Studii de caz - suicid

Studii de caz - suicid

1.1. Cazul B.G., 24 de ani, barbat, mediu urban, fara ocupatie.

Pe fondul unei labilitati emotionale, a dezvoltat o tulburare de personalitate emotional - instabila de tip borderline.

Elev mediocru. Nu a reusit niciodata sa aiba un prieten stabil. La 16 ani, isi pierde tatal, decedat in urma unei tentative de suicid prin spanzurare; atunci, a fost diagnosticat cu tulburare depresiva si, ulterior, a avut numeroase internari si tratamente in ambulator. La 17 ani, impreuna cu "niste prieteni", incepe sa se drogheze si devine dependent de heroina. Reuseste cu greu sa termine liceul, dar nu se poate angaja nicaieri. La varsta de 20 de ani, contacteaza Hepatita C. Este furios ca nu poate lucra si traieste cu sentimentul de vid interior. Adesea, spune ca viata lui nu valoreaza nimic.

Cu aproximativ un an in urma, are o tentativa de suicid, incercand sa ia o supradoza, dar familia l-a salvat. Apoi, se imprieteneste cu o fata si relatia lor merge bine. Prietena lui il sustine, dar nu doreste aceasta relatie decat daca B.G. va renunta la droguri. Nu renunta si prietena il paraseste. In urma despartirii de prietena lui, are din nou sentimentul de vid interior si, intr-un nou episod depresiv sever, incearca sa se sinucida prin ingerare de medicamente si plaga taiata la antebrat.

Prezinta stare de agitatie, ideatie negativa, este necooperant. Nu respecta Regulamentul intern al sectiei si devine agresiv verbal atunci cand i se spune sa il respecte. Primeste tratament, inclusiv tratament de substitutie si consiliere. Promite ca nu o sa se mai drogheze, pentru ca vrea sa munceasca. Pleaca din spital ameliorat, inclus fiind de familie intr-un program de consiliere antidrog.

SCORURI:

TOTAL  SCOR HAM - D: 27

TOTAL  SCOR MADRS: 36

TOTAL SCOR ZANARINI: 22

1.2. Cazul C.V., 58 de ani, barbat, casatorit, 1 copil, mediu urban, pensionar.

Cunoscut cu o veche suferinta psihica, de tip afectiv, care a evoluat pe fondul unei personalitati borderline, agravata de o serie de boli somatice cu evolutie cronica.

Provenit dintr-o familie cu multi copii, nu a reusit sa absolve decat 7 clase, parintii neavand posibilitatea sa-l sustina financiar in liceu. Se angajeaza si urmeaza cursurile unei scoli profesionale cu profil metalurgic. Dupa absolvirea scolii, reuseste sa intre muncitor calificat in Administratia publica, unde a lucrat timp de 37 de ani.

Cu aproximativ 8 ani in urma, dupa o suferinta somatica severa cu evolutie cronica ( Bronhopneumopatie cronica, urmarea TBC tratat necorespunzator), este spitalizat cu un episod depresiv sever.

Devine consumator de alcool si este diagnosticat cu ulcer duodenal. Nu renunta la alcool, devine consumator cronic si, la scurt timp, este diagnosticat si cu Hepatopatie toxico-metabolica.

Randamentul scade si nu mai face fata activitatilor; are insomnii.

Apar manifestari frecvente de furie si incapacitatea de a-si controla mania.

In ultimul an, simptomatologia depresiva s-a accentuat, C.V. necesitand tratament sustinut si mai multe internari la Psihiatrie. In urma unei discutii cu sotia si pe fondul consumului unei cantitati apreciabile de alcool, are o tentativa de suicid prin ingerare de medicamente. Afirma ca nu se mai poate intelege cu nimeni si vrea sa moara. Este iritabil si necooperant. Prezinta stare de agitatie psihomotorie. Evolutia bolii este prelungita si se amelioreaza greu.

Evolutia bolii este prelungita si se amelioreaza greu.

SCORURI:

TOTAL  SCOR HAM - D: 29

TOTAL  SCOR MADRS: 36

TOTAL SCOR ZANARINI: 18

1.3. Cazul J.M., 54 de ani, femeie, casatorita, 3 copii, mediu urban, casnica.

A terminat doar 8 clase si nu a lucrat niciodata. Inca din copilarie a fost o fire retrasa si trista. Nu a avut nicio prietena si nu mergea nicaieri; prefera sa stea acasa.

Locuieste cu sotul, copiii si familiile a doi dintre ei.

Personalitate distimica, dezvolta o tulburare depresiva. Simptomatologia  s-a acutizat si a dezvoltat un episod depresiv sever, cu tentativa de suicid.

Intrebata care a fost motivul pentru care a recurs la acest gest, a raspuns ca se simte inutila.

Familia afirma ca toata viata a fost retrasa si trista. Nu a fost vesela si bucuroasa nici atunci cand in familie au existat momente fericite (casatoria copiilor, nasterea si botezul nepotilor). Cand familia a dorit sa o ia in concediu sau excursii, a refuzat spunand ca mai bine ramane acasa.

Este nefericita, inhibata si deprimata. Plange usor.

Gandirea este usor incetinita, fluxul ideoverbal deasemenea, randamentul este scazut - nu face fata activitatilor cotidiene.

Prezinta fatigabilitate, lipsa interesului si a placerii, lentoare in gesturi, facies depresiv, mimica hipomobila.

Acuza cefalele si vertij. Apetitul alimentar este diminuat.

Pe fond somatic, sufera de DZ II.

Complianta la tratament este buna, evolutia favorabila si este externata ameliorat.

SCORURI:

TOTAL  SCOR HAM - D: 28

TOTAL  SCOR MADRS: 38

TOTAL SCOR ZANARINI: 7

1.4. Cazul M.P., 33 de ani, femeie, divortata, fara copii, mediu urban, fara ocupatie.

S-a dezvoltat intr-un grup familial organizat; a avut performante scolare bune.

Primele idei suicidare au aparut, dupa cum afirma pacienta, pe la 17 ani, cand a avut o perturbare de identitate, gandindu-se ca familia ei nu este cea biologica. Familia insa era alaturi de ea, relatiile erau armonioase si termina liceul fara a se mai gandi la acest lucru. A intrat la Drept si a absolvit facultatea. In facultate, s-a casatorit dar relatiile erau tensionate si la 24 de ani, a divortat. A urmat o perioada de izolare, desi nu-i placea sa fie singura (a ramas in familie - mama fiindu-i sprijin, dar nu avea prieteni si contacte sociale). Nu a urmat niciun tratament. Treptat, a devenit mai activa, avea o relatie permanenta si se gandea sa se angajeze.

La 30 de ani, s-a despartit de prietenul ei, nu lucra si, la cca 6 luni de la despartire, comportamentul a devenit exploziv, cu amenintari cu suicidul, fapt ce a determinat familia sa o interneze de urgenta.

Pe fondul unei personalitati borderline, a dezvoltat un episod expansiv cu elemente psihotice.

I s-a administrat tratament de specialitate dar, continuarea preocuparilor delirante si a ideilor suicidare, au dus la transferarea in B. pentru tratament si investigatii suplimentare.

Prezinta idei de relatie, congruente cu dispozitia, pe care le extinde asupra persoanelor cu care a fost in legatura. Are sentimentul de vid interior, de "goluri ale existentei". Instabila afectiv, cu reactii impulsive, de tip scurt - circuit. Relatii interpersonale instabile. Disimuleaza o inversiune afectiva fata de tata pe care il considera prea sever, pentru ca apoi, sa revina asupra acestor convingeri. Exista o disociere intre aspiratii si capacitatea de realizare si sustinere a acestora. Nu mai reuseste sa-si planifice actiunile si sa le finalizeze pe cele, totusi, incepute - randament aproape nul. La cateva zile de la internare, este coerenta, comunicativa, are comportament adecvat. Se mentin unele tendinte interpretative, idei de filiatie pe care, insa, le neaga cu argumente justificative. Vorbeste cu mama la telefon si aceasta vine sa o vada si ii lasa o suma de bani; M.P. parasesate nemotivat spitalul. Este urmata procedura si i se face externarea.

Dupa 10 zile, este adusa la spital de un prieten apropiat si prezenta la internare un comportament bizar, privire fixa si incoerenta, stare instalata, conform afirmatiilor prietenului, cu 3 zile in urma. Dupa cca 40 de zile de spitalizare, starea se amelioreaza si este externata.

Revine la Psihiatrie dupa 1 an, timp in care nu a urmat tratamentul. A fost plecata in E.; la revenirea in tara, a devenit agitata, cu un comportament neadecvat, inversiune afectiva fata de parinti, si-a ars toate actele si ameninta cu suicidul. Cu 3 zile inaintea internarii, a refuzat sa se mai alimenteze si este adusa de familie si internata de urgenta.

Complianta la tratament este buna, evolutia este favorabila  si, dupa cca 1 luna, familia o externeaza.

SCORURI:

TOTAL  SCOR HAM - D: 21

TOTAL  SCOR MADRS: 28

TOTAL SCOR ZANARINI:25

1.5. Cazul G.F.B., 26 de ani, barbat, recasatorit, 2 copii, mediu urban, inginer.

Familia povesteste ca a fost o fire sensibila , emotiva; daca era certat sau se bucura intens, el plangea (chiar si cand avea o reusita). Datorita familiei, care l-a sustinut, a reusit sa absolve studiile, desi nu a avut performante deosebite si, la fiecare examen era dus de parinti.

Situatia s-a schimbat odata cu varsta si, dupa absolvirea facultatii, se casatoreste si are 2 fete. Relatiile s-au deteriorat si divorteaza, fetele ramanand in custodia mamei.

Incepe sa consume alcool, dar pare sa isi revina si se recasatoreste. Locuieste cu actuala sotie, in aceeasi curte cu sora sotiei si sotul acesteia. Acestia l-au adus la spital in urma unei tentative de suicid prin electrocutare; pe fondul unei personalitati emotional - instabile si a consumului cronic de alcool (1L de vin/ zi), a dezvoltat un episod depresiv major, cu TS.

Sotia povesteste ca, de cate ori se cearta, ameninta ca se sinucide. Probleme sunt si cand viziteaza cop

Au fost evidentiate valori semnificative pentru tendinte de dezechilibru emotional, depresiv si instabil.

Are un ton revendicativ, dispozitie depresiva, idei cu continut autolitic (sustine ca este vinovat si doreste sa se omoare); este irascibil; prezinta o accentuata labilitate emotionala.

In spital se amelioreaza, afirma ca se simte bine, devine linistit si doreste sa mearga acasa.

Accepta un program de consiliere.

SCORURI:

TOTAL  SCOR HAM - D: 28

TOTAL  SCOR MADRS: 36

TOTAL SCOR ZANARINI:11

2. Material si metoda.

2.1. Scale de evaluare - prezentate in anexe.

Cresterea dramatica a persoanelor cu tulburari psihopatologice semnificative, a impus o utilizare eficienta a resurselor sistemului medical. Astfel, a devenit din ce in ce mai importanta diagnosticarea corecta care, ulterior, va permite monitorizarea progresului si evaluarea prognosticului. Pentru realizarea acestor obiective este necesara aplicarea scalelor de evaluare.

Evaluarea este un proces complex, necesar in asistenta primara, in comunitate, in spital sau schimbarea mediului; ea se poate adresa persoanei sau se poate axa pe aspectul fizic, mental, social; de multe ori, trebuie evaluata si starea celui care are in grija persoana, suportul social si conditiile de locuit.

Scalele pot fi completate de catre subiect - autoevaluare, un evaluator cu experienta - functie de cerintele instrumentului respectiv, sau de catre apartinator.

Scalele completate de catre subiect (de autoevaluare) sunt instrumente de mare ajutor pentru clinician si duc la o mai buna intelegere a starii pacientilor, datorita gradului de subiectivism, care trebuie luat in considerare. In mod ideal, se recomanda si folosirea scalelor aplicate de un clinician, acestea din urma oferind date mai precise.

Importanta actuala a scalelor de evaluare este reflectata de numeroase studii care pun accentul pe examinarea gradului de incapacitate al pacientilor, evaluand probleme legate de mentinerea functiei in structura familiala, sociala, profesionala.

2.2. Interviul clinic

Scopul interviului este culegerea informatiilor care-l vor ajuta pe examinator sa formuleze diagnosticul. Diagnosticul se bazeaza pe fenomenologia descriptiva: semne, simptome,evolutie clinica.

Examinarea se va face pe doua directii :

1. istoricul, care descrie evolutia bolilor prezente si trecute si care furnizeaza informatii despre familie, cat si informatii personale;

2. examenul starii mintale, care constituie evoluarea formala a gandirii, dispozitiei si comportamentului curent al pacientului.

1. Istoricul va cuprinde: identificarea (varsta, sexul, ocupatia, statutul marital, religie); motivul internarii; istoricul bolii prezente (cand si cum a inceput episodul prezent, cum au progresat simptomele, tratamente urmate - medicamente, doze, raspuns, efecte secundare, complianta, uz de droguri sau alcool); antecedente psihiatrice personale ( episoade si simptome anterioare, descrierea lor, factori precipitanti, tratamente anterioare, spitalizari); antecedente medicale personale (conditii si tratamente curente, boli si tratamente anterioare, spitalizari, antecedente chirurgicale); istoric familial (membrii ai familiei cu tulburari sau simptome psihice); istoric personal - scopul acestuia este de a descrie evenimente semnificative de pe parcursul vietii pacientului (mai ales cele care cauzeaza sau exacerbeaza simptomele psihice) si de a evidentia modificarile capacitatii functionale de-a lungul timpului.

2. Examenul starii mintale (ESM) constituie o schema formala, sistematica, de consemnare a constatarilor legate de gandirea, simtirea si comportamentul bolnavului. Observatiile sunt obiective si neinferentiale[1]. In EMS se vor consemna doar fenomenele observate in timpul interviului. EMS-ul va cuprinde:

Prezentare ( imbracaminte si igiena, atitudine si comportament, semne somatice - tremor, ataxie a mersului).

Vorbire (producerea fizica, nu continutul - volum, viteza,articulare, vocabular).

Expresie emotionala:

Subiectiva (descrierea de catre pacient a starii lui emotionale interne);

Obiectiva (emotii comunicate prin expresie faciala, postura si si tonul vocii);

"Afectul" (se foloseste pentru descrierea componentei obiective, observate a emotiei, precum si variabilitatea acesteia odata cu schimbarea gandurilor).

Gandire si perceptie - se vor evalua:

Forma gandirii (modul in care se leaga ideile - logice, orientate catre un scop);

Continutul gandirii - anormalitatile vor cuprinde:

-deliruri ( credinte fixe, false, neimpartasite de altii);

-idei de referinta ( evenimente obisnuite, cu semnificatie personala unica - cineva care sufla nasul, reprezinta un pericol iminent);

-obsesii (ganduri nedorite, intruzive[2], de natura neplacuta, despre care se considera ca sunt dincolo de capacitatea de control - ego-distonice);

-preocupari ( ganduri ego-sintonice[3]);

-insertia gandurilor (implantate de forte externe);

-furtul gandurilor (altcineva indeparteaza gandurile din mintea persoanei).

Perceptia - halucinatii[4] si iluzii .

Sensorium (include evaluarea unor functii cognitive). Anormalitatile senzoriumului se intalnesc in delirium si dementa si suspicioneaza o cauza medicala subiacenta sau legata de droguri. Pentru descrierea mai precisa a deficientelor constatate, se pot folosi teste specifice, astfel:

Alerta - se observa gradul de prezenta al pacientului in mediu, intensitatea starii de veghe;

OTS - se va mentiona amploarea dezorientarii (de ex. stie luna, dar nu si ziua);

Concentrare - isi focalizeaza si mentine atentia (un cuvant, spus pe litere, de la cap la coada si invers);

Document online: Saracia in societatea romaneasca Referat: Sociologie economica rurala - intrebari

Memorie - imediata (repeta cateva numere), recenta (ce a mancat cu o zi inainte), pe termen lung (cum o chema pe invatatoare);

Calcul mintal (calculul mintal al unor operatii aritmetice);

Fond de cunostinte (functie de varsta, nivel educational si interese);

Judecata abstracta (capacitatea de a trece de la un concept general la altul si inapoi).

2.3. Tehnici de examinare

Clinicianul trebuie sa stabileasca raportul cu clientul si sa creeze o atmosfera de incredere si confidentialitate/dezvaluire.

Consultatia trebuie sa aiba loc intr-un cadru confortabil; examinatorul trebuie sa evite intreruperile.

Se incepe cu o intrebare generala (ex. "Cum asi putea sa va ajut?") si se permite clientului sa vorbeasca liber cateva minute; apoi, se intervine cu intrebari mai structurate; intervievatorul pastreaza in minte informatiile care ii sunt necesare formularii diagnosticului.

Cand clientul deviaza sau nu e focalizat, se va interveni politicos pentru revenire.

Se vor folosi intrebari deschise (in partea initiala a interviului; permit dezvaluirea tulburarilor formale de gandire; clientilor le este mai usor sa spuna ce au de spus fara sa fie intrerupti), dar si cu final inchis (ofera raspunsuri faptice, concrete; clarifica informatiile; precizeaza informatiile negative semnificative; cresc eficienta interviului).

Intervievatorul trebuie sa furnizeze feedback, sa ofere reasigurari si sa reactioneze empatic.

Sesiunea de examinare nu se va inregistra fara consimtamantul clientului.

Exista si situatii de intervievare speciale care necesita chiar modificarea tehnicilor sau a accentului principal al interviului ( pacienti psihotici, depresivi, agitati si potential violenti, seducatori, care mint, din culturi si medii diferite).

ANEXA 1

SCALA HAMILTON DE EVALUARE A DEPRESIEI

(HDRS, HAM - D)

1.STARE DEPRESIVA (tristete, deznadejde, neputinta, demotivare)

0 = absenta.

1 = dispozitie depresiva, pesimism, lipsa sperantei; aceste stari reies numai prin intervievare.

2 = aceste stari sunt raportate verbal, spontan; plans ocazional.

3 = aceste stari sunt comunicate nonverbal prin mimica fetei, postura, voce; plans frecvent.

4 = pacientul raporteaza practic doar aceste stari prin comunicare verbala si nonverbala.

2. SENTIMENTE DE VINOVATIE

0 = absente.

1 = culpabilizare; autorepros; simte ca si-a dezamagit cunoscutii.

2 = idei de vinovatie sau ruminatie legate de greselile sau pacatele din trecut.

3 = afectiunea actuala este o pedeapsa; iluzia vinovatiei.

4 = halucinatii vizuale sau auditive, acuzatoare sau amenintatoare.

3. IDEATIE SUICIDARA

0 = absente.

1 = simte ca viata nu merita traita.

2 = isi doreste sa fi murit sau orice alte ganduri legate de propria moarte.

3 = ideatie suicidara sau tentative indecise de suicid.

4 = incercari de suicid (orice incercare serioasa de suicid este cotata cu 4).

4. INSOMNIA DE DEBUT (DIFICULTATEA DE A DORMI)

0 = fara dificultati de a dormi

1 = se plange ca uneori nu poate sa adoarma sau adoarme dupa cel putin 90 de minute.

2 = se plange ca zilnic nu poate adormi.

5. INSOMNIA MEDIE (TULBURARI DE SOMN)

0 = somn fara probleme.

1 = pacientul se plange ca nu se odihneste bine noaptea (agitatie in timpul noptii).

2 = treziri nocturne - orice ridicare din pat este cotata cu 2 (cu exceptia trezirilor din motive fiziologice)

6. INSOMNIA TARDIVA

0 = absenta.

1 = se trezeste devreme dar se intoarce la somn.

2 = nu poata sa adoarma la loc odata ce s-a ridicat din pat.

7. ACTIVITATEA PROFESIONALA SI HOBBY-URILE

0 = fara dificultati.

1 = ideatie si sentimente de incapacitate, fatigabilitate sau slabiciune legata de activitati, serviciu sau hobby-uri.

2 = pierderea interesului fata de activitati, hobby-uri sau serviciu-raportate direct de pacient sau reflectate indirect prin lipsa de interes, indecizie si nehotarare (simte ca trebuie sa depuna efort pentru a lucra sau a efectua diverse activitati).

3 = diminuarea timpului dedicat activitatilor sau scaderea productivitatii; in conditii intraspitalicesti, se noteaza cu 3 daca pacientul petrece mai putin de 3 ore pentru diverse activitati (in afara celor obligatorii).

4 = a incetat orice activitate din cauza bolii actuale; in conditii intraspitalicesti, se noteaza cu 4 daca pacientul nu se angajeaza in niciun fel de activitate (cu exceptia celor obligatorii), sau nu reuseste sa duca la bun sfarsit sarcinile fara asistenta.

8. LENTOARE PSIHICA

0 = vorbire si ideatie normale.

1 = usoara lentoare la interviu.

2 = lentoare evidenta la interviu.

3 = interviu dificil.

4 = stupoare completa.

9. AGITATIE

0 = absenta.

1 = nervozitate.

2 = agitatie evidenta, se joaca cu parul, isi framanta mainile.

3 = se misca continuu, nu poate sta intr-un loc.

4 = isi framanta mainile, isi roade unghiile, isi smulge parul, nu poate sta pe scaun.

10. ANXIETATE PSIHICA

0 = absenta.

1 = tensiune si iritabilitate subiective.

2 = se ingrijoreaza din motive minore.

3 = expresie tematoare, anxioasa, reiesita prin limbaj sau mimica fetei.

4 = teama exprimata spontan, evidenta in pauza de interviu.

11. ANXIETATE SOMATICA (manifestari gastrointestinale, cardiovasculare, respiratorii, transpiratie, polakiurie, tinitus)

0 = absenta.

1 = usoara.

2 = moderata.

3 = severa.

4 = invalidanta.

12. SIMPTOME SOMATICE GASTROINTESTINALE

0 = absente

1 = scaderea apetitului, dar se hraneste fara a fi indemnat de personal; senzatia de "piatra in stomac".

2 = nu se hraneste daca nu este impulsionat, necesita laxative sau alta medicatie pentru simptomele intestinale.

13. SIMPTOME SOMATICE GENERALE

0 = absente.

1 = senzatie de greutate in extremitati, spate sau cap; dureri de spate, cefalee, mialgii; atonie, fatigabilitate, astenie.

2 = orice simptom evident se noteaza cu 2.

14. SIMPTOME SOMATICE GENITALE (pierderea libidoului, tulburari menstruale)

0 = absente.

1 = moderate.

2 = severe.

15. IPOHONDRIE

0 = absenta.

1 = preocupat de sine.

2 = preocupat de starea de sanatate.

3 = acuze frecvente, cere asistenta.

4 = delir ipohondric.

16. SCADERE IN GREUTATE

A: Evaluata din istoricul bolnavului

0 = absenta

1 = pierdere ponderala, probabil asociata cu afectiunea curenta.

2 = pierderea ponderala evidenta (afirmata de pacient).

B: Masurata saptamanal

0 = mai putin de 1 kg.

1 = mai mult de  1 kg.

2 = mai mult de  2 kg.

17. PERCEPTIA BOLII

0 = recunoaste si este constient ca este depresiv si suferind.

1 = recunoaste suferinta dar o atribuie alimentatiei neadecvate, suprasolicitarii, climatului, unei viroze, oboselii.

2 = neaga boala.

SCOR TOTAL: 

7 NORMAL;

8 - 20 USOR;

MODERAT;

SEVER.

ANEXA 2

SCALA DE EVALUARE A DEPRESIEI MONTGOMERY & ASBERG (M.A.D.R.S.)

1. TRISTETE APARENTA (descurajarea, melancolia, disperarea, reflectate in vorbire, expresie faciala, postura)

0 = absenta.

2 = aparenta abatuta, trista, dar isi revine fara dificultate.

4 = aparenta trista si nefericita in cea mai mare parte a timpului.

6 = abatut permanent; extrem de descurajat.

2. TRISTETE AFIRMATA (raportarea de catre pacient a starii depresive, indiferent daca este sau nu reflectata de aspect; include stari de tristete, descurajare, sentimente de lipsa a sperantei)

0 = tristete ocazionala, circumstantiala.

2 = trist sau deprimat, dar isi revine fara dificultate.

4 = sentimente profunde de tristete/melancolie; dispozitia este influentata de factori externi.

6 = tristete constanta, neschimbata, nefericire sau desnadejde.

3. STARE DE TENSIUNE INTERIOARA

0 = calm, tensiune interioara fluctuanta.

2 = sentimente ocazionale de martginalizare, discomfort definit ca boala.

4 = tensiune interioara continua sau panica intermitenta pe care pacientul le poate stapani.

6 = spaima sau suferinta continua; panica coplesitoare

4. PERTURBAREA DURATEI SOMNULUI (reducerea duratei sau profunzimii somnului)

0 = somn normal.

2 = usoara dificultate de a adormi, usoara reducere a timpului de somn, somn superficial sau intrerupt.

4 = durata somnului redusa sau intrerupta mai mult de 2 ore.

6 = mai putin de 2/3 ore de somn.

5. REDUCEREA APETITULUI

0 = apetit normal sau crescut.

2 = apetit usor redus.

4 = fara apetit; mancarea nu are gust.

6 = mananca numai indemnat de altii.

6. DIFICULTATI DE CONCENTRARE

0 = absente.

2 = dificultati ocazionale in adunarea propriilor ganduri.

4 = dificultati de concentrare si sustinere a propriilor ganduri, care reduc abilitatea de a citi sau a purta o conversatie.

6 = incapacitatea de a citi sau a conversa fara dificultate.

7. OBOSEALA

0 = absenta.

2 = dificultati in demararea activitatilor.

4 = dificultati in demararea activitatilor simple, de rutina, care sunt indeplinite in mod normal fara efort.

6 = oboseala generala; incapabil sa faca ceva fara ajutor.

8. INSENSIBILITATE/ LABILITATE AFECTIVA

0 = interes normal pentru mediul inconjurator si alti oameni.

2 = abilitate redusa de se bucura de lucruri obisnuite.

4 = pierderea interesului pentru mediul inconjurator; pierderea sentimentului pentru prieteni si cunostinte.

6 = experienta de a fi paralizat emotional, incapacitatea de a simti furie, durere, placere, lipsa completa a sentimentelor pentru rude sau prieteni, simtita ca un esec complet si dureros.

9. GANDURI PESIMISTE

0 = absente.

2 = idei fluctuante de esec, autorepros, subevaluare.

4 = autoacuzare persistenta sau idei bine definite, dar inca rationale de vinovatie sau pacat; pesimism crescut cu privire la viitor.

6 = idei eronate despre dezonoare, remuscare si pacat iremediabil.

10. GANDURI DE SUICID

0 = se bucura de viata; iubeste viata asa cum este.

2 = obosit de viata; ganduri suicidarepasagere.

4 = moartea i se pare o solutie mai buna; gandurile suicidare sunt obisnuite, comune si suicidul este considerat o solutie posibila, fara planuri specifice sau intentionale.

6 = planuri suicidare explicite atunci cand exista o oportunitate, pregatirea activa a suicidului.

SCOR TOTAL:

1 - 7 NORMAL;

USOR;

20-39 MODERAT;

SEVER.

ANEXA 3

SCALA ZANARINI PENTRU TULBURARE DE PERSONALITATE TIP BORDERLINE ( ZAN - BPD)

I. FURIE INTENSA, NEADECVATA SAU DIFICULTATI IN CONTRACARAREA FURIEI.

In ultima saptamana:

- V-ati simtit foarte furios;

- Ati fost furios in sinea dv., insa ati reusit sa ascundeti, astfel incat alti oameni sa nu observe;

- V-ai manifestat furia intr-un alt mod (ex.: ati fost sarcastic, ati strigat la oameni, ati spart lucruri).

[Se intreaba despre intensitate, frecventa simptomului, se dau exemple si se coteaza cel mai reprezentativ.]

0 = fara simptome (furie absenta raportata sau observata in timpul interviului)

1 = simptome usoare ( frecvente sentimente de frustrare sau iritare; ocazional, usoare acte de furie - artagos, sarcastic)

2 = simptome moderate ( zilnic sentimente de frustrare sau iritare; frecvent, acte de furie; ocazional, acte intense de furie (acces prelungit de furie verbala, amenintare cu violenta)

3 = simptome serioase ( frecvente sentimente de furie intensa sau strigate; zilnic, acte usoare de furie; frecvent, acte intense de furie verbala; ocazional, acte intense de furie de natura fizica - distrugerea proprietatii, atacuri, amenintari cu pumnii)

4 = simptome severe (zilnic, sentimente de furie intensa, tipete, acte de furie intensa de natura fizica)

II.INSTABILITATE AFECTIVA DATORATA UNEI REACTIVITATI MARCATE (EXAGERATE) A DISPOZITIEI

In ultima saptamana:

- Considerati ca dispozitia dv. s-a schimbat brusc (de la sentimente ok la sentimente rele, foarte iritabile sau extrem de anxioase) ;

- De la sentimente bune, v-ati simtit furios, panicat sau total disperat;

- Ati avut o schimbare de dispozitie;

- Vi s-a spus ca sunteti o persoana capricioasa/morocanoasa/prost dispusa;

- Aceste schimbari au fost doar in cateva ore pana la cateva zile.

[Se coteaza frecventa simptomelor si intensitatea lor dupa descriere sau observarea severitatii in timpul interviului.]

0 = fara simptome (fara instabilitate afectiva raportata sau observata in timpul interviului);

1 = simptome usoare (schimbarea ocazionala a dispozitiei oarecum disproportionata cu severitatea circumstantelor inconjuratoare - te superi cand un prieten spune un lucru "gresit");

2 = simptome moderate (schimbarea frecventa a dispozitiei oarecum disproportionata cu severitatea circumstantelor inconjuratoare);

3 = simptome serioase (schimbarea frecventa a dispozitiei substantial disproportionata cu severitatea circumstantelor inconjuratoare - devine complet "strivit" cand intervin mici greutati; poate descrie sentimente emotionale haotice);

4 = simptome severe (zilnic schimbare de dispozitie evident disproportionata cu severitatea circumstantelor inconjuratoare; sentimentul acut de scapare de sub control emotional).

SENTIMENTUL CRONIC DE DESERTACIUNE

In ultima saptamana:

- V-ati simtit "golit", fara sentimente.

[Se bifeaza cel mai apropiat scor dupa descriere si observatie in timpul interviului.]

0 = fara simptome (fara sentimente de desartaciune raportata sau observata in timpul interviului);

1 = simptome usoare (sentimente de desertaciune tranzitorii - 20-30 de minute, de 3-4 ori / saptamana; sentimente de singuratate, plictiseala);

2 = simptome moderate (zilnic, sentimente tranzitorii de desertaciune si sentimentul de golire interioara);

3 = simptome serioase (frecvente si sustinute sentimente de desertaciune - 2-3 ore, de 4-5 ori / saptamana; se poate raporta senzatia de golire in locul sentimentelor);

4 = simptome severe (zilnic si sustinute sentimente de desertaciune; se poate raporta sentimentul de "nimic in interior".

IV. TULBURARE DE IDENTITATE: MARCATA SI PERSISTENTA INSTABILITATE A IMAGINII DE SINE SAU A SENTIMENTULUI DE SINE

In ultima saptamana:

- Ati fost nesigur cine sunteti in realitate, incepand cu scurte sentimente ok despre sine, pana la sentimentul ca sunteti rau si hain;

- V-ati simtit fara identitate;

- Ati simtit ca nu aveti idee cine sunteti sau in ce credeti;

- Ati simtit ca adesea nu existati.

[ Se coteaza dupa relatare si observatia in timpul interviului.]

0 = fara simptome (nu se identifica tulburari raportate sau observate in timpul interviului);

1 = simptome usoare (semne ocazionale si simptome de intensitate usoara de tulburari de identitate - nesiguranta ocazionala despre sine sau adevarata realitate a sinelui);

2 = simptome moderate (frecvente semne si simptome usoare ale tulburarii de identitate);

3 = simptome serioase (frecvente semne si simptome de tulburare serioasa de identitate - frecvente semne ca n-are identitate, devine rau sau adesea hain.);

4 = simptome severe (zilnic semne si simptome de serioase tulburari de identitate; adesea se descrie ca nu exista).

V. IDEI PARANOIDE SAU SIMPTOME DISOCIATIVE SEVERE ASOCIATE STRESULUI PASAGER

In ultima saptamana ati avut sentimentul ca:

- Oamenii va sapa;

- Lucrurile incep sa aiba intelesuri pentru dv.;

- Oamenii din jurul dumneavoastra sunt ireali;

- Lucrurile din jur sunt ireale;

- Episodic, va simtiti in afara spatiului sau amortit;

-Ati avut sentimentul de moarte emotionala;

- Aceste sentimente vin si pleaca sau sunt permanente?

- Le aveti doar cand sunteti stresat? Va simtiti mai rau cand sunteti foarte stresat?

[Se intreaba despre intensitatea si frecventa simptomelor.De asemenea, se cer exemple.Se coteaza dupa descriere si/sau observarea severitatii simptomelor.]

0 = fara simptome (fara ideatie paranoida sau disociativa raportate sau observate in timpul interviului);

1 = simptome usoare (ocazional, simptome usoare de suspiciune/neincredere - uimirea ca, intentionat, prietenul a incercat sa o supere; ocazional, sentimente usoare ale nerealitatii - derealizare sau coplesire)

2 = simptome moderate (frecvente sentimente de neincredere/suspiciune);

3 = simptome serioase (simptome intense de neincredere/suspiciune - de exemplu, convingerea ca terapeutul o uraste si se gandeste sa opreasca tratamentul; intense si frecvente sentimente de irealitate - moarte emotionala, atemporalitate);

4 = simptome severe (zilnic, intense sentimente de neincredere/ suspiciune; zilnic, intense sentimente de derealizare).

VI. EFORTURI FRENETICE DE A EVITA ABANDONUL REAL SAU IMAGINAR

In timpul ultimei saptamani:

- Ati avut sentimentul ca incepeti sa fiti abandonat/a, cand in realitate nu sunteti;

- Faceti orice efort sa evitati sentimentul de abandon (ati sunat pe cineva care a inchis, pentru a incerca sa va reasigurati ca lui/ei ii pasa de dv);

- Cat efort ati facut pentru a evita inceputul abandonului (refuzul de a parasi pe cineva de acasa sau de la birou, insistand ca oamenii sa nu va paraseasca; va agatati fizic de ei);

[Se intreaba despre intensitatea/frecventa simptomelor;se cer exemple. Se coteaza numarul cel mai reprezentativ descris sau observat al severitatii simptomului.]

0 = fara simptome ( fara eforturi frenetice de a evita abandonul, raportate sau observate in timpul interviului);

1 = simptome usoare (teama frecventa de abandon; angajament ocazional de acoperire a evitarii sentimentului de abandon (asculta vocea mesajului terapeutului de 2-3 ori inainte de a parasi mesajul);

2 = simptome moderate (frecvente eforturi acoperite de evitare a sentimentului de abandon - spionarea partenerului pentru a va reasigura ca el/ea este ok.);

3 = simptome serioase (frecvente eforturi evidente de evitare a sentimentului de abandon (repetate apeluri prietenilor, noaptea tarziu, pentru a va reasigura ca le pasa de dv.);

4 = simptome severe ( zilnic, eforturi evidente de evitare a sentimentului de abandon - refuzul de a parasi pe cineva de la serviciu sau de acasa; poate va agatati de cineva fizic; poate nu doriti sa fiti singur/a).

VII. REPETATE COMPORTAMENTE SUICIDARE, SAU GESTURI, AMENINTARI, ACTIUNI DE AUTOMUTILARE

In ultima saptamana:

- V-ati autolovit intentionat, neintelegand sinucidere (v-ati taiat, ars, lovit, v-ati trecut mana prin geam, ati lovit peretii, v-ati lovit capul);

- Ati avut TS; (daca nu) poate ati spus cuiva ca va veti sinucide pentru ca sunteti indurerat - ati vazut daca ii pasa?

-Ati facut gesturi sau TS?

[Se intreaba despre intensitatea/frecventa simptomelor;se cer exemple. Se coteaza numarul cel mai reprezentativ descris sau observat al severitatii simptomului.]

0 = fara simptome ( fara automutilare sau efort suicidal, raportate sau observate in timpul interviului);

1 = simptome usoare ( o vaga amenintare suicidara - o autozgariere sau autoizbire);

2 = simptome moderate( o clara amenintare de suicid - 2-3 autozgarieri sau autoizbiri);

3 = simptome serioase (multiple amenintari de suicid - odata autozgariere sau autoizbire; un gest suicidar);

4 = simptome severe (2-3 intentii de autotaiere sau autoaprindere; o TS)

V IMPULSIVITATE IN CEL PUTIN DOUA DOMENII CU POTENTIAL DE AUTOVATAMARE

In ultima saptamana:

- V-ati imbatat cu adevarat? (daca da) de cate ori?

- Ati consumat droguri prescrise sau de strada? (daca da) de cate ori?

- Ati fost implicat in actiuni sexuale impulsive sau in relatii cu oricine? (daca da) de cate ori?

- Ati avut vreun episod in care ati mancat atat de mult, incat ati avut o multime de dureri sau v-ati fortat sa vomitati? (daca da) de cate ori?

- Ati fost la vreo petrecere unde ati cheltuit o multime de bani pe lucruri de care nu aveti nevoie sau nu vi le puteti permite? (daca da) de cate ori?

- V-ati pierdut firea si ati strigat, tipat, urlat la oricine? (daca da) de cate ori?

- In legatura cu atingerea fizica a cuiva: i-ati spus ca l-ati putea impunge, injunghia sau omora? (daca da) de cate ori?

- Atac fizic sau abuzarea cuiva: ati lovit, impuns sau lovit cu piciorul pe cineva? (daca da) de cate ori?

- V-ati batut cu pumnii? (daca da) de cate ori?

- Intentionat, v-ati distrus proprietatea? Ati spart vesela, ati izbit mobila, ati distrus cuiva masina? (daca da) de cate ori?

- Ati condus prea repede sau cand erati sub influenta alcoolului sau a drogurilor? (daca da) de cate ori?

- Ati facut ceva impotriva legii? - ati cumparat/vandut droguri, ati ascuns lucruri furate de la proprietari? (daca da) de cate ori?

[Se intreaba despre intensitatea/frecventa simptomelor;se cer exemple. Se coteaza numarul cel mai reprezentativ descris sau observat al severitatii simptomului.]

0 = fara simptome ( fara impulsivitate raportata sau observata in timpul interviului);

1 = simptome usoare (1-2 acte impulsive - un chef cu multa mancare sau un consum exesiv de alcool);

2 = simptome moderate (un aspect clar de impulsivitate - 3-4 episoade de impulsivitate de acelasi fel);

3 = simptome serioase ( 2 aspecte evidente de impulsivitate - 3-4 episoade sau 2 tipuri separate de impulsivitate);

4 = simptome severe ( 3 sau mai multe tipuri evidente de impulsivitate - 3-4 episoade din 3 sau mai multe tipuri separate de impulsivitate).