Drept
Conditii de forma la incheierea casatoriei: Opozitii la casatorieConditii de forma la incheierea casatoriei Conditiile de
forma, impuse de lege la incheierea casatoriei, nu sunt un scop
in sine, ci urmaresc asigurarea respectarii conditiilor de fond
si verificarea inexistentei impedimentelor la casatorie. Se
mai afirma, in literatura de specialitate, ca impunerea unor anumite conditii de forma are drept
scop recunoasterea publica a casatoriei (art. 1. Formalitati premergatoare incheierii casatoriei 1.1. Declaratia de casatorie In conformitate cu
dispozitiile art. Declaratia de casatorie trebuie sa cuprinda: ‑ manifestarea de vointa a declarantilor ca vor sa se casatoreasca; ‑ identificarea fiecaruia prin datele personale; ‑ declaratia viitorilor soti, in sensul ca nu exista nicio piedica la casatorie dintre cele prevazute de dispozitiile art. 4‑10 C.fam.; ‑ declaratia
acestora privind numele pe care doresc a‑l purta in timpul
casatoriei (art. ‑ declaratia viitorilor soti ca au luat cunostinta de starea sanatatii lor in mod reciproc; ‑ indicarea locului unde se va incheia casatoria in situatia in care declaratiile au fost facute in localitati diferite. De regula, declaratia de casatorie se intocmeste de catre cei care vor sa se casatoreasca la serviciul de stare civila unde urmeaza a se incheia casatoria si care poate fi, la alegere, cel al domiciliului sau al resedintei oricaruia dintre viitorii soti. In aceeasi zi in care ofiterul de stare civila primeste declaratia de casatorie, acesta va dispune publicarea ei in extras, prin afisarea intr‑un loc special amenajat, la sediul primariei unde urmeaza a se incheia casatoria. 1.2. Actele anexa declaratiei de casatorie La
declaratia de casatorie se anexeaza, asa cum
rezulta din dispozitiile art. ‑ certificatele de nastere ale declarantilor, in original, dar la dosar se retin numai copii legalizate sau certificate de catre ofiterul de stare civila; ‑ actele de identitate, care, dupa verificare, se restituie de catre ofiterul de stare civila, urmand a fi prezentate in momentul incheierii casatoriei; ‑ hotararea judecatoreasca de desfacere sau anulare a casatoriei anterioare sau certificatul de deces al sotului anterior; ‑ certificatele medicale dovedind starea sanatatii viitorilor soti si care sunt valabile 30 de zile de la eliberarea lor; ‑ decizia pentru incuviintarea casatoriei inainte de expirarea termenului de 10 zile, prevazut de lege, daca e cazul (art. 29 din Legea nr. 119/1996); ‑ decizia de acordare a dispensei de varsta, de rudenie sau de adoptie, daca e cazul. 1. Atributiile ofiterului de stare civila in legatura cu declaratia de casatorie Dupa primirea declaratiei de casatorie, ofiterul de stare civila citeste declarantilor dispozitiile art. 4‑10 si 27 din Codul familiei si le atrage atentia asupra sanctiunilor legale aplicabile celor ce fac declaratii false (art. 292 C.pen.). Casatoria se poate
incheia, potrivit dispozitiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 119/1996, in
termen de 10 zile (ce cuprinde atat ziua in care se face declaratia, cat
si ziua in care se oficiaza casatoria) de la data cand a
fost facuta declaratia de casatorie. In acest interval
de timp, potrivit dispozitiei art. Declaratia de casatorie, chiar inregistrata, desi exprima in scris vointa declarantilor de a se casatori, nu produce nicio consecinta juridica, intrucat consimtamantul viitorilor soti trebuie exprimat verbal in fata ofiterului de stare civila in momentul celebrarii casatoriei. 2. Opozitii la casatorie Potrivit dispozitiilor
art. Opozitia sau opunerea la casatorie este, asadar, actul prin care o persoana aduce la cunostinta ofiterului de stare civila existenta unei imprejurari care constituie impediment la casatorie sau neindeplinirea unei conditii de fond pentru incheierea valabila a casatoriei. Pentru a fi valabila, opozitia la casatorie trebuie sa indeplineasca anumite conditii: ‑ sa fie facuta in scris si semnata de cel care o face; ‑ sa precizeze dovezile pe care se intemeiaza. Dupa efectuarea verificarilor necesare, ofiterul de stare civila va respinge opozitia in cazul in care ea nu este intemeiata, procedand la incheierea casatoriei; daca, intr‑adevar, constata ca exista o piedica la casatorie, va refuza incheierea acesteia si, potrivit dispozitiilor art. 10 din Legea nr. 119/1996 privind actele de stare civila, la cererea partii, va inainta actele judecatoriei competente a hotari, de urgenta, asupra refuzului de incheiere a casatoriei. Procedura incheierii casatoriei 1. Localitatea si locul unde se incheie casatoria Potrivit dispozitiilor
art. In ceea ce priveste
locul incheierii casatoriei, dispozitiile art.
Casatoria nu se poate incheia la bordul unei aeronave, intrucat orice fel de calatorie cu acest mijloc de transport dureaza putin, iar incheierea casatoriei, in aceste conditii, nu‑si gaseste justificarea celeritatii. 2. Atributiile ofiterului de stare civila Potrivit art. 3 din Codul familiei, numai casatoria incheiata in fata ofiterului de stare civila produce efecte juridice, iar ofiterul de stare civila competent este acela al consiliului local al comunei, al orasului, al municipiului sau al sectorului dintr‑un municipiu in raza caruia domiciliaza sau isi au resedinta unul sau ambii soti. Daca persoanele care se casatoresc nu‑si au domiciliul sau resedinta, cel putin unul, in raza localitatii unde se incheie casatoria, se incalca normele de competenta rationae personae (competenta personala) a ofiterului de stare civila, insa, o atare imprejurare nu atrage nulitatea casatoriei. In cazul in care ofiterul de stare civila ar incheia casatoria in afara razei teritoriale a comunei, a orasului, a municipiului sau a sectorului din municipiu corespunzatoare primariei in cadrul careia isi desfasoara activitatea, se incalca normele de competenta teritoriala (rationae loci). O astfel de depasire a competentei teritoriale este, evident, posibila numai in cazul in care casatoria nu se incheie la sediul serviciului de stare civila. Nici aceasta incalcare a normelor de competenta nu atrage nulitatea casatoriei[1]. Ofiterul de stare civila competent, la data fixata pentru celebrarea casatoriei, procedeaza in felul urmator: ‑ identifica, pe baza actelor de identitate, viitorii soti si constata ca nu exista opozitii si impedimente la incheierea casatoriei si verifica prezenta a doi martori[2]; ‑ constata ca sunt indeplinite conditiile de fond la incheierea casatoriei, dupa ce ia consimtamantul ambilor candidati; ‑ declara casatoria incheiata; ‑ intocmeste actul de casatorie in registrul de stare civila, ce se semneaza de ofiterul de stare civila, de catre soti si de cei doi martori; ‑ face mentiunea pe buletinul de identitate al sotului care si‑a schimbat numele; ‑ elibereaza sotilor certificatul de casatorie. Inregistrarea casatoriei, in dreptul nostru, nu este o conditie de validitate a ei, prin aceasta operatie realizandu‑se insa un intreit scop: este mijlocul de dovada a casatoriei, forma sociala de recunoastere a acesteia si mijlocul de evidenta statistica cu privire la starea civila a populatiei[3]. Solemnitatea si publicitatea casatoriei Din aceleasi prevederi legale rezulta, deosebit de caracterul solemn al casatoriei, publicitatea acesteia, in sensul ca publicul trebuie sa aiba acces liber la locul in care se celebreaza casatoria. Aceasta conditie este indeplinita chiar daca nu este prezenta nicio persoana, dar s‑au creat conditii pentru accesul publicului[4]. 4. Momentul incheierii casatoriei Din dispozitiile art. 16 alin. (1) C.fam., se desprinde concluzia ca momentul incheierii casatoriei este acela in care ofiterul de stare civila constata ca sunt indeplinite toate conditiile cerute de lege pentru incheierea unei casatorii valabile si ii declara pe viitorii soti casatoriti. Inregistrarea casatoriei constituie, dupa cum s‑a aratat, numai un mijloc de proba (nefiind o conditie ceruta ad validitatem). 5. Proba casatoriei "Casatoria nu poate
fi dovedita decat prin certificatul de casatorie, eliberat pe
baza actului intocmit in registrul actelor de stare civila" spune art. Nu mai putin este adevarat ca o asemenea interpretare trebuie aplicata cu multa prudenta, pentru a nu se admite cu usurinta dovada casatoriei[5]. Test de evaluare Intrebari: Se poate sustine ca actul juridic al casatoriei are carecterul unui contract civil? Care este diferenta intre casatorie si starea de concubinaj? Care sunt conditiile de fond la incheierea casatoriei? Care sunt impedimentele la incheierea unei casatorii? Raspunsuri: 1. Intre actul juridic al casatoriei si contractul civil exista deosebiri numeroase si de esenta, care fac astfel inacceptabila, sub actuala reglementare legala, teoria caracterului contractualist al casatoriei. Astfel: a) in timp ce, in cazul contractului, continutul obligatiilor pe care partile si le asuma este determinat prin vointa lor, in cazul actului juridic al casatoriei, statutul de persoana casatorita este stabilit, in mod imperativ, de lege, iar cei care se casatoresc trebuie sa‑l accepte; b) in cazul contractului, partile urmaresc un scop diferit, pe cand, in ceea ce priveste casatoria, scopul comun al sotilor este acela de a‑si intemeia o familie; c) casatoria nu poate fi afectata de modalitati (termen sau conditie), asa cum poate fi contractul; d) contractul poate fi modificat si desfacut prin acordul partilor, pe cand casatoria nu poate fi desfacuta decat de instanta de judecata, cu respectarea conditiilor legale; e) nulitatile, in cazul casatoriei, prezinta anumite particularitati fata de nulitatile contractelor si ale actului juridic in general. 2. Casatoria este uniunea liber consimtita dintre barbat si femeie, incheiata in concordanta cu dispozitiile legale, in scopul intemeierii unei familii si reglementata de normele imperative ale legii. Concubinajul este o convietuire de fapt, intre un barbat si o femeie, o perioada relativ indelungata de timp. Ea nu este o uniune juridica, nefiind reglementata de lege, astfel ca se deosebeste esential de casatorie, care are statut legal, determinat prin norme juridice. Concubinajul nu este interzis de lege, dar nici nu i se pot aplica, prin analogie, dispozitiile legale referitoare la casatorie. Intre concubini se pot face conventii, daca acestea ar respecta conditiile de valabilitate din dreptul comun. In mod expres, Codul familiei prevede trei
conditii de fond la incheierea casatoriei: varsta
matrimoniala (art. Varsta minima pentru casatorie
trebuie stabilita in relatie directa cu pubertatea reala,
care depinde, dupa cum se cunoaste, de diferiti factori, printre
care si cei de ordin climateric sau fiziologic. Potrivit dispozitiilor
art. Consimtamantul la
casatorie. Consimtamantul la incheierea
casatoriei trebuie sa aiba la baza relatiile de
ordin personal, de afectiune si de incredere intre viitorii
soti. Consimtamantul, dupa cum rezulta din prevederile
art. 16 si Comunicarea reciproca a starii
sanatatii.Potrivit prevederilor art. 4. . Existenta unei casatorii
anterioare nedesfacute.Impiedicarea casatoriei unor persoane
casatorite este menita a realiza principiul monogamiei, ca unul
dintre principiile de esenta ale casatoriei.
Incalcarea acestui impediment are drept consecinta nulitatea
absoluta a celei de‑a doua casatorii (art. Adoptia. Articolul ‑ intre adoptator sau ascendentii lui, pe de‑o parte, si cel adoptat ori descendentii lui, pe de alta parte; ‑ intre copiii celui care adopta, pe de‑o parte, si cel adoptat sau copiii lui, pe de alta parte; ‑ intre cei adoptati de catre aceeasi persoana. Tutela. Impedimentul rezulta din
prevederile art. Alienatia sau debilitatea mintala ori lipsa temporara a discernamantului. Alienatii si debilii mintali sunt opriti sa se casatoreasca, atat pentru ratiuni legate de consimtamant, neputand exprima un consimtamant valabil, cat si din considerente de ordin biologic si social, in scopul de a se inlatura posibilitatea existentei unor familii nesanatoase si nasterea unor copii cu deficiente psihice. Astfel se explica si faptul ca ei nu pot incheia casatorii nici in perioadele de luciditate si indiferent daca au fost pusi sau nu sub interdictie. Bibliografie: Al. Bacaci, V. Dumitrache, C. Hageanu, Dreptul familiei, Ed. All Beck, Bucuresti, 2006. I.P. Filipescu, Tratat de dreptul familiei, Editura All Beck, Bucuresti, ed. a VIII-a A se vedea I. Albu, Dreptul familiei, op. cit., p. 81; Trib. Suprem, sectia civila, decizia nr. 1253/1973, C.D. 1973, p. 233.
Trib. Suprem, decizia civila nr. 443/1978, C.D. 1978, p. 142‑143.
Necesitatea prezentei martorilor la incheierea casatoriei a
fost semnalata in literatura de specialitate anterior modificarilor
intervenite in Codul familiei (a se vedea C.L.
Popescu, Institutia
martorilor la incheierea casatoriei, Dreptul nr. 11/1996, p. 51‑56),
urmarindu‑se alinierea legislatiei nationale
|