Art.1000
alin.1 C.civ. reglementeaza aceasta raspundere, stabilind
ca "suntem de asemenea responsabili de prejudiciul cauzat prin fapta
persoanelor pentru care suntem obligati a raspunde sau de lucrurile
ce sunt sub paza noastra".
In categoria
lucrurilor intra toate bunurile mobile si imobile, cu exceptia
acelora in privinta carora exista o raspundere
speciala: animale, ruina edificiului datorat lipsei de intretinere
sau viciului de constructie.
Intr-o opinie
raspunderea pentru lucruri s-a fundamentat pe ideea de culpa a
pazitorului juridic, iar
in alta opinie pe ideea de
garantie fata de victima.
Raspunderea
revine pazitorului juridic, adica persoanei ce exercita puterea
de directie, supraveghere, control asupra lucrului. Paza juridica
apartine proprietarului sau coproprietarilor, cand lucrul este
proprietatea comuna a mai multor persoane, caz in care raspunderea
are caracter solidar; persoanei titulare a unor dezmembraminte ale
dreptului de proprietate: uzufruct, uz, abitatie, servitute, superficie;
persoanei careia proprietarul i-a transmis paza juridica printr-un
act juridic (de exemplu, prin contract de inchiriere).
Paza
juridica nu se confunda cu paza materiala, pazitorul
material (de fapt) putand raspunde in baza art.998-999 C.civ., acesta neavand
putere de directie asupra lucrului, neavand un drept de
folosinta proprie asupra lucrului respectiv.
Victima se
poate indrepta fie impotriva paznicului juridic, fie impotriva paznicului
material, care raspunde pentru fapta proprie, fie impotriva ambilor.
Aceasta trebuie sa dovedeasca existenta prejudiciului si a
legaturii cauzale intre fapta lucrului si prejudiciu.
Paznicul
juridic, pentru a fi exonerat de raspundere, poate face dovada unor cauze
exoneratoare: fapta unui tert, fapta victimei, forta majora. Reparand prejudiciul, paznicul
juridic se poate regresa impotriva paznicului material, cu conditia
dovedirii vinovatiei acestuia.
