Despre drepturile si obligatiile cetatenilor

Pentru a putea ajunge la studiul drepturilor de natura sociala si sanitara ale cetatenilor va trebui sa facem o incursiune in materia ce reglementeaza drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale ale cetatenilor. Aceasta materie reprezinta o parte importanta a Constitutiei Romaniei si prin aceasta temeiul unei bogate legislatii care a suferit numeroase schimbari in ultima vreme atat datorita prefacerilor sociale ale tarii cat si datorita necesitatii de a armoniza legislatia interna cu cea europeana in vederea compatibilizarii acestora inaintea semnarii Tratatului de adeziune.

Definitia drepturilor fundamentale ale cetatenilor - care mai sunt cunoscute si sub denumirea de libertati cetatenesti, libertati publice, subliniaza importanta de care se bucura acestea intr-o societate, ele constituind temeiul tuturor celorlalte drepturi ce sunt considerate ca fiind derivate. Drepturile fundamentale sunt cele consacrate de Constitutie fiind deteminante pentru statutul juridic al cetateanului.

De-a lungul timpului au existat numeroase schimbari in etichetarea drept esentiale a unor drepturi, in statele nedemocratice si in perioadele de dictatura dreptul la viata si dreptul la aparare avand o conotatie deosebita, iar in statele cu un exercitiu democratic indelungat, drepturi cu un continut mai rafinat, cum ar fi acela la un mediu de viata sanatos sau la informatie, intra in sfera de preocupare a autoritatilor, fiind garantat de Constitutie si legi.

Desi se suprapun intr-o oarecare masura termenii de drept si libertate nu au acelasi inteles. Se foloseste termenul de drept atunci cand este vorba despre dreptul la viata, dreptul la vot sau dreptul la informatie prevazute in constitutie, iar termenul de libertate este folosit pentru aceea a constiintei, cea de exprimare sau de libertate a intrunirilor.

Se cuvine ca facem si diferenta intre notiunile de drepturi ale omului si drepturi ale cetatenilor. Desi au unele asemanari si par a se suprapune cel putin in parte va trebui sa retinem ca prin expresia de Drepturi ale omului se inteleg drepturi ale fiintei umane, in acestea fiind incluse cele naturale si inalienabile, imprescriptibile cum sunt, cele la viata, la integritate fizica si psihica, la inviolabilitatea domiciliului, iar prin Drepturi sau libertati cetatenesti pe acelea ce sunt garantate individului uman ce are cetatenia statului unde se cere garantarea acelui drept. Este vorba despre dreptul al vot, dreptul de a fi ales si intr-o oarecare forma dreptul la azil.

Drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor sunt inscrise intr-un capitol aparte al Constitutiei alaturi de indatoririle fundamentale ale cetatenilor. Existenta acestor indatoriri se impune fiind greu de conceput ca cetatenii unei tari sa aiba numai drepturi si nici o obligatie. In general toate drepturile au o obligatie corelativa sau provin din obligatii, astfel incat executarea obligatiilor cetatenesti asigura existenta drepturilor.

Indatoririle fundamentale sunt acelea considerate esentiale de catre popor si pentru a caror realizare in interesul general, statul poate utiliza mijloace specifice de constrangere. Legatura indisolubila intre drepturi si indatoriri este evidenta din analiza continutului acestora.

Indatoriri fundamentale ale cetatenilor

In orice societate democratica indatoririle fundamentale sunt o cerinta fireasca.

Prin Constitutia statului nostru sunt consacrate o serie de indatoriri fundamentale dupa cum urmeaza:

Indatorirea de a respecta Constitutia si Legile - avand in vedere ca atat Constitutia, cat si Legile sunt expresie a vointei poporului de a-si realiza interesele generale si individuale, respectarea acestora este o conditie de la sine inteleasa si absolut necesara. Aceasta indatorire revine tuturor cetatenilor, expresia ca "nimeni nu este mai presus de lege" subliniind sintetic aceasta indatorire constitutionala;

Indatorirea de fidelitate fata de tara este o indatorire a tuturor cetatenilor, dar are conotatii specifice pentru persoanele care detin functii publice sau in cadrul Fortelor armate ori a organelor de ordine publica. Depunerea unui juramant cerut de lege da caracter solemn acestei indatoriri;

Indatorirea de aparare a patriei prevazuta ca atare in Constitutie cere tuturor cetatenilor sa presteze intr-o forma sau alta un serviciu menit sa asigure apararea tarii sau a celor cu care exista incheiate tratate cu continut militar impotriva unor actiuni ostile. Prin lege speciala este reglementat modul in care serviciul militar obligatoriu poate fi satisfacut chiar fara stagiu in cadrul Fortelor armate. Legea prevede de asemenea sanctiuni severe in cazul incalcarii acestei indatoriri, fie prin neandeplinirea obligatiei fie prin tradarea de patrie, trecerea de partea inamicului sau afectarea capacitatii de aparare a statului;

Indatorirea de a contribui la cheltuielile publice consta in suportarea sarcinilor fiscale asezate de catre stat in sarcina tuturor cetatenilor. Constitutia reglementeaza expres obligatia cetatenilor de a contribui prin impozite si taxe stabilind insa si limite in stabilirea unor asemenea contributii catre autoritatile indreptatite sa le solicite cetatenilor. Obligatia de a contribui la cheltuielile publice trebuie privita ca unica sursa pentru asigurarea drepturilor cetatenesti, statul avand rolul doar de a coordona prin instrumentele sale specifice atat contributiile cetatenilor in formarea resurselor necesare, cat si beneficiile ce le vor avea din acestea;

Analiza: Contract de garantie Lucrare: Contracte civile speciale - contractul de vanzare cumparare

Indatorirea de exercitare cu buna credinta a drepturilor si libertatilor si de a respecta drepturile si libertatile celorlalti - aceasta indatorire este impusa atat cetatenilor cat si strainilor sau apatrizilor, acestia fiind in aceeasi masura obligati ca in perioada in care se afla in tara noastra sa respecte legile statului si mai ales drepturile si libertatile cetatenilor in situatia in care vin in concurenta cu interesele chiar legitime ale lor. Se apreciaza ca nu poate exista un drept sau o libertate personala fara a respecta dreptul si libertatea tuturor semenilor.

Reglementari interne si internationale

Asa dupa cum am aratat in capitolele anterioare problema drepturilor fundamentale ale omului si cetateanului face parte din preocuparea si a unor acte internationale la care Romania a aderat. In aceste conditii, conform prevederilor Constitutiei normele prevazute in actul international fac parte din dreptul intern si sunt luate in considerare cu precadere in caz de conflict de legi.

Clasificari

Drepturile omului si cetateanului au fost reglementate prin legi, in timp, in mai multe etape. Initial au fost reglementate drepturile referitoare la protectia propriei persoane pentru ca ulterior sa apara drepturi de natura sociala, economica si culturala, iar in final sa apara drepturile asa zis de solidaritate printre care cele la pace, la dezvoltare si la un mediu inconjurator sanatos. Chiar si in prezent aceste drepturi sunt reglementate de tratate internationale prin pacte diferite.

Tot istoric drepturile si libertatile fundamentale au mai fost clasificate in:

private

publice

politice

ele pot, sub un alt unghi de vedere si etichetate si drept:

drepturi individuale si

drepturi colective;

in categoria drepturilor colective fiind incluse acelea de asociere in sindicate, a popoarelor la autodeterminare, etc.      Aceasta clasificare are drept unghi de vedere pe acela al modului de exercitare a dreptului in sensul ca acesta poate sa fie exercitat individual sau prin intermediul unei colectivitati la care individul adera pentru a-i exercita dreptul.

Intr-o clasificare ce are drept criteriu pe acela al continutului drepturilor si libertatilor cetatenesti vom distinge:

- inviolabilitatile - drepturi ce prin continutul lor asigura viata, libera miscare, garantia dezvoltarii fizice si psihice, siguranta domiciliului.

In Constitutie sunt reglementate din aceasta categorie:

- dreptul la viata

- dreptul la integritate fizica

- dreptul la integritate psihica

- libertatea individuala

- dreptul la aparare

- dreptul la libera circulatie

- dreptul la ocrotirea vietii intime, familiale si private

- inviolabilitatea domiciliului.

Drepturi si libertati social economice si culturale sunt acelea care, prin continutul lor, asigura posibilitatea de educatie, ingrijirea sanatatii, conditii sociale de munca si cele referitoare la proprietate sau protectie sociala necesara.

In Constitutia Romaniei, din aceste categorii de drepturi gasim:

dreptul la invatatura

dreptul la ocrotirea sanatatii

dreptul la munca si protectia sociala a muncii

dreptul la proprietate

dreptul la mostenire

dreptul la un nivel de trai decent

dreptul la casatorie

dreptul copiilor si tinerilor la protectie si asistenta

- dreptul persoanelor handicapate la o protectie speciala.

Drepturile exclusiv politice sunt acelea care sunt exercitate in vederea participarii la guvernare direct sau prin persoane alese.

In aceasta categorie de drepturi sunt incluse in Constitutia Romaniei:

dreptul la vot,

dreptul de a fi ales.

Drepturile si libertatile social politice sunt cele legate de posibilitatea de exprimare libera a opiniilor si de obtinere a informatiilor dintre care in Constitutie avem definite:

- libertatea constiintei,

libertatea de exprimare,

- dreptul la informatii,

- libertatea intrunirilor,

- dreptul la asociere,

- secretul corespondentei.

Drepturile garantii sunt acelea prin care o persoana isi poate exercita drepturile sale in situatia in care este lezata.

Sunt definite in Constitutie:

dreptul la petitionare,

- dreptul persoanei vatamate de catre o autoritate publica.

Pentru cetatenii straini si pentru apatrizi este prevazut in Constitutia Romaniei un drept special, acela de azil.