Infractiuni de serviciu sau in legatura cu serviciul

Infractiuni de serviciu sau in legatura cu serviciul

Subsectiunea I. Abuzul in serviciu contra intereselor persoanelor

1. Continutul legal

Infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor este prevazuta in art. 246 C.pen. si consta in fapta functionarului public (sau functionarului, conform art. 258 C.pen.) care in exercitiul atributiilor de serviciu, cu stiinta, nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o vatamare inte­reselor legale ale unei persoane.

Fapta anterior descrisa prezinta un pericol social deosebit, deoarece in materia­litatea ei, constituie o incalcare a legalitatii in activitatea de serviciu, savarsita chiar de acela care este obligat, in virtutea calitatii sale, sa o apere.

Abuzul in serviciu contra intereselor persoanelor are un caracter subsidiar, ceea ce inseamna ca abuzul savarsit de un functionar public sau de un alt functionar se in­ca­dreaza in prevederile art. 246 C.pen., numai daca acest abuz nu are o incriminare distincta in Codul penal.

Tocmai datorita acestui lucru, fapte abuzive ale functionarului, cum ar fi abuzul in serviciu prin ingradirea unor drepturi (art. 247), arestarea nelegala si cercetarea abuziva (art. 266), supunerea la rele tratamente (art. 267)[1], represiunea nedreapta
(art. 268), tortura (art. 267¹) si care aduc, de asemenea, atingere intereselor per­so­nale, vor fi incadrate in normele speciale de incriminare, si nu in art. 246 C.pen., acest text fiind incident numai daca fapta nu intruneste continutul uneia dintre infractiunile speciale (principiul specialitatii in cazul concursului de norme penale).

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic special este reprezentat de acele relatii speciale privitoare la asigurarea bunului mers al unitatilor prevazute in art. 145 C.pen. ori al altor persoane juridice, la buna desfasurare si realizare a activitatii de serviciu, care implica executarea indatoririlor de serviciu in mod cinstit si corect, precum si relatiile sociale privind apararea drepturilor si intereselor oricarei persoane impotriva functionarilor publici sau functionarilor.

b) Obiectul material. In cazul acestei infractiuni, de regula nu exista obiect mate­rial. Dar avand in vedere expresia folosita de text: "vatamarea intereselor legale ale unei persoane", atunci cand aceste interese legale se refera la un bun, la un inscris, obiectul material va fi reprezentat de acel bun sau inscris. De exemplu, daca un func­tionar public redacteaza ilegal un inscris sau ridica abuziv anumite obiecte, obiectul material va consta in inscrisul intocmit si obiectele ridicate.

In unele cazuri, abuzul functionarului poate privi un drept al persoanei vatamate (dreptul acesteia de a ocupa un post), o asemenea fapta fiind lipsita de un obiect material.

B. Subiectii infractiunii. a) Subiectul activ in cazul infractiunii prevazute in
art. 246 C.pen. este circumstantiat, acesta neputand fi decat un functionar public sau functionar (conform art. 258 C.pen.). Notiunile de functionar public si de functionar sunt definite in art. 147 C.pen. Daca in cazul functionarului public legea prevede ca acesta poate fi orice persoana care exercita, permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent de cum a fost investita, o insarcinare de orice natura, retribuita sau nu, in serviciul unei unitati publice, in cazul functionarului nu se mai prevad aceste aspecte.

Conform art. 147 alin. (2) C.pen., functionar poate fi, pe langa persoana mentio­nata in alin. (1), si orice salariat in serviciul altei persoane juridice decat cea preva­zuta in acel alineat, chiar si una privata. Avand in vedere ca, in cazul functionarului, nu mai sunt repetate nici macar cu titlu general, de exemplu, circumstantele in care isi poate desfasura activitatea, se trage concluzia ca in situatia functionarului - alt salariat, intotdeauna acesta trebuie sa fie intr‑un raport de munca cu persoana juridica unde isi desfasoara activitatea, nefiind lipsit de importanta cum a fost investit, daca este retribuit sau nu etc.

Cu alte cuvinte, pentru a capata calitatea de "alt salariat" si implicit de functionar in sensul art. 147 alin. (2) C.pen., trebuie sa existe un contract individual de munca intre acea persoana fizica si persoana juridica, contract care trebuie sa indeplineasca toate conditiile de forma si fond, cerute de lege pentru existenta valabila a unui ase­menea contract.

Calitatea de functionar public sau functionar, ceruta de textul art. 246 C.pen., trebuie sa existe in momentul comiterii faptei, iar in cazul coautoratului, toti coautorii trebuie sa aiba aceasta calitate.

De exemplu, poate comite aceasta infractiune, in calitate de functionar public, directorul unei scoli, secretarul unei scoli, directorul unei intreprinderi, inginerul‑sef, contabilul‑sef si altii.

Pot comite aceasta infractiune in coautorat, membrii unei comisii de examen pentru ocuparea unui post intr‑o anumita institutie, care in mod abuziv priveaza o per­soana de dreptul de a ocupa acel post, cu toate ca din punct de vedere legal si al cunostintelor indeplinea toate conditiile.

In cazul coautoratului, colaborarea dintre coautori se poate realiza atat simultan, ca in exemplul precedent, dar si succesiv, in cadrul unor activitati desfasurate de mem­brii unei comisii de verificare, de control, de aprobare. De exemplu, o persoana nu ob­ti­ne autorizatia de constructie a unei locuinte cu toate ca indeplinea conditiile legale, in urma verificarilor facute in mod succesiv de membrii unei comisii de la primarie.

Instigarea si complicitatea sunt posibile, fara indeplinirea vreunei conditii.

b) Subiectul pasiv. Distingem un subiect pasiv principal, reprezentat de stat ca titu­lar al valorii sociale, care este bunul mers al activitatii organelor si institutiilor publice, a institutiilor sau altor persoane juridice de interes public.

Subiect pasiv principal poate fi si o persoana juridica privata, cand subiectul activ este un functionar, adica salariatul unei asemenea persoane juridice.

Subiectul pasiv secundar este o persoana fizica careia i s‑a adus o vatamare intereselor legale, prin fapta abuziva a subiectului activ. Acesta poate fi chiar un func­tionar public sau un functionar, care isi desfasoara activitatea in aceeasi unitate in care lucreaza si subiectul activ sau in alta institutie de interes public ori in cadrul unei alte persoane juridice si ale carei interese legale sunt vatamate prin desfa­surarea acti­vitatii infractionale.

Referat: Adeverinta de venit Document online: Contract de agentie comerciala

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material este reprezentat atat de o actiune, cat si de o inactiune. Asadar, conform art. 246 C.pen., elementul material este reprezentat de o actiune (indeplinirea unui act in mod defectuos) si de o inactiune, neindeplinirea cu stiinta a unui asemenea act.

Asadar, actiunea consta in indeplinirea unui act in mod defectuos.

Termenul "act", folosit de textul art. 246 C.pen. pentru desemnarea actiunii sau inactiunii ca element material al laturii obiective, trebuie inteles ca fiind acea opera­tiune care trebuie efectuata de functionarul public sau functionar in exercitiul atribu­tiilor sale de serviciu.

Un functionar public sau un functionar este in exercitiul atributiilor de serviciu atunci cand desfasoara activitati legate de indatoririle sale de serviciu (cele cuprinse in fisa postului), precum si atunci cand aduce la indeplinire anumite dispozitii primite de la sefii ierarhici si date in conditii legale.

Pentru a se retine infractiunea sub forma actiunii, indeplinirea unui act trebuie sa se faca in mod defectuos, constand in indeplinirea unei operatiuni altfel de cum tre­buia efectuata. De exemplu, a savarsit aceasta infractiune politistul sef de serviciu la politia rutiera judeteana care a refuzat unei persoane restituirea permisului de condu­cere, desi erau indeplinite conditiile legale, privandu‑l pe acesta de dreptul de a conduce pe drumurile publice[2], sau functionarul public care dupa ce a indeplinit un act conform indatoririlor de serviciu, a obligat pe beneficiarul acestui act sa‑i dea un folos necuvenit . Faptul de a se fi comportat in felul acesta reprezinta o incalcare a deontologiei profesionale si a atributiilor de serviciu, fiind suficiente motive pentru a se retine infractiunea in discutie, chiar daca beneficiarul actului realizat legal de functionar nu a dat curs solicitarii functionarului. Fapta va fi tot abuz in serviciu si nu primire de foloase necuvenite, chiar daca beneficiarul actului a dat acea suma de bani, deoarece in cazul infractiunii de primire de foloase necuvenite initiativa darii de bani ori de alte foloase apartine intotdeauna beneficiarului actului.

Daca in urma indeplinirii defectuoase a atributiilor de serviciu, functionarul primeste o suma de bani de la beneficiarul unui act ilegal realizat de functionar, fara ca acesta sa ceara bani sau foloase, se va retine tot infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor.

In practica judiciara[4] s‑a retinut infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor atunci cand printr‑un contract de export incheiat de societatea comerciala pe care o reprezentau inculpatii cu o societate comerciala germana, s‑a prevazut obligatia beneficiarului extern de a face plata prin acreditiv, ulterior producandu‑se o paguba importanta persoanei juridice reprezentata de inculpati. Acreditivul deschis de o banca ce garanteaza pe platitor, nu a fost deschis. Pentru a determina organele bancare si pe cele vamale sa avizeze si, respectiv, sa permita exportul in conditiile nerespectarii conditiilor contractuale, prin nedeschiderea acreditivului, inculpatii au cerut sa se consemneze in mod nereal ca modalitatea de plata convenita este "ordinul de plata" in loc de acreditiv.

In aceste conditii, dupa ce beneficiarul german nu a achitat integral marfa primita, inculpatii nu numai ca au continuat livrarea produselor contractate, dar au procedat la livrarea unor cantitati mai mari.

In acest mod, prin neplata marfii de catre beneficiarul german, aflat in procedura de faliment, societatea condusa de inculpati a suferit un prejudiciu de 1.250.654.661 lei.

In consecinta, fapta celor doi inculpati de a indeplini defectuos o atributie de serviciu prin inducerea in eroare a organelor bancare si vamale privind o plata negarantata, desi in contract se prevazuse garantia prin acreditiv, fapte ce au atras o vatamare insemnata a persoanei juridice reprezentate, intruneste elementele consti­tutive ale infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor prevazute de art. 246 C.pen.

Nu se va retine abuz in serviciu daca inculpatul, fiind angajat la Banca "A" in func­tia de executor la serviciul juridic si avand atributii de recuperare a sumelor dato­rate de la debitorii restantieri, si‑a insusit unele sume de bani. Prin incasarea sume­lor de la debitori si depunerea lor la banca, inculpatul actiona in calitate de gestio­nar. Pe de alta parte, dispozitiile art. 215¹ alin. (1) din Codul penal prevad ca insu­si­rea, folosirea sau traficarea de catre un functionar, in interesul sau ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri, pe care le gestioneaza sau le administreaza, se pedepsesc cu inchisoare de la
1 la 15 ani. In acest caz se va retine infractiunea de delapidare[5].

Prin neindeplinirea unui act se intelege omisiunea faptuitorului de a efectua operatia pe care era tinut sa o efectueze. De exemplu, se retine ca abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, sub aceasta forma, fapta functionarului public de a refuza nejustificat sa elibereze unei persoane un act de studiu ce‑i este necesar pentru a se inscrie la un examen.

Si in aceasta modalitate, infractiunea presupune savarsirea inactiunii tot in exer­citiul atributiilor de serviciu.

b) Urmarea imediata consta intr‑o vatamare a intereselor legale ale unei per­soa­ne. Este vorba, asadar, despre orice vatamare, nu neaparat una importanta, asa cum se prevede in art. 249 C.pen., si de un interes legal, adica recunoscut de lege, si a carui protectie intra sub incidenta legii. Totusi, pentru ca fapta abuziva a functio­narului sa atraga raspunderea penala, este necesar ca atingerea adusa intereselor legale ale unei persoane sa prezinte o anumita gravitate. In situatia in care paguba se produce in dauna unei unitati private (in speta Banccoop[6]), este gresita incadrarea juridica in infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice atunci cand inculpatul este functionar - angajat la Banccoop, si prin indeplinirea defectuoasa a atributiilor de serviciu a produs o paguba acesteia. Se impune aceasta solutie deoarece banca este una cu capital privat, iar paguba va fi suportata de actionarii acesteia.

Termenul interes presupune posibilitatea de manifestare a unei persoane in con­cordanta cu interesele generale ale societatii, pe care legea i le recunoaste si garan­teaza.

Asadar, acesta poate insemna "dorinta" de a‑si satisface anumite nevoi, preocu­parea de a obtine un avantaj just, actiunea indreptata spre acoperirea unei trebuinte, profit, folos.

c) Legatura de cauzalitate. Intrucat infractiunea prevazuta in art. 246 C.pen. este una de rezultat, se impune cercetarea si stabilirea legaturii de cauzalitate intre ele­men­tul material si urmarea imediata (vatamarea intereselor legale ale unei persoane).

B. Latura subiectiva. In modalitatea savarsirii infractiunii prin inactiune, neinde­pli­­nirea cu stiinta, forma de vinovatie este doar intentia directa, conform art. 19
alin. (3) C.pen. In modalitatea actiunii, indeplinirea indatoririlor de serviciu in mod defectuos, consideram ca forma de vinovatie este atat intentia directa, cat si cea indirecta, expresia "cu stiinta" fiind folosita pentru a desemna doar intentia ca forma a vinovatiei in cazul inactiunii intrucat, ca regula generala, in cazul acesteia forma de vinovatie ar putea fi si culpa.

Mobilul si scopul nu prezinta importanta, dar ele trebuie avute in vedere la indi­vidualizarea pedepsei.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Infractiunea este susceptibila de desfasurare in timp, fiind posibile atat actele pregatitoare, cat si tentativa, dar legea nu le pedepseste.

Infractiunea se consuma in momentul cand s‑a produs urmarea prevazuta de lege.

B. Modalitati. Exista doua modalitati normative, si anume neindeplinirea cu stiinta a unui act sau indeplinirea in mod defectuos a unui act, in cadrul serviciului pe care subiectul activ il indeplineste.

De asemenea, pot exista si diferite modalitati faptice, determinate de imprejurarile in care s‑a produs abuzul sau urmarea, avand drept efect, atenuarea sau agravarea raspunderii penale.

C. Sanctiuni. Infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor este sanc­tionata cu pedeapsa inchisorii de la 6 luni la 3 ani, daca infractorul este func­tionar public si cu inchisoare de la 6 luni la 2 ani, daca faptuitorul este functionar (conform art. 258 C.pen.). In art. 19¹ C.pen. se prevede ca persoanele juridice, cu exceptia statului, a autoritatilor publice si a institutiilor publice care desfasoara o activitate ce nu poate face obiectul domeniului privat, raspund penal pentru infrac­tiunile savarsite in realizarea obiectului de activitate sau in interesul ori in numele persoanei juridice, daca fapta a fost savarsita cu forma de vinovatie prevazuta de legea penala.

Raspunderea penala a persoanei juridice nu exclude raspunderea penala a per­soanei fizice care a contribuit, in orice mod, la savarsirea aceleiasi infractiuni.

Potrivit art. 71¹ alin. (2) C.pen., persoana juridica se sanctioneaza cu amenda cuprinsa intre 5.000 si 600.000 lei.

Potrivit art. 13² din Legea nr. 78/2000[7], infractiunea de abuz in serviciu contra inte­reselor publice, infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor si infractiunea de abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani.