Nerespectarea hotararilor judecatoresti

Nerespectarea hotararilor judecatoresti

1. Continutul legal

Potrivit art. 271 C.pen., infractiunea de nerespectarea hotararilor judecatoresti consta in: "(1) Impotrivirea la executarea unei hotarari judecatoresti, prin amenin­tare fata de organul de executare, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani, iar daca fapta a fost savarsita prin acte de violenta, pedeapsa este de la unu la 5 ani. (2) Impiedicarea unei persoane de a folosi o locuinta ori parte dintr‑o locuinta sau imobil, detinute in baza unei hotarari judecatoresti, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda. (3) Daca fapta prevazuta in alin. (2) se savarseste prin amenintare, pedeapsa este inchisoarea de la 6 luni la 3 ani, iar daca fapta a fost savarsita prin acte de violenta, pedeapsa este inchisoarea de la unu la 5 ani.
(4) Neres­pectarea hotararilor judecatoresti, prin sustragerea de la executarea masu­rilor de siguranta prevazute in art. 112 lit. c), d) si g), se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 3 luni sau cu amenda. (5) Nerespectarea hotararilor judecatoresti, prin neexecutarea, cu rea‑credinta, a pedepselor complementare aplicate persoanelor juridice, prevazute in art. 71⁴ si art. 71⁵ alin. (2), se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda".

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic specific al acestei infractiuni este, ca si in cazul celorlalte infractiuni care fac parte din acest capitol, complex.

Pe de o parte, el apare ca fiind format din acele relatii sociale privitoare la infap­tuirea justitiei, carora li se aduce atingere prin nerespectarea autoritatii hotararilor defini­tive ale instantelor de judecata.

Pe de alta parte, apare ca fiind format din acele relatii sociale privind respectarea drepturilor persoanelor, care se realizeaza prin intermediul hotararilor date de instan­tele de judecata.

Nu in ultimul rand, obiectul juridic specific al acestei infractiuni este format si din acele relatii referitoare la prestigiul functiei pe care o detine o persoana insarcinata cu punerea in executare a unei hotarari judecatoresti ramase definitiva, precum si din relatiile privitoare la libertatea si integritatea fizica a acestor persoane (in subsidiar).

b) Obiectul material poate exista in cazul acestei infractiuni numai in cazul in care se aduce o vatamare a integritatii fizice a unei persoane, corpul persoanei constituind astfel obiectul material.

B. Subiectii infractiunii. a) Subiectul activ. Infractiunea de nerespectare a hotara­rilor judecatoresti poate fi savarsita, de regula, de orice persoana. Nu intereseaza daca faptuitorul a fost sau nu parte in procesul in care s‑a pronuntat respectiva hota­rare, care trebuie sa fie pusa in executare.

In cazul prevazut de art. 271 alin. (4) C.pen., autor nu poate fi decat acea per­soana impotriva careia s‑a dispus masura de siguranta respectiva [art. 112 lit. c) si d) si g) C.pen.]. In cazul prevazut de art. 271 alin. (5) C.pen., autor nu poate fi decat acea per­soana care trebuia sa execute pedepsele complementare prevazute in art. in
art. 71⁴ si art. 71⁵ alin. (2) C.pen., pentru persoana juridica

In ceea ce priveste participatia penala, ea este posibila sub toate formele (coau­torat, instigare, complicitate), mai putin in cazul prevazut de art. 271 alin. (4) C.pen., unde coautoratul nu este posibil, deoarece obligatia de a respecta hotararea prin care s‑a luat masura de siguranta are caracter personal.

b) Subiectul pasiv. In principal, subiect pasiv al acestei infractiuni este statul. In subsidiar, el este reprezentat de persoana al carui drept se valorifica prin executarea hotararii judecatoresti, precum si de persoana asupra careia se exercita violenta sau amenintarea.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material. Pentru existenta infractiunii, in cazul modalitatii normative prevazute in art. 271 alin. (1), se cere, sub aspectul elementului material, o actiune care consta in impotrivirea la executarea unei hotarari judeca­toresti. Aceasta actiune de impotrivire trebuie sa se refere la executarea unei hotarari judecatoresti, de aici rezultand faptul ca nu intereseaza daca opunerea are loc chiar la inceput sau mai tarziu, in cursul executarii hotararii.

Aceasta actiune de impotrivire se poate realiza, asa cum prevede legea penala, prin amenintare fata de organul de executare sau acte de violenta fata de acelasi organ.

Referat: Adeverinta de venit Document online: Contract de agentie comerciala

Doctrina penala retine, in mod just, ca aceasta infractiune poate fi savarsita si in cazul cand nu se respecta o hotarare judecatoreasca provizorie (o incheiere), pentru ca de respectarea acestora depinde buna desfasurare a procesului penal.

De asemenea, fapta constituie infractiunea de nerespectare a hotararii judeca­toresti si in cazul cand actiunea de impotrivire priveste executarea unei ordonante presedintiale, care intervine datorita faptului ca unele cauze trebuie rezolvate cu cele­ritate (instanta dispune prin ordonanta presedintiala acordarea locuintei mamei care are in ingrijire copii minori, inainte de terminarea procesului de divort).

In cazul in care actiunea de impotrivire se manifesta sub forma de violente sau amenintari indreptate impotriva unor persoane investite cu autoritatea de a pune in executare hotararile judecatoresti, nu vom putea fi in prezenta unui concurs de infractiuni (nerespectarea hotararilor judecatoresti si ultraj), deoarece aceste acte se savarsesc cu ocazia executarii unei hotararii si, astfel, fapta se incadreaza numai in dispozitiile art. 271 C.pen. Acest punct de vedere este impartasit si in practica judi­ciara[1]. Va exista infractiunea de ultraj daca, ulterior executarii hotararii judecatoresti, dar in legatura cu aceasta executare, faptuitorul savarseste acte de violenta sau amenintare fata de organul de executare.

Elementul material al acestei infractiuni consta [art. 271 alin. (2)] si in impiedica­rea unei persoane de a folosi o locuinta sau o parte dintr‑o locuinta ori imobil. Aceasta impiedicare se poate realiza atat printr‑o actiune (de exemplu, faptuitorul foloseste un obstacol, astfel incat persoana in favoarea careia s‑a dat hotararea judecatoreasca sa nu aiba acces in locuinta), cat si prin inactiune (de exemplu, faptuitorul nu evacueaza locuinta respectiva).

In varianta normativa a infractiunii prevazute la art. 271 alin. (4), elementul ma­terial al laturii obiective consta in nerespectarea hotararii judecatoresti prin sustra­ge­rea de la executarea acelor hotarari prin care s‑au aplicat masuri de siguranta, cons­tand in interzicerea de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie, o meserie ori o alta ocupatie [art. 112 lit. c) C.pen.], prin care se interzice unei persoane de a se afla pe raza anumitor localitati [art. 112 lit. d) C.pen.] sau prin care se instituie interdictia de a reveni in locuinta familiei pe o perioada determinata [art. 112 lit. g) C.pen.]

Sustragerea de la executarea masurii de siguranta, prevazute in art. 112 lit. c) si g), poate fi savarsita numai prin actiune, in timp ce in cazul masurii prevazute in
art. 112 lit. d) sustragerea poate avea loc atat prin actiune, cat si prin inactiune.

Sustragerea de la executarea celorlalte masuri de siguranta care pot fi aplicate prin hotarari judecatoresti [art. 112 lit. a), b), e) si f) C.pen.] nu va realiza continutul infractiunii decat in ipoteza in care s‑ar realiza prin violenta sau amenintare fata de organul de executare, caz in care faptele vor fi incadrate la art. 271 alin. (1) C.pen.

In cazul art. 271 alin. (5) infractiunea se comite prin neexecutarea, cu rea‑cre­dinta, a pedepselor complementare aplicate persoanelor juridice, prevazute in art. 71⁴ si art. 71⁵ alin. (2).

b) Urmarea imediata. In toate modalitatile normative, nerespectarea hotararilor judecatoresti are ca urmare imediata, in principal, o stare de pericol pentru desfa­surarea normala a justitiei, iar uneori impiedicarea efectiva a unui act de justitie.

Urmarea imediata poate consta insa, in secundar, si intr‑o vatamare a libertatii psihice si a integritatii fizice a persoanei sau a altor drepturi ale acesteia, recunoscute printr‑o hotarare judecatoreasca.

c) Legatura de cauzalitate. Datorita faptului ca acest raport de cauzalitate rezulta din insasi materialitatea faptei incriminate de art. 271 C.pen., el nu face obiectul unor cercetari distincte.

B. Latura subiectiva. Aceasta infractiune, indiferent de forma in care se reali­zeaza, presupune vinovatia faptuitorului in forma intentiei, care poate fi directa sau indirecta. Infractiunea nu poate fi comisa din culpa, chiar daca in anumite cazuri, din punct de vedere faptic, ea poate imbraca forma inactiunii.

Mobilul sau scopul nu prezinta niciun fel de importanta pentru existenta infrac­tiunii, dar, pentru o mai buna individualizare a pedepsei, ele vor putea fi stabilite de instanta.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Desi posibile la aceasta infractiune, actele de pregatire si tentativa nu sunt nici incriminate, nici pedepsite. Consumarea infractiunii are loc atunci cand actiunile sau inactiunile incriminate au fost efectiv realizate. Aceasta infractiune se poate infatisa fie sub forma unei infractiuni simple de consumare imediata, fie sub forma infractiunii continuate (de exemplu, in executarea aceleiasi rezolutii, faptui­torul impiedica, in mod repetat, folosirea locuintei detinute de o persoana in baza unei hotarari judecatoresti).

B. Modalitati. Infractiunea de nerespectare a hotararilor judecatoresti este preva­zuta intr‑o modalitate normativa tipica [art. 271 alin. (1)] si in trei modalitati nor­ma­tive de specie [art. 271 alin. (2), (4) si (5)]. In ceea ce priveste prima modalitate nor­mativa de specie, aceasta prezinta si o forma agravata, prevazuta in art. 271 alin. (3).

C. Sanctiuni. Pentru modalitatea prevazuta la art. 271 alin. (1) C.pen., pedeapsa este inchisoarea de la 6 luni la 3 ani, cand fapta se realizeaza prin amenintare si de la 1 la 5 ani, cand fapta se realizeaza prin acte de violenta.

In cea de-a doua forma, prevazuta in art. 271 alin. (2) C.pen., infractiunea se pedep­seste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda, iar pentru forma agra­vata la aceasta modalitate, cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani, cand fapta se savarseste prin amenintare si cu inchisoare de la 1 la 5 ani, cand se savarseste prin acte de violenta [art. 271 alin. (3)].

In cazul modalitatii normative prevazute in art. 271 alin. (4), pedeapsa este inchi­soarea de la o luna la 3 luni sau amenda, iar in cazul ultimei modalitati normative, preva­zute in art. 271 alin. (5), pedeapsa este inchisoarea de la 3 luni la un an sau cu amenda.