l scuteau de aceasta obligatie.

Or, pentru aceasta trebuie sa precizeze cine este autorul faptei, ceea ce, asa cum am aratat textul legal nu-i cere. Textul s-ar putea aplica in singura ipoteza in care, dupa ce s-a constatat prin hotarare judecatoreasca nedemnitatea succesibilului, dar inainte de ramanerea ei definitiva si irevocabila, se descopera autorul faptei de omor, astfel incat succesibilul ar putea dovedi ca se incadra in categoria celor absolviti de lege de a-l fi denuntat.

Efectele nedemnitatii succesorale

Efecte fata de mostenitorul nedemn. Ca urmare a constatarii nedemnitatii succesorale a unui mostenitor titlul sau de succesor este retroactiv desfiintat, el devenind astfel totalmente strain de mostenire. Titlul sau de mostenitor este desfiintat cu efect retroactiv din momentul deschiderii mostenirii, momentul savarsirii uneia din faptele prevazute de art. 655 C. civ. neavand importanta. Partea din mostenire care i s-ar fi cuvenit nedemnului va reveni comostenitorilor legali subsecventi, iar in cazul in care nedemnul era mostenitor rezervatar, si legatarilor sau donatarilor ale caror liberalitati ar fi putut fi supuse reductiunii la cererea acestui mostenitor. Mostenitorul nedemn este inlaturat complet de la mostenirea celui fata de care a savarsit una din faptele prevazute de lege, astfel ca el nu va putea culege nici rezerva succesorala, in cazul ca ar fi mostenitor rezervatar, cum am precizat. Daca mostenitorul nedemn ar fi fost singurul mostenitor al defunctului, prin inlaturarea sa de la mostenire aceasta se cuvine statului, devenind vacanta.

Efectele nedemnitatii sunt relative, in sensul ca mostenitorul nedemn este inlaturat numai de la mostenirea celui fata de care a fost declarat nedemn si nu de la mostenirea altor persoane. Astfel el va putea veni prin reprezentarea tatalui sau predecedat la mostenirea unui ascendent mai indepartat ¹ .

In situatia in care nedemnul a intrat in posesia bunurilor din mostenire inainte de constatarea nedemnitatii succesorale el va fi obligat sa le restituie celor indreptatiti, asa cum am precizat mai sus. Restituirea bunurilor se face in natura atunci cand este posibil, iar daca bunurile supuse restituirii au pierit sau au fost instrainate sau expropriate pentru cauza de utilitate publica el va trebui sa plateasca despagubiri, fiind considerat posesor de rea-credinta si pus de drept in intarziere de la data intrarii sale in posesia bunurilor din mostenire. Potrivit art. 657 C. civ. mostenitorul nedemn este obligat sa restituie toate fructele si veniturile mostenirii de la data deschiderii acesteia. Pentru sumele incasate de la debitorii lui de cuius va fi obligat sa plateasca dobanzi de la data incasarii, prevederile art. 1088 C. civ. nefiind aplicabile in acest caz. De asemenea, toate drepturile si obligatiile fata de nedemn care se considerasera stinse prin confuziunea celor doua patrimonii sau prin consolidare revin retroactiv in viata.

Nedemnul are insa dreptul sa pretinda de la ceilalti mostenitori datoriile mostenirii pe care le-a achitat din bunurile sale precum este indreptatit si la intoarcerea cheltuielilor necesare si utile facute cu bunurile din mostenire caci nedemnitatea nu poate fi constitui izvor de imbogatire fara temei a celorlalti mostenitori in dauna celui declarat nedemn.

Efectele nedemnitatii fata de descendentii nedemnului. Articolul 658 C. civ. prevede in privinta copiilor nedemnului ca "viind la succesiune in virtutea dreptului lor propriu, fara ajutorul reprezentarii, nu sunt departati pentru greseala tatalui lor". Asadar, copii nedemnului pot veni la mostenirea defunctului (prin ipoteza a bunicului lor) numai in nume propriu nu si prin reprezentare, ceea ce inseamna ca nedemnitatea, asa cum am mai aratat, produce efecte si fata de cei care nu au savarsit nici una din faptele determinate de legiuitor ca ducand la nedemnitate. Venirea la mostenire prin reprezentare potrivit art. 664 C. civ. este conditionata, printre altele, de imprejurarea ca cel reprezentat sa fi putut el insusi sa culeaga mostenirea or, in cazul in care reprezentatul era nedemn el nu indeplinea aceasta conditie caci nu avea chemare utila la mostenirea celui fata de care s-a facut vinovat de comiterea uneia din faptele prevazute de art. 655 C. civ. In acest mod efectele pedepsei nedemnitatii se extind, iata, si cu privire la alte persoane decat acelea care se fac vinovate de comiterea acelor fapte incriminate de legiuitor. Astfel, de pilda, daca la moartea lui de cuius a ramas ca mostenitor unicul sau fiu dar acesta este nedemn, copilul sau va putea culege mostenirea caci vine la mostenire in nume propriu, facand parte din aceeasi clasa de mostenitori cu tatal sau, si anume aceea descendentilor.

El este chemat la mostenire fara reprezentare si inlatura de la mostenire alte rude mai indepartate in grad care fac parte din alte clase de mostenitori subsecvente.

In schimb, daca de cuius a avut doi copii din care unul nedemn si predecedat, copiii acestuia nu vor putea culege mostenirea dupa bunicul lor caci nu-l pot reprezenta, avand in vedere dispozitiile art. 658 C. civ., pe tatal lor iar mostenirea va fi culeasa de celalalt fiu al defunctului, care este ruda de gradul I si-l inlatura pe nepotul care este ruda de gradul II cu defunctul.

S-a pus problema daca aceasta solutie, consacrata de legiuitor prin art. 658 C. civ., in privinta copiilor nedemnului care, s-a vazut, este inechitabila, se aplica nu numai copiilor acestuia ci si celorlalti descendenti in grad mai indepartat de rudenie. S-a sustinut ² ca de vreme ce legiuitorul foloseste expresia «copiii nedemnului» si nu aceea de «descendentii nedemnului» trebuia sa credem ca legiuitorul nu a facut-o intamplator asa incat aceasta regula nu are aplicare decat copiilor nedemnului nu si celorlalti descendenti mai indepartati. Solutia propusa este fortata caci nu are nici o logica ca descendentii in grad mai indepartat ai nedemnului sa aiba o situatia mai favorabila decat copiii acestuia

Efectele nedemnitatii fata de terti. Intrucat este posibil ca in perioada de la deschiderea mostenirii si pana la constatarea nedemnitatii mostenitorul nedemn sa fi incheiat acte juridice cu privire la bunurile succesiunii se pune problema soartei acestora.

Cata vreme nedemnitatea are ca efect desfiintarea retroactiva a titlului de mostenitor, in principiu se poate sustine ca actele juridice incheiate de nedemn cu tertii vor fi desfiintate si ele cu efect retroactiv, potrivit principiului resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis. Solutiile trebuie totusi nuantate in functie de natura actului juridic si de buna sau reaua-credinta a tertilor cocontractanti.

Astfel, in privinta actelor de conservare si admnistrare s-a decis ca vor fi mentinute in vigoare caci prin ele se asigura buna gospodarire a bunurilor succesorale.

In privinta actelor de dispozitie care privesc bunuri mobile s-a acceptat solutia mentinerii lor in vigoare in masura in care tertul dobanditor a fost de buna-credinta si facandu-se aplicarea regulii instituite de art. 1909 C. civ. Actele de dispozitie privind bunurile imobile se mentin in ipoteza in care tertul dobanditor poate invoca uzucapiunea sau daca conditiile acesteia nu sunt indeplinite, daca tertul dobanditor de buna-credinta se poate prevala de regula error comunis facit ius. Daca tertul este de rea-credinta in sensul ca a avut cunostinta de nedemnitatea celui cu care a contractat principiul resoluto iure dantis resolvitur ius accipientis se aplica din plin ⁴ .

Modul in care opereaza nedemnitatea

Regula care s-a impus este aceea ca nedemnitatea opereaza de drept astfel ca nu este nevoie de o hotarare judecatoreasca speciala care sa o pronunte ¹ .

In primul caz de nedemnitate este suficienta hotararea judecatoreasca de condamnare pentru omor sau tentativa la aceasta infractiune, iar in cazul al doilea este suficienta hotararea de condamnare pentru denunt calomnios, ori marturie mincinoasa. In cel de-al treilea caz prevazut de art. 655 C. civ. este insa nevoie de o hotarare judecatoreasca privitoare la nedemnitatea mostenitorului dar nici in acest caz instanta nu pronunta nedemnitatea ci o constata doar, daca sunt prezente conditiile cerute de lege

Momentul la care nedemnitatea poate fi constatata nu poate fi decat dupa deschiderea succesiunii, anterior o actiune cu un atare obiect neavand interes.

In ce priveste invocarea nedemnitatii, avand in vedere gravitatea ei, cercul de persoane care o pot face trebuie sa fie cat mai mare. Orice persoana interesata va putea invoca nedemnitatea. Astfel, pot sa invoce nedemnitatea: comostenitorii care au fost inlaturati de la mostenire de catre nedemn, donatarii sau legatarii care au primit liberalitati peste cotitatea disponibila, daca nedemnul este rezervatar precum si creditorii acestor persoane pe calea actiunii oblice, potrivit art. 974 C. civ., precum si instanta de judecata din oficiu si chiar de catre nedemnul insusi ³ . Nedemnitatea este invocata cat timp nedemnul este in viata impotriva acestuia, iar dupa decesul sau impotriva succesorilor sai, care nu se vor putea prevala de caracterul personal al sanctiunii nedemnitatii de vreme ce antecesorul lor nu a putut avea nici un drept asupra mostenirii autorului sau ⁴ .