Clasa a IV-a de mostenitori legali (colateralii ordinari)

A.Notiune

In cazul in care nu exista mostenitori din primele trei clase sau daca acestia sunt nevrednici sau renuntatori, legea cheama la mostenire clasa a patra de mostenitori-colateralii ordinari, adica rudele colaterale ale celui care lasa mostenirea, care nu sunt frati sau surori ori descendenti ai acestora(art. 675 Cod civil). Ei sunt chemati la mostenire pana la gradul IV inclusiv si pot fi din casatorie, din afara casatoriei sau din adoptia cu efecte depline .

B.Impartirea mostenirii intre colateralii ordinari

Colateralii ordinari sunt chemati la mostenire potrivit principiului proximitatii gradului de rudenie. Astfel, unchii si matusile, care sunt rude de gradul III inlatura de la mostenire pe verii primari si fratele sau sora bunicilor defunctului, care sunt rude de gradul IV. Impartirea succesiunii intre colateralii ordinari de acelasi grad de rudenie se face pe capete. Daca alaturi de colateralii ordinari, la mostenire este chemat si sotul supravietuitor al celui care lasa mostenirea, se va stabili - mai intai - cota ce se cuvine sotului supravietuitor, care este de ¾, iar restul se va imparti intre colateralii ordinari.

C.Caracterele juridice ale dreptului la mostenire

al colateralilor ordinari

Colateralii ordinari pot veni la mostenire numai in nume propriu (nu si prin reprezentare), ei nu sunt mostenitori rezervatari si nici sezinari si nu sunt obligati la raportul donatiilor.

2.Drepturile succesorale ale sotului supravietuitor al defunctului

2.1.Reglementare

Sotul supravietuitor, pana la aparitia Legii nr.319/1944, prin care s-au adus modificari fundamentale situatiei succesorale si inechitabile la care era supus acesta, ca urmare a dispozitiilor prevazute in Codul civil, era considerat si tratat ca un succesor neregulat si nerezervatar. Ca urmare a aparitiei legii speciale, sotul supravietuitor a fost trecut in randul mostenitorilor regulati, rezervatari, dobandind astfel un drept succesoral in concurs cu oricare din cele patru clase de mostenitori, precum si anumite drepturi succesorale speciale, toate acestea fara ca insa, legiuitorul sa faca deosebire intre sotul barbat sau femeie, intre situatia materiala acceptabila, buna sau precara a acestuia. Legiuitorului de la 1944 in vederea definitivarii dispozitiilor privitoare la sotul supravietuitor, nu i-au putut scapa si sentimentele ce leaga pe majoritatea sotilor atunci cand casatoria nu apare ca o forma a simulatiei, ci ea se intemeiaza pe relatiile de afectivitate si sprijin reciproc, pe bunurile apartinand gospodariei casnice si darurile de nunta, care cuprind in ele amintirea caminului desfacut prin deces si sunt mai mult ca orice legate de viata intima a sotilor.

Legea nr.319/1944 a reprezentat pentru institutia dreptului succesoral o adevarata cucerire, venita sa intareasca familia si relatiile patrimoniale dintre soti.

2.2.Conditiile speciale cerute sotului supravietuitor pentru a putea mosteni

Sub titlul "Despre calitatile cerute pentru a succede", Codul civil (art.654-658) prevede doua conditii - una pozitiva si una negativa - pe care trebuie sa le intruneasca o persoana pentru a putea mosteni: sa aiba capacitate succesorala si sa nu fie nedemna de a mosteni.

La aceste doua conditii, doctrina mai adauga o a treia conditie, si anume vocatia de mostenire[2].

Pe langa aceste trei conditii generale, necesare pentru a culege mostenirea de catre orice succesibil, nu numai de catre sotul supravietuitor, mai este nevoie de indeplinirea si a unei conditii speciale, si anume, ca la deschiderea mostenirii cel ce ii supravietuieste sa aiba calitatea de sot.

Indeplinind conditiile mentionate mai sus, sotul supravietuitor, pentru a putea succede, trebuie sa accepte si mostenirea lasata de sotul defunct, acest lucru fiind la latitudinea sa, caci potrivit art.686 C. civil nimeni nu este obligat de a face acceptarea unei mosteniri ce i se cuvine (neom inviturs heres). Potrivit art.696 C. civil "eredele ce renunta este considerat ca n-a fost niciodata erede". Prin aceasta se desfiinteaza cu titlu retroactiv titlul de mostenitor, devenind, astfel, o persoana straina de mostenire.

Pentru a-l putea mosteni pe defunct, sotul supravietuitor trebuie sa indeplineasca conditiile generale cerute de lege pentru a mosteni (capacitate succesorala, sa nu fie nedemn etc.), dar si o conditie speciala[3], si anume: sa aiba calitatea de sot la data deschiderii mostenirii.

Impunandu-se in lumina principiului modern al egalitatii dintre soti, necesitatea calitatii de sot la data deschiderii succesiunii, nu poate sa faca distinctie intre sotul barbat si sau femeie.

Pentru ca sotul supravietuitor sa aiba aceasta calitate, casatoria trebuie sa fie valabil incheiata, adica sa fie indeplinite toate conditiile de fond si forma necesare pentru incheierea ei.

In continuare, urmeaza sa facem anumite precizari in legatura cu momentul pana la care mentine calitatea de sot in cazul desfacerii casatoriei, si, respectiv, desfiintarii casatoriei.

1.Desfacerea casatoriei

Desfacerea casatoriei este reglementata de art.37 alin.2 C. familiei, asa cum a fost el modificat prin Legea nr.59/1993[4](lege privind modificarea C. pr. pen., C. familiei, Legii contenciosului administrativ nr.29/1990 si Legii nr.94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi), precum si de art.39 alin.1 din C. familiei care prevede ca "casatoria este desfacuta din ziua cand hotararea prin care s-a pronuntat divortul a ramas irevocabila".

Pana la aceasta data, calitatea de sot se pastreaza, chiar daca moartea a intervenit in cursul procesului, eventual chiar dupa pronuntarea divortului, dar inainte ca hotararea sa fi devenit irevocabila[5]. Aceasta este o consecinta a faptului ca incetarea casatoriei se produce prin deces , iar nu prin divort.

Desi hotararea de divort supusa apelului si recursului, nu si cererii de revizuire, totusi va putea fi desfiintata prin folosirea cailor extraordinare de atac, respectiv contestatia in anulare sau recursul in anulare.

In cazul in care, prin folosirea acestor cai extraordinare de atac, este desfiintata hotararea de divort si survine decesul unuia din soti, sotul ramas in viata isi va pastra, si in aceasta situatie, calitatea de succesor.

Solutia este in concordanta cu prevederile de ordin procesual si cu o aplicare riguroasa a legii. Se omite, insa, faptul ca in justificarea recunoasterii dreptului succesoral al sotului supravietuitor a stat afectiunea prezumata si existenta casatoriei. Ori, in situatia amintita, casatoria subzista in mod formal, prezumtia de afectiune fiind contrazisa de o stare de fapt evidenta[7].

O ultima precizare se impune in privinta corelatiei dintre desfacerea casatoriei prin divort si dreptul de mostenire al sotului supravietuitor. Potrivit art.39 alin.2 C. familiei "Fata de cel de-al treilea, efectele patrimoniale ale casatoriei inceteaza la data cand s-a facut mentiune despre hotararea de divort pe marginea actului de casatorie sau de la data cand ei au cunoscut divortul pe alta cale". Deci, potrivit actualei reglementari, efectuarea mentiunii este o masura de publicitate, care are ca scop de a face opozabila[8] fata de terti desfacerea casatoriei. Potrivit unei opinii , la care ne raliem si noi, tertul de buna-credinta care nu a avut cunostinta de divort si care are contract cu fostul sot inainte de efectuarea mentiunii despre hotararea de divort pe marginea actului de casatorie, poate invoca inopozabilitatea efectelor patrimoniale ale divortului, in locul mijloacelor de aparare la indemana oricui de buna-credinta(precum art.1909 C. civil sau uzucapiunea de 10-20 ani sau teoria mostenitorului aparent). Este dat in acest sens si un exemplu: un tert de buna-credinta cumpara de la fostul sot ramas in viata, pe care il considera mostenitor in calitate de sot supravietuitor, un autoturism sau chiar un imobil inainte de efectuarea mentiunii pe marginea actului de casatorie, dar dupa ramanerea irevocabila a hotararii de divort.

2.Desfiintarea casatoriei. Neimplinirea oricareia din cerintele legale[10] pentru incheierea casatoriei constituie un impediment la casatorie in sens larg. In cazul incheierii casatoriei cu nerespectarea dispozitiilor legale pot interveni, dupa imprejurari, sanctiuni care sunt de natura diferita, civila, penala. Sanctiunile civile sunt nulitatile care reprezinta sanctiunile indreptate impotriva acelor efecte ale actului juridic care contravin scopului prevederilor legale incalcate cu ocazia incheierii sale . Codul familiei contine, insa, in ce priveste nulitatea casatoriei dispozitii derogatorii de la dreptul comun, dat fiind importanta casatoriei si a familiei intemeiate pe baza ei, precum si gravitatea deosebita a consecintelor pe care le implica desfiintarea casatoriei . Se intelege ca daca unul din soti ar deceda dupa desfiintarea casatoriei, problema dreptului de mostenire nu se mai pune.

Spre deosebire de situatia actiunii de divort pendinte la data incetarii din viata a unuia dintre soti si care nu va mai putea continua dupa producerea divortului - sotul supravietuitor pastrandu-si dreptul sau succesoral - actiunea in anularea sau nulitatea casatoriei va putea continua si dupa acest eveniment.

Asa dupa cum am vazut, in ipoteza constatarii nulitatii sau anularii unei casatorii conform regulilor de drept comun, casatoria se desfiinteaza cu efect retroactiv. Aceasta inseamna, ca in principiu, daca in intervalul de timp cuprins intre data incheierii casatoriei si data constatarii nulitatii casatoriei intervine decesul unuia dintre soti, sotul supravietuitor nu-l va putea mosteni pe defunct intrucat pierde cu efect retroactiv calitatea de sot; prin exceptie, in conformitate cu dispozitiile art.23 alin.1 C. familiei, care prevede ca "sotul care a fost de buna-credinta la incheierea casatoriei declarata nula sau anulata pastreaza, pana la data cand hotararea instantei judecatoresti ramane definitiva, situatia unui sot dintr-o casatorie valabila", sotul de buna-credinta isi pastreaza situatia unui sot dintr-o casatorie valabil incheiata pana la data cand hotararea de declarare a nulitatii sau anularii ramane irevocabila[13].

2.3.Comunitatea de bunuri a sotilor si dreptul de mostenire al sotului supravietuitor

In reglementarea Codului familiei, regimul comunitatii de bunuri constituie singurul regim matrimonial ingaduit de lege. Sotii nu pot stabili, prin conventie, un alt regim in ceea ce priveste raporturile patrimoniale, chiar daca regimul convenit nu ar insemna in nici o masura adoptarea unui regim contrar principiului egalitatii in drepturi dintre barbat si femeie.

Literatura de specialitate[14] si practica judiciara au subliniat in mod unanim si constant ca bunurile dobandite de soti in timpul casatoriei se prezinta in forma coproprietatii devalmase, cu afectatiunea speciala de a satisface nevoile casatoriei. O data cu incetarea casatoriei, in mod firesc inceteaza si comunitatea de bunuri a sotilor, tocmai pentru ca temeiul si ratiunea existentei comunitatii de bunuri rezida in casatorie.

Moartea unuia dintre soti, care potrivit art.37 alin.1 C. familiei, face sa inceteze casatoria, constituie o cauza ce determina sfarsitul comunitatii de bunuri.

Prin moartea unuia dintre soti partea sa din bunurile comune se transmite succesorilor in cotele determinate de lege. Cu ocazia dezbaterii succesorale se stabilesc in primul rand cotele-parti ale sotilor din bunurile comune, apoi in concurs cu ceilalti mostenitori, dreptul succesoral al sotului supravietuitor in partea bunurilor comune si proprii ale sotului predecedat.

Sotul supravietuitor si ceilalti succesori ai sotului predecedat pot sa procedeze la impartirea bunurilor comune ale sotilor prin buna invoiala inainte sau in cadrul dezbaterii succesorale notariale, individualizand dreptul fiecaruia asupra bunurilor ce s-au aflat in devalmasie (art.77 din Legea nr.36/1995).

Obiect al proprietatii codevalmase a sotilor poate fi orice bun daca indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:

- bunul sa fie dobandit in timpul casatoriei si

- bunul sa nu faca parte din categoria bunurilor expres prevazute in cuprinsul art.31 C. familiei si care sunt considerate bunuri proprii ale fiecaruia dintre soti.

Timpul casatoriei este delimitat de anumite acte sau fapte juridice. Astfel, daca inceputul casatoriei este, invariabil, determinat de incheierea casatoriei in prezenta delegatului de stare civila competent, data incetarii casatoriei comporta momente diferite cand aceasta poate interveni.

In cazul care ne intereseaza, casatoria poate inceta fie prin moartea constatata fizic a sotului defunct, fie moarte declarata judecatoreste, data mortii fiind cea stabilita in certificatul de deces sau prin sentinta judecatoreasca declarativa de moarte. Din acest moment inceteaza si comunitatea de bunuri, moment in care sotul supravietuitor devine titular al celor doua drepturi distincte, pe care le-am aratat.

Deci sotul supravietuitor va culege din comunitatea de bunuri cota ce i se cuvine nu in calitatea sa de succesor, ci in calitatea de codevalmas. Recunoasterea acestui drept asupra comunitatii de bunuri este guvernata de dispozitiile Codului familiei si nu de dispozitiile Codului civil sau ale Legii nr.319/1944.

Imparteala bunurilor comune se face potrivit dispozitiilor Codului familiei care se intregesc cu normele cuprinse in Codul civil(art.728-799). Desi dispozitiile Codului civil si a celorlalte acte normative mentionate, se refera la imparteala bunurilor ce alcatuiesc obiectul dreptului de proprietate comuna pe cote-parti rezultand dintr-o succesiune, totusi ele cuprind reguli generale, aplicabile tuturor impartelilor, indiferent de cauza ce a determinat nasterea de proprietate comuna.

2.4.Drepturile succesorale ale sotului supravietuitor

A. Enumerare

Document online: Contract de inchiriere - obiectul contractului Document online: Contractul individual de munca cu timp partial - MUNCA LA DOMICILIU

Prevederile Legii nr.319/1944 recunosc sotului supravietuitor o larga categorie de drepturi.

Astfel, art.1 al Legii nr.319/1944 recunoaste sotului supravietuitor un drept la mostenire in concurs cu oricare dintre clasele de mostenitori.

Art.4 al Legii nr.319/1944 consacra un drept de abitatie al sotului supravietuitor asupra casei de locuit.

Art.5 al legii nr.319/1944 recunoaste un drept de mostenire special asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice si asupra darurilor de nunta in afara cazului cand vine in concurs cu descendentii.

A. Cota succesorala la care are dreptul sotul supravietuitor

a. Catimea dreptului de mostenire al sotului supravietuitor

Sotul supravietuitor nu face parte din nici o clasa de mostenitori legali, dar vine in concurs la mostenire cu fiecare clasa.

El este beneficiarul unei cote-parti din mostenire a carei intindere difera in functie de clasa de mostenitori cu care vine in concurs.

In continuare, vom infatisa dreptul sotului supravietuitor, in concurs cu fiecare clasa de mostenitori in parte, drepturi stabilite de art.1 din Legea nr.319/1944 si statuate in practica judecatoreasca[15]:

1)In concurs cu copiii defunctului sau descendentii acestora, indiferent de numarul lor, sotul supravietuitor mosteneste cota de ¼ din mostenire;

2)In concurs cu parintii defunctului sau numai cu unul din ei, cat si cu fratii si surorile defunctului ori cu descendentii acestora, indiferent de numarul ascendentilor privilegiati sau colateralilor privilegiati, sotul supravietuitor are dreptul la 1/3 din mostenire;

3)In concurs numai cu ascendentii privilegiati sau numai cu colateralii privilegiati, sotul supravietuitor are dreptul, in ambele cazuri, la ½ din mostenire;

4)In concurs numai cu ascendentii ordinari, sotul supravietuitor are dreptul la ¾ din mostenire;

5)In concurs cu colateralii ordinari, sotul supravietuitor are dreptul la ¾ din mostenire;

6)In absenta tuturor rudelor in grad succesibil, sotul supravietuitor va culege intreaga mostenire.

Sotul supravietuitor este prin urmare, chemat la mostenire alaturi de toti ceilalti succesori legali, chiar impreuna cu descendentii, cota ce i se cuvine pornind de la ¼ din masa succesorala si ajungand sa cuprinda intreaga mostenire. Observam din textul art.1 din Legea nr.319/1944, ca legiuitorul a adoptat sistemul cotelor fixe, care nu sunt influentate sau modificate de numarul mostenitorilor care vin la mostenire dintr-o clasa; se asigura, in acest mod, sotului o parte invariabila din mostenire.

B. Imputarea cotei sotului supravietuitor asupra masei succesorale

Majoritatea covarsitoare a doctrinei[16] a stabilit: cota de mostenire legala a sotului supravietuitor se imputa asupra intregii mase succesorale, conducand in mod invariabil la scaderea masei succesorale asupra careia se imputa cotele cuvenite mostenitorilor cu care vine in concurs.

In concurs cu descendentii, sotului supravietuitor ii revine ¼ din mostenire, urmand ca restul de ¾ sa se imparta intre descendenti in mod egal.

In concurs cu ascendentii ordinari sau in concurs cu colateralii ordinari, sotului supravietuitor ii revine ¾ din mostenire, urmand ca restul de ¼ sa se imparta in mod egal intre ascendentii ordinari sau intre colateralii ordinari.

In prezenta numai a ascendentilor privilegiati sau numai a colateralilor privilegiati, sotului supravietuitor ii revine din mostenire, urmand ca restul de ½ sa se imparta in mod egal intre ascendentii privilegiati sau intre colateralii privilegiati.

2.5.Dreptul la mostenire special al sotului supravietuitor asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice si asupra darurilor de nunta

A. Precizari

In indeplinirea operei sale de echitate, legiuitorul de la 1944, nu-i putea scapa sentimentele ce leaga pe soti de bunurile si obiectele apartinand gospodariei casnice si darurile de nunta, care cuprind si ele amintirea unei casatorii care a incetat prin moarte.

Astfel, potrivit art.5 din Legea nr.319/1944, mobilele si obiectele apartinand gospodariei casnice, precum si darurile de nunta, se cuvin sotului supravietuitor, peste cota sa succesorala, din celelalte bunuri, ori de cate ori acesta nu vine in concurs cu descendentii sotului decedat.

B. Conditiile speciale cerute pentru existenta dreptului de mostenire al sotului supravietuitor asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice

Pentru existenta acestui drept special de mostenire, pe langa cerintele generale[17](sa aiba capacitate succesorala, sa nu fie nedemn, sa aiba vocatie succesorala, sa aiba calitatea de sot), se cer a fi indeplinite si doua conditii speciale:

-sotul supravietuitor sa vina in concurs cu oricare din celelalte clase de mostenitori, in afara clasei I;

-sotul decedat sa nu fi dispus de partea sa din aceste bunuri prin acte juridice intre vii sau pentru cauza de moarte.

In continuare vom analiza cele doua conditii necesare pentru existenta acestui drept special al sotului in viata.

a)Sotul supravietuitor sa vina in concurs cu clasa I, a descendentilor, indiferent de numarul lor, atunci bunurile apartinand gospodariei casnice vor fi incluse in masa succesorala si mostenirea se va imparti conform art.1 lit.a din Legea nr.319/1944 si art.669 C. civil[18]. Potrivit Legii nr.319/1944, art.1 lit.a, sotul supravietuitor mosteneste o patrime din averea celuilalt sot, cand vine la succesiune in concurs cu copiii defunctului sau cu descendentii lor, indiferent de grad.

Daca sotul supravietuitor vine in concurs cu un singur descendent al defunctului aceste bunuri vor intra in masa succesorala si se impart potrivit dispozitiilor art.1 din Legea nr.319/1944 care prevede dreptul general de mostenire al sotului in concurs cu oricare clasa de mostenitori (1/4 sotul supravietuitor si ¾ ceilalti mostenitori, care intra in prima clasa, respectiv unicul descendent).

b)Sotul decedat sa nu fi dispus de partea sa din aceste bunuri prin donatii sau legate facute prin testament[19].

Mobilele si obiectele apartinand gospodariei casnice vor fi mostenite de sotul supravietuitor conform art.5 din Legea nr.319/1944 numai in situatia in care defunctul nu a dispus de aceste bunuri prin acte juridice intre vii[20] sau pentru cauza de moarte .

Dispozitiile art.5 din Legea nr.319/1944 privitoare la atribuirea mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice se aplica numai in cazul devolutiunii legale a mostenirii, nu si in cazul unei mosteniri testamentare care priveste universalitatea bunurilor, daca sotul supravietuitor nu a atacat testamentul si nu a obtinut anularea lui.

Legiuitorul a avut in vedere nu totalitatea bunurilor apartinand gospodariei casnice, ci numai partea sotului decedat din bunurile comune precum si bunurile proprii ale defunctului, din aceasta categorie[22]. Trebuie facuta precizarea ca, sotul supravietuitor, de regula are un drept de proprietate asupra unei parti din bunurile care au fost comune in timpul casatoriei , si care au avut ca obiect bunuri apartinand gospodariei casnice prevazute in art.5 al Legii nr.319/1944. Numai cealalta parte - aceea care apartine sotului decedat, intra in masa succesorala.

Bunurile proprii ale sotului supravietuitor[24], precum si partea sa din bunurile comune care are ca obiect bunuri ce apartin gospodariei casnice nu intra in masa succesorala . Daca defunctul a dispus de partea sa din aceste bunuri prin donatii facute unui tert sau prin legate, bunurile respective nu mai pot fi dobandite de sotul supravietuitor in virtutea dreptului special consacrat de Legea nr.319/1944.

C. Notiunea de mobile si obiecte apartinand gospodariei casnice

Dispozitiile art.5 din lege nu fac nici un fel de precizare cu privire la notiunea de mobile si bunuri apartinand gospodariei casnice, dand astfel posibilitatea doctrinei[27], dar in mod special jurisprudentei sa stabileasca continutul concret al acestor notiuni.

Prin intrebuintarea expresiei "gospodariei casnice" legiuitorul a voit sa precizeze ca numai lucrurile din casa fac obiectul acestui drept special, recunoscut sotului in viata. Criteriul obiectiv de determinare a acestor bunuri se refera la bunuri care prin natura lor sunt destinate a servi in cadrul gospodariei casnice[29].

Sunt considerate a fi astfel de bunuri: mobilierul, aspiratorul, masina de gatit, masina de spalat rufe, precum si orice alte bunuri care prin natura lor sunt destinate a servi in cadrul gospodariei casnice si care au fost folosite de soti in acest scop, corespunzator nivelului de trai al sotilor[30], nivelul lor profesional si cultural, in asa fel incat, in ipoteza in care sotul supravietuitor ar veni in concurs cu alte clase de mostenitori in afara descendentilor, el sa nu fie privat de folosinta unor bunuri care intrau efectiv in gospodaria casnica, modificandu-se fara o temeinica justificare conditiile de viata .

Trebuie precizat faptul ca nu prezinta importanta juridica locul unde se aflau bunurile in momentul decesului celuilalt sot. Instanta suprema a statuat ca, atunci daca sotii au avut gospodarii separate, in localitati diferite, sotul supravietuitor are dreptul la totalitatea bunurilor care intra in categoria mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice, potrivit destinatiei lor, indiferent de locul unde ele se aflau in momentul decesului celuilalt sot[32].

De asemenea, consideram ca nu prezinta relevanta in stabilirea continutului notiunii de obiect apartinand gospodariei casnice, faptul ca aceste bunuri au fost dobandite de sotul defunct in perioada de timp cat ei se aflau despartiti in fapt, intrucat potrivit legislatiei noastre separatia in fapt a sotilor nu atrage dupa sine desfacerea casatoriei, iar bunurile dobandite de sotul defunct in aceasta perioada, servesc folosintei comune a sotilor, neprezentand importanta data si conditia dobandirii lor.

De asemenea, in categoria acestor bunuri intra si creanta in despagubire pentru stricaciuni cauzate mobilierului din casa sau celorlalte obiecte din gospodarie[33].

Cu privire la cel de-al doilea criteriu, referitor la afectatiunea data de soti acestor bunuri, in literatura de specialitate[34] s-a aratat ca unii autori in determinarea acestor criterii nu au avut in vedere si acest aspect.

Tinand cont de criteriile dupa care au fost stabilite categoriile de bunuri apartinand gospodariei casnice nu intra in aceasta categorie urmatoarele bunuri:

a)bunurile care prin natura lor pot fi folosite in cadrul gospodariei casnice propriu-zise ca spre exemplu: imobilele, autoturismul sau alte vehicule, pianul etc.

b)bunurile destinate exercitarii profesiei sau meseriei defunctului[35], nici atunci cand sotii au avut aceeasi profesie sau meserie.

Nu intereseaza daca bunul a fost dobandit cu mijloacele proprii ale sotului defunct sau cu mijloace bunuri comune[36], ci important este ca bunul sa fie afectat exercitarii unei indeletniciri cu titlu profesional si nu unei activitati intamplatoare, vremelnice sau facute din pasiune.

c)bunurile care, desi prin natura si destinatia lor ar putea fi folosite in gospodarie, totusi nu li s-a dat aceasta afectatiune, intrucat au fost dobandite in alt scop (spre exemplu, in scop de investitii)[37];

d)bunurile de uz personal al sotilor, bunuri care, in relatiile patrimoniale dintre soti, constituie bunuri proprii potrivit art.31 lit.c din Codul familiei. Aceste bunuri, de regula, sunt afectate uzului personal si exclusiv al unuia dintre soti si nu folosirii lor in gospodaria casnica;

e)bunurile de lux, cum sunt bijuteriile, operele de arta, obiectele rare, de valori foarte mari, nu intra in categoria bunurilor apartinand gospodariei casnice;

f)bunurile apartinand gospodariei taranesti (animalele de munca, productie, unelte necesare desfasurarii unor astfel de indeletniciri).

D. Natura juridica a dreptului special de mostenire al sotului supravietuitor

Pana in anul 1968 practica judecatoreasca nu era unitara in ceea ce priveste dreptul de mostenire al sotului supravietuitor asupra mobilelor si obiectelor apartinand gospodariei casnice si asupra darurilor de nunta. Unele instante au decis ca aceste bunuri revin sotului supravietuitor in virtutea unui legat prezumat de lege din partea sotului supravietuitor supus reductiunii pentru intregirea rezervei ascendentilor privilegiati cand vine in concurs cu acestia sau numai cu unul dintre ei.

Alte instante, dimpotriva, au considerat ca aceste bunuri se cuvin in totalitate sotului supravietuitor, chiar si atunci cand, venind la succesiune impreuna cu parintii sotului decedat sau numai cu unul din ei, s-a diminuat rezerva acestora.

Literatura juridica de specialitate inclina spre a considera ca natura juridica a dreptului consacrat de art.5 din Legea nr.319/1944 este aceea a unui legat prezumat de lege[38]. Legatul prezumat de lege constituie un preciput legal, adica un folos patrimonial pe care legea presupune ca defunctul a voit sa il faca sotului sau peste partea legiuita .

Constituind un legat prezumat de lege, dreptului special al sotului supravietuitor i se aplica regulile specifice devolutiunii testamentare a mostenirii.

Potrivit acestor reguli apar urmatoarele consecinte[40]:

-sotul care lasa mostenirea poate sa inlature dreptul special al sotului supravietuitor, fie dispunand de aceste bunuri prin acte intre vii sau legate, fie dezmostenindu-l pe sotul supravietuitor[41];

-in concurs cu mostenitorii rezervatari(parintii defunctului) sotul supravietuitor are dreptul la aceste bunuri numai in limita cotitatii disponibile.

Daca rezerva partilor este atinsa, se poate cere reductiunea in masura reclamata de reintregirea rezervei;

-daca vine in concurs cu mostenitorii nerezervatari, sotul supravietuitor culege aceste bunuri cu excluderea acestora, chiar daca ele ar alcatui intreaga mostenire[42].

-sotul supravietuitor poate opta in mod diferit in privinta mostenirii legale si a legatului prezumat;

-sotul supravietuitor este obligat sa contribuie la plata datoriilor si sarcinilor succesiunii proportional cu valoarea portiunii succesorale la care este chemat in virtutea legii;

-cu privire la aceste bunuri nu opereaza art.703 C. civil, sotul supravietuitor avand calitatea de legatar.

Invocand art.650 C. civil potrivit caruia "succesiunea se defera sau prin lege, sau dupa vointa omului, prin testament", plenul Tribunalului Suprem, prin decizia de indrumare nr.12 din 30 decembrie 1968, a transat controversele existente in sensul ca mobilele si obiectele apartinand gospodariei casnice precum si darurile de nunta nu revin sotului supravietuitor in virtutea unui legat prezumat de lege.

In dreptul nostru, succesiunea poate fi doar legala sau testamentara, nefiind cunoscuta institutia legatului prezumat.

Prin urmare, dreptul special al sotului supravietuitor prevazut de art.5 din Legea nr.319/1944 este un drept de mostenire legala, cu o destinatie speciala[43].

Consecintele sunt urmatoarele:

-bunurile respective se cuvin sotului supravietuitor numai in masura in care sotul defunct nu a dispus de acestea prin acte intre vii sau pentru cauza de moarte;

-bunurile prevazute in art.5 din Legea nr.319/1944 se cuvin in totalitate sotului supravietuitor. Rezerva parintilor se calculeaza numai in raport de celelalte bunuri (daca exista) ei neavand vocatie succesorala legala si nici rezerva cu privire la aceste bunuri[44];

-sotul supravietuitor nu poate opta diferit cu privire la dreptul principal de mostenire si la cel special; trebuie sa fie respectat principiul indivizibilitatii optiunii succesorale[45];

-sotul supravietuitor va raspunde pentru pasivul succesiunii proportional cotei-parti din masa succesorala care I-a revenit conform art.1 din Legea nr.319/1944 si in limita activului daca a acceptat mostenirea sub beneficiu de inventar, si cu tot patrimoniul sau, inclusiv bunurile mostenite daca a acceptat-o pur si simplu (ultra vires hereditatis).