Continutul legal al omorului

Continutul legal al omorului

Omorul a fost incriminat in toate legislatiile, deoarece asemenea fapte au adus dintotdeauna atingere celui mai important atribut al persoanei, viata. Punerea in pericol sau suprimarea vietii persoanei au fost combatute nu numai din punct de vedere al intereselor victimei, dar mai ales pentru ca asemenea fapte prezentau un pericol pentru intreaga societate[1].

Legea penala, ca expresie a vointei societatii, apara viata omului, nu ca bun individual, ci ca bun social, ca o valoare suprema pentru existenta colectivitatii insasi.Aceasta da dreptul legiuitorului sa pretinda tuturor cetatenilor sa-si apere reciproc viata si sa se abtina de la orice fapte ce ar aduce atingere acestei valori sociale, implicit intereselor vitale ale comunitatii.

Omorul, asa cum apare definit de legea penala , consta in uciderea unei persoane. Prin conciziunea lui, textul este tipic continutului nominal de infractiune (pentru definirea laturii obiective se apeleaza chiar la denumirea actiunii infractionale, fara nici un alt element ajutator). Intr-o exprimare ceva mai cuprinzatoare, omorul ar putea fi definit ca "fapta persoanei care, cu intentie, ucide o alta persoana" . Nici o asemenea definitie sub un anumit aspect nu ar fi completa, deoarece nu ar scoate in evidenta toate elementele continutului juridic al infractiunii de omor(ar evidentia doar actul de violenta asupra altei persoane, dar nu si rezultatul constand din moartea acelei persoane, precum si raportul de cauzalitate dintre act si rezultat).

Daca totusi legiuitorul roman ar prefera sa foloseasca o exprimare eliptica, explicatia trebuie cautata in faptul ca nu a socotit necesara descrierea si mai ampla a continutului incriminarii. In definirea omorului, legiuitorul se foloseste de insusirea obiectiva a substantivului provenit dintr-un verb(uciderea) pentru a comprima in el descrierea actiunii (manifestarea de violenta fata de victima), rezultatul imediat (moartea victimei), cat si legatura de cauzalitate dintre fapta si rezultat.

O asemenea tehnica mai foloseste legiuitorul si in cazul altor incriminari (distrugerea, lipsirea de libertate, etc.). Cu acest mod de exprimare legiuitorul opereaza nu numai in definirea variantei simple a omorului, dar si a variantelor de specie, precum si a variantei agravante a omorului.

Desi infractiunea de omor prezinta intotdeauna aceleasi caracteristici, si anume, existenta unei actiuni (inactiuni) , comise cu intentia de a suprima viata unei persoane, actiune ce are ca rezultat moartea victimei, in realizarea sa concreta, actiunea sau inactiunea poate prezenta unele particularitati, dupa cum, in jurul faptei tipice se grupeaza diferite elemente, sporindu-i gradul de pericol social. Legea prevede imprejurari care constituie elemente circumstantiale in continutul infractiunii de omor, creand astfel anumite modalitati normative agravate ale acesteia. Elementele circumstantiale se alatura fie laturii obiective a infractiunii, fie laturii subiective. Alte ori, imprejurarile agravate privesc subiectul activ sau pasiv al infractiunii sau relatia ce exista intre cei doi subiecti .

Potrivit noului Cod penal al Romaniei, cele doua modalitati normative ale omorului, cunoscute sub denumirea de omor calificat si omor deosebit de grav, au fost comasate pastrandu-se doar modalitatea omorului calificat .

Omorul calificat este fapta unei persoane care savarseste un omor in anumite imprejurari grave, anume prevazute de lege . Aceasta fapta prezinta un grad de pericol social mai mare fata de infractiunea de omor simplu, ceea ce explica incriminarea sa prin dispozitii separate si sanctionarea mai severa. Imprejurarile care justifica aplicarea sanctiunilor mai severa sunt limitativ prevazute de lege si au caracterul unor circumstante agravante legale speciale.

Potrivit legii penale, omorul calificat consta in uciderea unei persoane in una din urmatoarele imprejurari :

a.     cu premeditare - art.179 lit.a, in intelesul obisnuit al cuvantului, o fapta premeditata inseamna o actiune indelung gandita sau desfasurata pe baza unei deliberari anterioare, a unei chibzuinte anticipate.

b.     asupra sotului sau unei rude apropiate - art.179 lit.b, calitatea subiectului activ si pasiv trebuie sa existe in momentul savarsirii faptei. Potrivit art.164 Cod penal, sunt rude apropiate  ascendentii si descendentii, fratii si surorile, copiii acestora, precum si persoanele devenite prin adoptie, potrivit legii, astfel de rude. In linie ascendenta si descendenta nu exista limita pana la care se intinde gradul de rudenie. In linie colaterala, rudenia apropiata se intinde pana la gradul IV.

c.      asupra unui minor care an u a implinit varsta de 15 ani - art.179 lit.c

d.     omorul savarsit profitand de starea de neputinta a victimei de a se apara - art.179 lit.d, in acest caz, este vorba de situatia cand victima, subiectul pasiv se afla intr-o stare de neputinta fizica sau psihica care o impiedica sa reactioneze, sa se apere in fata agresorului.

e.     asupra unei femei gravide - art.179 lit.e , o asemenea fapta cauzeaza moartea a doua fiinte si lezeaza simtamantul firesc al respectului fata de fenomenul creatiei fiintei umane. Nu are semnificatie stadiul evolutiei sarcinii, deoarece textul foloseste expresia "femeie gravida", fara nici o limitare. Starea de graviditate trebuie sa fie reala.

f.       Prin cruzimi - art.179 lit.f, dictionarul juridic penal defineste cruzimile ca "o manifestare de ferocitate in comiterea unei infractiuni de natura sa provoace suferinte chinuitoare, prelungite, victimei"; tot astfel, in dictionarul limbii romane, intelesul cuvantului "crud" este identic cu cel juridic: "care se desfata la suferintele altuia"[6] sau "atitudine, fapta cruda, ferocitate, barbarie" .

g.      Asupra a doua sau mai multe persoane - art.179 lit.g, intalnim ca element specific nu o pluralitate de victime, ci si vointa de a ucide in aceeasi imprejurare si prin aceeasi actiune doua sau mai multe persoane. Calificarea trebuie sa produca efectiv moartea a cel putin doua persoane. Exemplu : aruncarea unei bombe care a ucis mai multe persoane, otravirea mancarii sau bauturii consumate de victime . .

h.     Pentru a savarsi sau a ascunde savarsirea unei talharii sau piraterii - art.179 lit.h, se are in vedere scopul special urmarit de faptuitor, care trebuie sa fie savarsirea sau ascunderea savarsirii unei talharii sau piraterii. Acest scop special trebuie sa existe in momentul savarsirii omorului. Este necesar ca omorul sa fi creat in mod obiectiv conditiile favorabile savarsirii sau ascunderii savarsirii unei talharii sau piraterii si ca faptuitorul sa fi avut reprezentarea realizarii.

i.       Omorul savarsit in timpul sau in legatura cu indeplinirea indatoririlor de serviciu sau publice ale victimei - artr.179 lit.i , are in vedere acele fapte de omor care se comit din sentimentul razbunarii sau nemultumirii pentru felul in care victima, in indeplinirea indatoririlor sale de serviciu ori publice, a rezolvat pretentiile sau a satisfacut interesele faptuitorului .