Unii psihologii
care s-au ocupat de dezvoltare, nemultumiti de perspectiva
behaviorista ca fundament total al invatarii copiilor
si dezamagiti in incercarea de a valida teoria stadiala a
lui Piaget in ansamblul ei se orienteaza spre domeniul psihologiei
cognitive ca un intreg pentru a gasi noi modalitati de
intelegere a dezvoltarii gandirii copilului. Astazi cea mai
importanta abordare pentru studierea cunoasterii copilului este procesarea informatiei. Sub
influenta cercetarilor de cunoasterea adultilor,
psiholingvistice si informatice, procesarea informatiei nu este atat
o teorie unificatoare cat o abordare
generala in care fiinta umana este vazuta ca un sistem
prin care trece un flux de informatii. Informatia este activ
transformata, codificata si organizata intre momentul
stimularii (input) si raspunsului (output) .
Procesarea
informatiei este vazuta ca un camp de texte, scheme si grafice.
De la input la
output procesele de control intern sau strategiile mentale actioneaza
asupra informatiei pentru a o inregistra, stoca in memorie si de a o
utiliza pentru generarea de raspunsuri. Prin analogia cu computerul nu
inseamna ca psihologii cred ca sistemul uman de procesarea
informatiei este identic cu al computerului dar pornind de la
procesarile informatiei de catre un computer se pot obtine date semnificative privind
gandirea umana.
Cateva tendinte de cercetare privind
procesarea informatiei exercita o influenta constanta
asupra psihologiei dezvoltarii. O prima directie este aceea a
studierii comportamentului uman in rezolvarea de probleme fata de
maniera in care se petrece acest lucru la nivelul computerului. Alte
directii pun accentul mai mult pe paralelismul dintre abilitatea de
manipularea simbolurilor atat de catre gandirea umana cat si de
computer ceea ce I-a incurajat pe psihologi sa imprumute terminologia
si tendintele informaticii pentru a servi drept baza a unor noi
teorii de functionare cognitiva. In acelasi timp s-au adoptat
concepte si aplicatii utile din tehnologia industriei
comunicatiei si din alte domenii tehnice care presupun
interactiunea dintre oameni si echipamente complexe. Nu mai
putin importante sunt descoperirile lingvistului Noam Chomsky conform carora copii inteleg
si produc afirmatii noi pe care nu le-au auzit niciodata.
Chomsky sustine ca in procesul de achizitionarea limbajului
copii sunt orientati de reguli. Comparatia intre limbajul auzit ( de
input) si limbajul produs (output) urmeaza intocmai structura unei
procesari de informatii.
In anii '60
activitatea lui Chomsky a declansat o puternica polemica in
studiul limbajului copiilor. Entuziasmul
psihologilor in fata noilor dovezi legate de aspectele limbajului guvernat
de reguli I-a facut pe acestia sa caute reguli si strategii
corespunzatoare in domeniul gandirii copiilor si rezolvarii de
probleme. Astazi, abordarea
dezvoltarii copilului din perspectiva procesarii informatiei
cunoaste o mare diversificare a cercetarilor inclusiv studii privind
atentia , memoria, intelegerea, limbajul si rezolvarea de
probleme. Nu exista nici o presupunere a unor etape de dezvoltare, pentru
ca procesul studiat se aplica la toate varstele. Metodele folosite
sunt experimentale si de laborator cum ar fi timpul de raspuns pentru
analiza cursului temporal, al fluxului de informatii, raportari verbale ale copiilor care
descriu strategiile pentru a retine informatii sau a rezolva
probleme, miscarile ochilor pentru a stabili felul in care copii
proceseaza informatia vizuala. Cu toate acestea pe langa
sarcinile care cer subiectilor sa invete fragmente de
informatii concrete, cum ar fi silabe fara sens, cuvinte
separate si imagini, cercetatorii aplica sarcini care
accentueaza un material cu sens posibil a fi organizat cum ar fi
secvente de imagini, propozitii si scurte naratiuni.
Abordarea procesarii informatii a inceput sa aiba
importante aplicatii practice in educarea copiilor. Invatarea
devine mai posibila daca sarcinile solicitate copiilor se inscriu in
capacitatea lor perceptuala, de
memorare si de rezolvare a problemelor. Exista deja un curent de
studiere a celor mai important domenii ale invatarii cum ar fi
cititul, aritmetica si rezolvarea stiintifica de probleme
care descriu performantele copiilor si care identifica factorii
de dificultate (Glaser 1982, Siegler 1983).
Abordarile etologice
cu privire la dezvoltare
Una din cele mai
inversunate controverse ale psihologiei dezvoltarii se centreaza
pe problema ereditate - mediu. Desi departe de a fi rezolvata, cele
mai multe din teoriile psihologice tind sa accentueze importanta
variabilelor de mediu. Acest lucru este adevarat chiar si in cazul
lui Freud a carui teorie se bazeaza pe presupuneri fundamentale
referitoare la tendintele mostenite (instincte).
Etologistii
(oameni de stiinta care se ocupa de studiul
comportamentului uman si non-uman in circumstante naturale)
sugereaza ca pentru anumite comportamente, constante la animale, se
gasesc paralelisme cu comportamentele umane. Mai recent, cateva cercetari
chiar trateaza comportamentul animal-uman in paralel. Fenomenul de intiparire descrie tendinta bobocilor de gasca
iesiti din gaoace (ca si cei de rata si
gaina) de a se lua dupa primul obiect pe care il vad
si care se misca pe durata unei "perioade critice" care apare
imediat dupa ce ies din gaoace. Perioada se numeste critica
deoarece reactia fata de acelasi obiect mobil (numit
declansator) inainte sau dupa aceasta perioada nu mai are
ca rezultat aparitia aceluiasi comportament suprimat.
Conexiunile personale - a recunoaste si a
raspunde sentimentelor personale si a avea grija fata
de acestea, a empatiza cu altii, intr-un cuvant a relationa cu ee.
Aceste persoane se dovedesc a fi prieteni, buni parteneri de afaceri. In
general, copiii care tind sa fie foarte abilitati in a citi expresiile
faciale sunt mult mai placuti decat colegii lor, care nu reusesc
sa faca acest lucru.
Analiza (studierea, cercetarea) sociala -
capacitatea de a detecta ceea ce se afla in spatele sentimentelor,
motivelor si grijilor personale. Aceasta abilitate face ca persoana
sa devina un bun terapeut, consilier sau, daca are talent
literar, un romancier sau un dramaturg de succes.
Toate aceste
abilitati tin de "politica interpersonala", fiind
ingrediente necesare pentru dobandirea sarmului, succesului social,
chiar a carismei. Acestei abilitati le detin liderii
innascuti, cei care exprima sentimentele nespuse ale
cilectivului si intocmesc un ghid pentru scopul grupului
