GARANTAREA OBLIGATIILOR - garantiile personale - cautiunea

Garantiile = acele mijloace juridice care, dincolo de limitele dreptului de gaj general si in plus fata de acest drept, confera creditorului garantat anumite prerogative suplimentare, constand, de regula, fie intr-o prioritate fata de ceilalti crditori, fie in posibilitatea ca, in caz de neexecutare din partea debitorului, sa urmareasca pe o alta persoana, care s-a angajat sa execute ea obligatia ce revenea debitorului.

#In notiunea de garantie nu se cuprind clauza penala si arvuna.

In cazul clauzei penale - cel ce nu-si executa obligatia va plati suma prestabilita care reprezinta evaluarea globala a prejudiciului, fara ca cealalta parte sa fie datoare sa faca dovada directa a prejudiciului suferit. Amenintarea platii acestei sume este elementul de garantie a executarii.

Arvuna - daca executarea obligatiei nu a avut loc din cauza celui care a platit arvuna, acesta nu mai are dreptul de a cere restituirea ei; daca este imputabila celui care a primit-o acesta trebuie sa o restituie indoit.

Clasificarea garantiilor

~Garantii personale - angajamentul pe care o alta persoana decat debitorul principal si-l asuma fata de creditor, de a executa obligatia, in cazul in care debitorul principal nu o face. Fidejusiunea(cautiune) care apare ca accesoriu al obligatiei principale.

~Garantii reale - afectarea speciala a unui bun pentru garantarea obligatiei in instituirea unui drept real accesoriu, de garantie, cu privire la acest bun. Gajul, ipoteca si privilegiile reale.

~Garantie reala imperfecta - dreptul de retentie.

A.         Garantiile personale.

1. Fidejusiunea (cautiunea)

= contract prin care o persoana numita fidejusor se obliga fata de creditorul altei persoane sa execute obligatia celui pt care garanteaza daca acesta nu o va executa. Se poate face chiar fara stirea debitorului principal.

Feluri: a)conventionala - cand partile cad de acord asupra necesitatii aducerii unui garant

b)legala - cand debitorul e obligat printr-o dispozitie a legii sa aduca un fidejusor

c)judecatoreasca - instanta dispune intr-o cauza litigioasa aducerea unui fidejusor

Caractere juridice - Contractul de fidejusiune este un contract:

accesoriu fata de obligatia principala pe care o are debitorul fata de creditor. Consecinte:

a)      fidejusiunea va urma soarta obligatiei principale, cat priveste cauzele de validitate si cele de stingere. Ca regula, fidejusiunea nu poate exista decat pt o obligatie valida. DAR se poate institui si pentru garantarea unei obligatii care este anulabila in virtutea unei exceptii personale a debitorului - cauza de minoritate.

b)      Fidejusiunea nu poate intrece ca intindere datoria debitorului si nici nu poate fi facuta in conditii mai oneroase. Daca e facuta in conditii mai oneroase- este valabila doar in conditiile obligatiei principale.

c)      Fidejusiunea nedeterminata a unei obligatii principale se intinde si la toate accesoriile acelei obligatii, precum si la cheltuielile necesitate de urmarirea silita.(art. 1657 C. civ).

contractul de fidejusiune este consensual - simplul acord de vointa este suficient. Forma scrisa este necesara pt proba contractului incheiat. Fidejusiunea trebuie sa fie, in toate cazurile, expresa. Nu poate fi intinsa peste limitele in care s-a contractat.

Este un contract unilateral - da nastere la o singura obligatie, cea a fidejusorului fata de creditor, cu privire la garantarea obligatiei debitorului.

Este un contract cu titlu gratuit - fidejusorul nu urmareste sa obtina de la creditorul cu care a incheiat conventia o contraprestatie.

Conditii cerute in persoana fidejusorului - cele generale (capacitatea de a contracta) + unele speciale de solvabilitate si de domiciliuin raza teritoriala a tribunalului judetean in care trebuie sa execute obligatia.

Obligatiile care pot fi garantate - orice obligatie, inclusiv cele intuituu personae. Cele existente dar si cele viitoare sau eventuale.

Efectele fidejusiunii - privite din 3 puncte de vedere:

a.Raporturile dintre creditor si fidejusor - in caz de neexecutare din partea debitorului, creditorul poate sa urmareasca direct pe fidejusor, pentru executarea creantei, fara o prealabila urmarire a debitorului principal. (art. 1663 C. civ. )

*Obligatia fidejusorului este una accesorie - posibilitatea de a invoca exceptii: beneficiul de discutiune si beneficiul de diviziune. De asemenea el poate invoca exceptii de ordin general care tin de raportul juridic de fidejusiune sau de oblgatia principala.

~Beneficiul de discutiune - facultatea conferita de lege fidejusorului de a cere creditorului sa urmareasca mai intai bunurile debitorului si numai dupa aceea, daca nu va fi indestulat, sa-l urmareasca pe el (art. 1662 si 1663). Conditii:

a)      invocarea trebuie sa aiba loc ianinte de a se fi trecut la judecarea fondului procesului privind urmarirea fidejusorului

b)      fidejusorul trebuie sa indice creditorului bunurile debitorului principal care pot fi urmarite si sa avanseze cheltuielile necesare urmaririi acestor bunuri

c)      bunurile astfel indicate sa se afle in raza tertoriala a tribunalului judetean la care trebuie sa se faca plata.

Nu se poate invoca beneficiul:

daca fidejusorul a renuntat la acest beneficiu sau daca s-a obligat solidar cu debitorul principal

in cazul fidejusiunii judecatoresti

~Beneficiul de diviziune - facultate recunoscuta fidejusorului, in ipoteza in care exista mai multi fidejusori, care garanteaza fata de unul si acelasi creditor, pt una si aceeasi datorie.

Principiul  - fiecare dintre fidejusori raspunde pt garantia intreaga - este inlaturat invocand beneficiul.

Nu poate fi invocat:

daca a renuntat la el

daca prin conventie s-a prevazut clauza solidaritatii intre fidejusori

Exceptii de ordin general - exceptiile personale ce tin de insusi contractul de fidejusiune - cele privind validitatea contractului, clauzele mentionate in contract cu privire la intinderea garantiei, termene, conditii etc.

Exceptiile inerente obligatiei debitorului principal - valabilitatea obligatiei principale, intinderea ei, clauzele contractuale privind conditiile executarii. Nu intra exceptiile pur personale ale debitorului principal.(art. 1681).

b. Raporturile intre fidejusor si debitorul principal - fidejusorul se poate intoarce impotriva debitorului chiar in situatia cand a garantat fara stirea acestuia.

=>Poate recupera: suma platita creditorului si cheltuielile facute dupa ce a notificat debitorului inceperea urmaririi de catre creditor,

=>poate pretinde dobanzi la sumele platite  din ziua in care a notificat debitorului ca a facut plata, precum si daune interese.

*Temeiul regresului  - de regula - subrogatia legala in dreptul creditorului platit (art. 1108 pct. 3 si art. 1670). DAR nu e exclusa o actiune intemeiata pe mandat sau pe gestiunea intereselor altei persoane.

Situatie speciala - fidejusorul care a platit intrega datorie garantase pt mai multi debitori ce erau tinuti solidar pt una si aceeasi datorie. - solidaritatea se mentine.(art. 1671 C, civ)

*Fidejusorul pierde dreptul de regres impotriva debitorului principal daca:

a)      nu l-a instiintat de efectuarea platii, astfel incat acesta plateste a doua oara.

b)      a platit datoria fara a fi fost urmarit si fara sa fi instiintat pe debitor, iar acesta face dovada ca ar fi avut mijloace de stingere a datoriei.

c. Raporturile dintre fidejusori - cel care a platit datoria se poate intoarce printr-o actiune in regres divizibila impotriva celorlalti fidejusori (art. 1674) dar numai in anumite cazuri expres prevazute de lege.

Stingerea fidejusiunii => in mod direct, ca urmare a stingerii obligatiei principale in virtutea principiului accesorium sequitur principale (art. 1681 C. civ)

#Daca plata a fost facuta de un tert subrogat in drepturile creditorului platit - fidejusiunea nu se stinge.

#Darea in plata - fidejusiunea se stinge chiar daca ulterior creditorul este evins de acel lucru.

=> pe cale directa, independent de soarta obligatiei principale, fiindu-i aplicabile modurile generale de stingere a obligatiilor.Prin:

a)      remiterea de fidejusiune

b)      confuziunea - intervenite intre patrimoniul creditorului si cel al fidejusorului

c)      compensatia opusa de catre fidejusor creditorului

=>independent de soarta obligatiei principale -> ipoteza in care, din culpa creditorului, fidejusorul nu ar mai avea posibilitatea sa dobandeasca prin plata datoriei principale privilegiile si ipotecile de care beneficia creditorul.

Aplicatii ale fidejusiunii - in cazul garantiilor cerute persoanelor care indeplinesc functia de gestionar, pentru acoperirea prejudiciilor pe care aceste persoane le-ar cauza in gestionarea bunurilor incredintate.

B.         GARANTIILE REALE

1. Dreptul de retentie

= drept de garantie imperfect in virtutea caruia cel ce detine un bun mobil sau imobil al altcuiva, pe care trebuie sa-l restituie, are dreptul sa retina lucrul respectiv, sa refuze deci restituirea, pana ce creditorul titular al bunului ii va plati sumele pe care le-a cheltuit cu conservarea, intretinerea ori imbunatatirea acelui bun.

*Conditia esentiala pt invocarea dreptului de retentie - datoria pe care detinatorul lucrului o pretinde de la creditorul restituirii sa se afle in conexiune, sa aiba legatura cu lucrul, sa fie prilejuita de acesta, sa fie deci un debitum cum re iunctum.

*In toate cazurile - se cere ca bunul referitor la care se invoca sa fie proprietatea exclusiva a celui care este debitorul detinatorului, cat priveste cheltuielile pretinse.

Natura juridica. Efecte

a)      drept real de garantie imperfect.

b)      se prezinta ca o garantie pur pasiva - nu confera prerogativa urmaririi bunului in mana altei persoane.

c)      Este indivizibil - se extinde asupra intregului bun, pana la achitarea integrala a datoriei

d)      Confera o simpla detentie precara, deci nu o posesie. T detentorul nu are dreptul la fructe si nici nu poate invoca detinerea sa pt dobandirea, prin uzucapiune a proprietatii bunului.

Analiza: Contract de garantie Lucrare: Contracte civile speciale - contractul de vanzare cumparare

e)      De regula, poate fi invocat pe cale de exceptie, in litigii privind rstituirea lucrului

Insa el poate fi invocat si -  pe calea unei contestatii la executarea unei hot. privind restituirea, ori de cate ori dreptul de retentie s-a nascut ulterior hot. de restituire sau daca in procesul dintre parti problema restituirii ori a evacuarii nu a fost discutata in mod de sine statator, pt ca detentorul sa fie in sit de a-si face apararile (cazul unei hotarari ce pune capat unui proces de partaj).

2. Gajul - contract accesoriu, prin care debitorul remite creditorului sau un lucru mobil pt garantarea datoriei (art. 1685 C. civ.).

-Obiect al gajului - bun mobil corporal sau incorporal

-Gaj desemneaza:

contractul de gaj

dreptul real de gaj nascut din acest contract

bunul care constituie obiectul acestui drept

-Legislatia noastra - 2 forme de gaj: cu deposedare

fara deposedare

-Dupa modul de stabilire a obligatiei de a constitui gajul - gaj conventional

gaj legal

gaj judecatoresc

->Si in cazul gajului legal sau judecatoresc - tot prin contract se face constituirea efectiva a gajului, doar ca obligatia de a aduce gajul nu e lasata la libera intelegere a partilor.

Caracterele juridice ale contractului de gaj

Contract accesoriu  fata de raportul principal de obligatie pe care il garanteaza.

Contract real - ia nastere numai prin remiterea efectiva a bunului gajat

Daca gajul este fara deposedare - contract consensual

Contract unilateral - da nastere unei singure obligatii, aceea a creditorului de a pastra bunul, de a-l conserva si a-l restitui debitorului cand acesta isi va executa oblicgatia ce-i revine, pt a carei garantare a constituit gajul

Constituirea gajului - conditii:

referitoare la persoana constitutorului -> sa fie proprietarul bunului gajat si sa aiba capacitatea de exercitiu deplina. Pt minor - incuviintarea autoritatii tutelare in prealabil - pt propria datorie. Ocrotitorul legal  - interzis sa garanteze, in numele minorului, obligatia altuia.

referitoare la obiectul gajului -> bunuri mobile - corporale sau incorporale - cu conditia de a se afla in circuitul civil.

Referitor la formalitatile necesare -> reguli:

a)      gajul - constatat printr-un inscris inregistrat, care sa enunte suma datorata, felul si natura lucrurilor gajate sau descrierea calitatii, greutatii si masurii lor. In cazul mobilelor corporale, daca valoarea datoriei garantate nu depaseste 250 lei - inscrisul nu este necesar.

->Inregistrarea = pastrarea unui exemplar al inscrisului - la grefa judecatoriei.

->Inscrisul +inregistrarea - nu sunt conditii de validitate a gajului - asigura opozabilitatera fata de terti a constituirii gajului.

b)      bunul gajat -> un mobil incorporal - pentru opozabilitate fata de terti, deci si pt asigurarea dreptului de preferinta al creditorului - se cere intocmirea unui inscris, indiferent de valoarea datoriei, care sa fie inregistrat si sa fie notificat debitorului creantei gajate. Din acel moment debitorul nu mai poate face plata datoriei catre constitutorul gajului.

Efectele gajului - creditorul are in legatura cu lucrul gajat drepturile si obligatiile:

a)      de a retine lucrul - (cazul gajului cu deposedare) - pana la achitarea datoriei (a intregii datorii intrucat gajul este indivizibil)

b)      de a-l revendica - pe temeiul dreptului real de gaj, din mana oricui s-ar gasi

c)      are calitatea de detentor precar fata de constitutorul gajului, debitorul pastrand calitatea de proprietar

d)      raspunde dupa regulile de drept comun de pierderea ori deteriorarea bunului gajat daca aceasta s-a produs din culpa sa

e)      nu are dreptul sa se foloseasca de lucru, iar daca o face, debitorul poate cere punerea gajului sub sechestru

f)       creditorul trebuie sa restituie lucrul primit in gaj daca datoria a fost achitata, dar e indreptatit sa primeasca de la debitor cheltuielile necesare si utile facute pt conservarea lucrului - si pana atunci are drept de retentie.

@Daca debitorul nu-si achita datoria - creditorul poate trece la realizarea gajului:

a)      are dreptul de a cere instantei sa-i aprobe sa retina lucrul in contul creantei pe baza unei expertize judiciare de estimare a valorii lucrului. Este interzis "pactul comisoriu" sau "contractul pignorativ".

b)      Are dreptul sa ceara vanzarea la licitatie publica a lucrului gajat, cu dreptul de a fi platit din lucrul gajat, cu preferinta inaintea altor creditori . Este nula conventia in care se prevede o altfel de vanzare decat prin licitatie publica.

Stingerea gajului - ca o consecinta a stingerii sau desfiintarii obligatiei principale.

~Prescriptia extinctiva - lasarea gajului in mana creditorului = o recunoastere permanenta a datoriei, care are drept efect intreruperea prescriptiei dreptului la actiune privind obligatia principala.

~Gajul poate supravietui obligatiei principale - daca debitorul a facut o alta datorie catre acelasi creditor dupa predarea gajului, iar aceasta devine exigibila inainte de plata primeiaTcreditorul nu poate fi obligat sa restituie pana la plata ambelor

- Independent de obligatia principala modurile obisnuite de stingere a obligatiilor.

Aplicatii ale gajului - Legea nr. 22/1969 prevede:

- garantia in numerar(gaj cu deposedare)

garantia suplimentara, constand in afectarea unor bunuri mobile de folosinta indelungata apartinand gestionarului sau unor terti, pt garantarea fata de unitatea bugetara a acoperirii daunelor ce s-ar cauza de gestionar (gaj fara deposedare)

3. Ipoteca - garantie reala imobiliara, care nu comporta deposedarea celui ce o constituie.("drept real asupra imobilelor afectate la plata unei obligatii" - art. 1746).

Feluri - conventionala si legala

Reglementare - art. 1746-1815 C. civ. + dispozitii din legea nr. 22/1969, Decretul nr 221/1960 etc

Caracterele generale ale tuturor felurilor de ipoteci :

a)      drept real accesoriu drept real Tacorda titularului un drept de urmarire a bunului in mana oricui s-ar gasi si un drept de preferinta fata de ceilalti creditori. 

drept accesoriuT insoteste obligatia pe care o are debitorul fata de creditor

b)      garantie imobiliara - numai cele imobile pot ipotecate, si numai cele aflate in circuitul civil impreuna cu accesoruiile lor(imobile prin destinatie)

c)      este supusa principiului specializarii - sub un dublu aspect (sub sanctiunea nulitatii): sa fie determinata atat asupra imobilului afectat de garantie cat si asupra valorii creantei garantate

d)      este indivizibila - continua sa existe asupra intregului imobil chiar daca a fost platita o parte din datorie. Daca in caz de partaj imobilul a trecut in lotul numai a unuia din copartasi - suporta urmarirea pt intreaga datorie (garantia aparand ca incorporata in imobil).

Ipoteca conventionala

Capacitatea ceruta - deplina de exercitiu.

+Ocrotitorul legal nu poate garanta cu un imobil al minorului, datoria altei persoane.

+Pt obligatia proprie a minorului - se cere incuviintarea prealabila a autoritatii tutelare.

+Cel ce constituie ipoteca trebuie sa aiba calitatea de proprietar actual al bunului. Daca dreptul de proprietate este sub conditie suspensiva sau rezolutorie - afecteaza si ipoteca.

Conditii de forma - contract solemn. Sub sanctiunea nulitatii absolute - inscris autentic. Nu e necesar ca si obligatia garantata sa fie constatata prin inscris autentic.

Obligatia de specializare - tot sub sanctiunea nulitatii absolute. Dublu aspect al specializarii: imobilul ipotecat si suma garantata.

Ipoteca legala

Consideratii preliminare - Cele prevazute de Codul civil erau:

ipoteca femeii maritate asupra bunurilor barbatului - abrogata

ipoteca minorilor si interzisilor asupra bunurilor tutorelui - abrogata

ipoteca statului, a comunelor si stabilimentelor publice asupra manuitorilor de bani publici.

~Ipoteca prevazuta de legea nr. 22/1969 art. 10 - garantiile suplimentare a caror obligativitate este stabilita de lege pot sa constea nu numai intr-o fidejusiune ori gaj, dar si intr-o ipoteca.

~Ipoteca prevazuta de Decretul nr. 221/1960 - art. 18 - luarea unei inscriptii ipotecare asupra imobilelor debitorului, masura care trebuie sa fie ceruta odata cu introducerea actiunii civile impotriva acestuia.

Bunurile sunt lovite de indisponibilitate.

~Ipoteca prevazuta de Codul de procedura penala - sechestrul asigurator prin care se urmareste asigurarea repararii unei pagube produse prin infractiune. Cel care a dispus instituirea lui trebuie sa ceara luarea inscriptiei ipotecare, care se ia pe baza actului prin care s-a dispus sechestrul si a procesului verbal de sechestru.

Publicitatea ipotecii => Scopul publicitatii - pt a deveni opozabila fata de terti.

Publicitate = inscrierea ei in registrul special sau, dupa caz, in cartea funciara de la notariat in raza teritoriala caruia se afla imobilul.

~Astfel se marcheaza rangul de preferinta - ipotecile inscrise in aceeasi zi au acelasi rang.

~Terti: creditorii chirografari, ceilalti creditori ipotecari, dobanditorii ulteriori ai imobilului.

a.Formalitatile inscrierii in cazul ipotecii conventionale. Necesitatea reinnoirii. - ambele parti, in persoana sau prin mandatari cu procura autentica, trebuie sa se prezinte la notarul public prezentand actul de constituire a ipotecii. Acesta dispune, dupa verificarea actului inscrierea ipotecii, facand mentiune pe actul original cu privire la data si numarul de ordine al inscrierii.

Nerespectarea acestor formalitati -> nulitatea inscrierii.

~E posibila o noua inscriere dar ea va capata rang din acel moment (al efectuarii in mod valabil).

~Inscrierea  - conserva dreptul de ipoteca timp de 15 ani de la data inregistrarii, dupa care se perima. Pt conservare este necesar ca inainte de expirarea termenului sa se procedeze la reinnoirea acesteia. Daca se indica inscriptia care se reinnoieste - isi poate pastra rangul.

b.Formalitatile inscrierii in cazul ipotecii legale. Valabilitate.

~Nu este necesara prezenta ambelor parti.

~Inscrierea ipotecii nu se perima oricat timp ar trece. Daca este cazul unei reinnoiri - trebuie facuta in termen de cel mult 1 an de la data cand a incetat cauza care a determinat-o.

Stergerea (radierea) si reducerea inscriptiilor ipotecare

*Radierea - cand ipoteca ramane fara obiect (datoria achitata in intregime).

*Reducerea inscriptiei - daca plata e partiala .

Radierea si reducerea -> prin facerea unei mentiuni in registrul in care s-a facut inscrierea. Se pot realiza - fie prin intelegerea partilor (voluntare) - fie pe cale judecatoreasca (judecatoresti).

Efectele ipotecii

a.Efectele fata de debitor pastreaza mai departe detentia imobilului ipotecat, are dreptul sa-i culeaga fructele, ca orice proprietar.

- Poate instraina - sub rezerva unor dispozitii speciale prind ipotecile legale - bunul ipotecat dar noul dobanditor il va avea grevat de sarcini.

b.Efectele fata de creditor - daca si-a conservat dreptul prin inscriptia ipotecara are dreptul de a urmari bunul in mana oricui s-ar gasi. Are si un drept de preferinta fata de ceilalti creditori.

c.Efectele fata de tertii dobanditori ai imobilului -> prezinta interes pt a vedea ce posibilitati are la indemana dobanditorul bunului atunci cand e urmarit de creditorul ipotecar:

a)      poate opune anumite exceptii

nulitatea contractului de ipoteca

nulitatea inscriptiei

exceptia de garantie contra evictiunii, daca creditorul urmaritor este mostenitorul vanzatorului de la care a cumparat imobilul tertul

exceptie similara beneficiului de discutie al fidejusorului daca au mai ramas alte imobile ipotecate pt aceeasi datorie in patrimoniul debitorului principal.(exceptie cu caracter dilatoriu si duce la suspendarea procedurii de urmarire inceputa)

b)      poate recurge la purga - pt curatirea imobilului de ipoteca ( oferta pe care dobanditorul o face creditorului de a-i plati datoriile si sarcinile ipotecare, pana la concurenta pretului imobilului stipulat in actulde instrainare sau pana la valoarea de pretuire a imobilului, daca dobanditorul l-a primit ca donatie)

c)      de a plati pe creditorul urmaritor, deci se subroga in drepturile acestuia, putand urmari, la randul sau, pe debitorul din obligatia principala

d)      poate delasa imobilul in mana creditorului dupa o anumita procedura, caz in care urmarirea se va face fara participarea sa. El trebuie sa aiba capacitatea de a instraina si sa nu fie obligat personal la plata datoriei.

e)      Poate lasa ca procedura executarii silite sa-si urmeze cursul impotriva sa.

#In cazurile c), d), e)  el are recurs in garantie, de drept, impotriva debitorului principal.

Stingerea ipotecii

Moduri de stingere

Pe cale accesorie - ca urmare a stingerii raportului de obligatie

Pe cale principala - se stinge doar ipoteca, raportul ppal ramanand in vigoare.

+Stingerea pe cale accesorie - Cauze:

plata

remiterea de datorie

compensatia

darea in plata, etc. La fel si nulitatea sau anularea obligatiei principale.

+Stingerea pe cale principala - Exemple de moduri proprii:

a)      renuntarea creditorului la ipoteca

b)      purga obtinuta de dobanditorul imobilului ipotecat

c)      prescriptia - care o poate stinge doar odata cu prescrierea obligatiei principale -  dar si pe cale principala daca imobilul este dobandit de un tert prin uzucapiune

d)      anularea actului constitutiv al ipotecii

e)      rezolutiunea dreptului de proprietatea al constituitorului

f)       pierderea imobilului - aici ipoteca se stramuta asupra indemnizatiei de asigurarea si asupra despagubirilor primite

4. Privilegiile

Definitie - dreptul recunoscut unui creditor, care decurge de regula, din calitatea creantei sale, de a fi preferat celorlalti creditori, chiar daca acestia sunt ipotecari.

Reglementare: art. 1722-1745, 1780-1815 C. civ completate cu reglementarile din art. 490 C. proc. Civ, Decretul nr. 221/1960.

Clasificare - trei categorii:

privilegii generale

a)      privilegii generale asupra tuturor bunurilor debitorului, mobile si imobile (art. 1727)

b)      privilegii generale asupra tuturor bunurilor mobile (art. 1729)

privilegii speciale asupra anumitor bunuri mobile (art. 1730)

privilegii speciale asupra anumitor bunuri imobile (art. 1737) - adevarate ipoteci privilegiate.

Natura juridica - unele sunt adevarate drepturi reale - deoarece confera titularului un drept de urmarire si unul de preferinta (privilegiile imobiliare si unele din cele speciale mobiliare)

Celelalte sunt simple cauze de preferinta pe care legea, pornind de la calitatea creantelor, le recunoaste unor creditori chirografari, de a avea prioritate fata de altii.

a.Privilegiile generale

In Codul civil - se instituie doua categorii de cauze de preferinta generale, si se stabileste si ordinea de prioritate a creditorilor.

A)     privilegiile generale asupra tuturor bunurilor mobile si imobile

a)      privilegiul cheltuielilor de judecata - creditorul care a facut cheltuieli in proces sau in cursul executarii silite de care au profitat si alti creditori are dreptul sa le recupereze cu preferinta din sumele ce formeaza obiectul urmaririi (art. 1727)

b)      privilegiul statului pt impozite - (art. 1725)

B)     privilegii generale asupra tuturor bunurilor mobile - care se pot extinde si asupra imobilelor. Ordinea stabilita in Cod:

a)      cheltuieli de judecata facute in interes comun al creditorilor

b)      cheltuieli de inmormantare a debitorului

c)      cheltuieli pt ingrijirea medicala facute in cazul ultimei boli in decurs de un an inaintea decesului

d)      creante in salarii

e)      pretul obiectelor de subzistenta date debitorului si familiei sale in decurs de sase luni

*Modificarea ordinii de preferinta a privilegiilor prin art. 409 C. proc. Civ. - pt cazul cand urmarirea are drept obiect salariul cuvenit persoanelor incadrate in munca:

a)      obligatii de intretinere

b)      plata despagubirilor pt trepararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vatamari corporale

c)      plata datoriilor catre stat izvorate din impozite si taxe

d)      plata despagubirilor pt repararea pagubelor pricinuite proprietatii socialiste (bunurilor care sunt pendinte de domeniul public)

e)      toate celelalte datorii

*Modificarea ordinii de preferinta a privilegiilor generale prin decretul nr. 221/1960 (abrogat actualmente de noile acte normative incidente) acest decret se referea la urmarirea bunurilor de orice fel cat si la urmarirea veniturilor de orice natura a persoanei fizice. Art. 34 ordinea de preferinta:

a)      creantele rezultand din cheltuielile facute cu urmarirea bunurilor al caror pret se distribuie

b)      creantele rezultand din salarii si alte datorii asimilate acestora, cele rezultand din datorii in cadrul asigurarilor sociale de stat, precum si cele rezultand din despagubirile pt repararea daunelor cauzate prin moarte sau vatamari corporale care au pricinuit incapacitate de munca

c)       creantele din obligatii de intretinere

d)      creantele statului din impozite si taxe precum si cele reprezentand primele de asigurare prin efectul legii

e)      creantele din imprumuturi bancare

f)       creantele reprezentand despagubirile pt repararea pagubelor pricinuite proprietatii publice prin fapte ilicite (bunurile care sunt pendinte de domeniul public)

g)      creantele din amenzi cuvenite bugetului de stat

h)      creantele provenite din livrari de produse, prestari de servicii si executari de lucrari

i)        alte creante

~In cazul creantelor de acelasi rang, suma se repartizeaza intre creditori proportional cu creanta fiecaruia.

~Daca unii dintre creditori au drepturi de preferinta conservate asupra bunului vandut creantele vor fi platite inaintea celor prevazute de art. 34.

b. Privilegiile speciale asupra anumitor categorii de bunuri mobile => au drept obiect un anumit bun determinat din patrimoniul debitorului, din pretul caruia creditorul are dreptul sa fie indestulat cu preferinta, in caz de executare silita.

Aceste privilegii se intemeiaza pe:

a)      ideea constituirii exprese sau tacite a unui gaj

b)      ideea de sporire a patrimoniului debitorului

c)      ideea conservarii unui bun al debitorului

1)Privilegiile speciale mobiliare intemeiate pe ideea de gaj expres sau tacit

a)      cel al creditorului gajist (art. 1730 pct. 3)

b)      al locatorului de imobile (art. 1730 pct 1) -

c)      Privilegiul hotelierului (art. 1730 pct. 6) - asupra bagajelor aflate in hotel si inceteaza cand cala torul transporta lucrurile

d)      Transportatorului - asupra lucrului transportat si dureaza cat timp el se afla inca la caraus si 24 de ore de la predarea lucrului catre destinatar, cu conditia ca sa se mai afle in posesia destinatarului (art. 1730 pct. 7).

2)Privilegii speciale mobiliare intemeiate pe ideea sporirii patrimoniului debitorului: privilegiul vanzatorului unui bun mobil, al carui pret nu a fost platit. (art. 1700 pct. 5).

3)Privilegii speciale intemeiate pe ideea conservarii unor bunuri in patrimoniul debitorului - cheltuielile facute pt conservarea unui bun mobil se bucura de un privilegiu privin bunul respectiv care se exercita asupra pretului lucrului conservat.

*Concursul intre privilegiile speciale mobiliare - Codul civil - ordine de preferinta:

Cheltuielile pt conservarea lucrului premerg celorlalte (art. 1732 alin. 1)

Privilegiile creditorului gajist, hotelierului si carausului premerg celui al vanzatorului neplatit al bunului mobil, cu exceptia cazului cand au stiut ca pretul nu era platit.

Privilegiul locatorului premerge privilegiului vanzatorului neplatit, cu exceptia cazului in care vanzatorul a facut cunoscut locatorului la momentul aducerii mobilierului ca pretul nu e platit.

**Concursul dintre privilegiile speciale mobiliare si privilegiile generale - reguli de prioritate - in c. civ:

a)      cheltuielile de judecata - inintea creantelor in interesul carora au fost facute

b)      de conservare a bunului premerg cele ale ultimei boli, creantele din salariu si creantele rezultate din prestarea de alimente catre debitor

Cheltuielile de inmormantare premerg tuturor celorlalte privilegii.

3. Privilegiile speciale asupra anumitor bunuri imobile => astfel de privilegii sunt in fond ipoteci privilegiate, adica trec inaintea ipotecilor propriu-zise.

~Intrunesc caracterele drepturilor reale - conferind titularului dreptul de urmarire dar si cel de preferinta.

~Pt conservarea acestor prerogative - titularul trebuie sa conserve privilegiul prin efectuarea formalitatilor de publicitate, asemanatoare celor privind ipotecile.

Enumerarea privilegiilor imobiliare - art. 1737:

a)      privilegiul vanzatorului unui imobil pt pretul neincasat al imobilului

b)     privilegiul celui ce a imprumutat bani cumparatorului pt plata imobilului catre vanzator

c)      privilegiul copartasului - oricare ar fi cauza indiviziunii;

d)     privilegiul arhitectului, constructorilor si al lucratorilor asupra imobilului construit pt plata lucrarii - se face expertiza, si pentru conservarea creantei este necesara inscrierea pv de expertiza.

e)      privilegiul celui ce a imprumutat bani pt plata lucratorilor constructori

*In caz de concurs intre privilegii si ipoteci - au preferinta privilegiile; ->>daca insa prin lege s-a stabilit termen pentru conservarea privilegiului si nu a fost respectat, ipoteca premerge privilegiului.