Varstele scolare - portretul robot al adolescentului

●PORTRETUL ROBOT AL SCOLARULUI MIC(6- 10 ani)

-materiale selectate de cǎtre psih. CJAP, Iulia Negutu-

sursa: Adina Botis, Anca Tǎrǎu, 2004, pag. 27-29-

Copilul preia de la parinti comportamente sau perceptii legate de evenimente sau persoane

Relatia cu copiii de aceeasi varsta devine tot mai importanta

Evaluarea propriei persoane in termeni de insusiri pozitive sau negative se realizeaza prin comparatie cu alti copii

Are multa energie, nu are rabdare sa persiste in activitati statice ex. sa isi faca temele

●PORTRETUL ROBOT AL PUBERULUI (10- 14 ani)

Prietenii devin grupul de referinta pentru preadolescent, parintii avand o influenta tot mai mica

Se manifesta tot mai pregnant nevoia de independenti

Vrea sa fie competitiv, sa exceleze intr-un anumit domeniu, acest lucruu fiind important pentru a-si mentine statutul in grupul de prieteni

Petrece mai putin timp cu parintii

Incepe sa manifeste interes pentru sexul opus

Realizeaza faptul ca parintii nu sunt perfecti

Cauta noi modele in afara de parinti

Incepe sa aiba interes pentru viitorul apropiat

Devine tentat sa experimenteze fumatul, alcoolul si alte droguri

●PORTRETUL ROBOT AL ADOLESCENTULUI (15-18 ani)

Grupul de prieteni are un rol important in formarea unei pareri despre propria persoana

Proiect: Forme ale denuclearizarii vietii conjugale - semicasnicia si pseudocasnicia Lucrare: Lectia unui copil pentru parintii lui - relatia cu parintii

Este intr-un proces de constituire a valorilor

Modificarile hormonale la aceasta varsta determina fluctuatii emotionale exprimate prin: sensibilitate excesiva, plans nevoie de activitate fizica sau reactii emotionale necontrolate ex: rade fara nici un motiv.

Are nevoie de un spatiu "privat" ex: sa aiba camera lui, sa nu i se asculte convorbirile telefonice

Poate avea sentimentul ca este puternic si a tot stiutor, simultan cu cel de inadecvanta sau esec

Are nevoie sa relationeze cu adultul de la egal la egal

Este tentat sa experimenteze fumatul, consumul de alcool si alte droguri.

Manifesta interes fata de sexul opus.

●Caracterizarea dinamicǎ a copiului si adolescentului(de la 7 la 17/18 ani)-detaliere

Caracteristici specfice varstei 7-11 ani(detalieri)

selectarea materialului de cǎtre prof. psih. CJAP: Marieta Cǎescu, laborant Iulia Negutu-sursa: Elena Badea, 1993,   pag. 49-74)

I. Campul psiho-afectiv si comportamental

Sistemul motivational-afectiv

1.trebuinte:

- trebuinta de independentǎ (evitǎ supunerea oarbǎ);

- performantǎ (gustul competitiei);

- apartenentǎ (nu-i place singurǎtatea);  

2.tendinte, dorinte, aspiratii

- tinde sǎ reactioneze, dar se poate controla, isi stǎpaneste conduitele;

- manifestǎ dorinta de autoritate fatǎ de colegi;

- fetele au tendinta de imbufnare, refuzǎ sǎ vorbeascǎ si sǎ se joace, preferǎ un grup mic;

- aspirǎ sǎ fie egal cu altii, dar nu cautǎ in mod special sǎ-i intreacǎ;

- doreste sǎ fie remarcat si complimentat.

3.interese:

- interese de cunoastere din dorinta de autoritate;

- manifestǎ interes pentru tehnicǎ, jocuri de societate, sport, colectii s.a (mai ales influentat de parinti cu al caror model se identifica);

- abandoneaza jocuri dragi (pǎpusa, masinuta) pentru jocuri in aer liber

4. scop-mijloc:

- poate duce la bun sfarsit o activitate, conform planului;

- are ocupatii calme, care par fǎrǎ scop, dar care au o logicǎ interioarǎ;

afecte-sentimente:

- manifestǎ teamǎ fatǎ de unele animale, fata de situatia de a intarzia la scoalǎ;

- are sentimente de solidaritate de grup (evitarea pedepselor, oferire de alibiuri);

- manifestǎ sentimente de superioritate(motivarea prin nota scolarǎ);

- are manie de scurtǎ duratǎ, violentǎ, primitivǎ, furie diferentiatǎ fatǎ de frati si pǎrinti, dar plange mai calm;

- are elan de bucurie si  afectiune demonstrativǎ, zgomote scurte, explozive, putin profunde;

- este afectuos cu pǎrintii.

Eul si lumea

constiinta de sine

- este constient de performantele proprii, doreste sa fie laudat si cautǎ sǎ-si impunǎ autoritatea prin rezultatele scolare, este in general multumit de el si de lume;

- isi justificǎ cu stangacie propriile pǎreri (fragilitatea mǎrturiei);

- doreste sǎ fie independent(rezistǎ la sugestii) dar asimileazǎ si punctul de vedere al altora;

- incepe sa fie constient de calitǎtile si defectele sale dar are dificultati in proiectarea viitorului (raspunsuri inconstante si nerealiste la intrebarea ,,Ce-ai vrea sa devii");

- are constiinta sexului (nu se mai dezbracǎ in fata pǎrintilor, se incuie in camerǎ)

2. constiinta de altii:

- desfǎsoarǎ jocuri diferite, in functie de sex: bǎietii participǎ in "cete"(joacǎ "Ulii si porumbeii", "Hotii si vardistii"), fetele joacǎ "Sotronul" si joc de imitatie;

- coopereazǎ in grup la rezolvarea situatiilor-problemǎ (la scoala), constituind uneori grupuri misterioase;

- diferentiaza relatiile familiale prin atitudini particulare - recunosc prestigiul mamei(bǎietii), fac confidente(fetele), relatii de camaraderie cu tatǎl, observǎ relatiile pǎrinti-bunici;

- iubeste prietenii, stie date personale despre ei (fetele au un prieten preferat) dar este constient cǎ atasamentul dintre sexe este rezervat pentru mai tarziu.

3. atitudinea fatǎ de norme si valori:

- se manifestǎ duplicitar in plan moral: triseazǎ (minte, mimeazǎ atentia) si totodatǎ luptǎ pentru egalitate; considerǎ egalitatea inaintea respectului pentru autoritate; minte de teama pedepsei; se raporteazǎ constient la valori (are discernǎmant);

- foloseste ca instante juridice alte persoane ("mama a zis"), nu este centrat pe sine;

- nu este indiferent fata de responsabilitǎtile sociale in diverse medii (scoala, sala de spectacol, in vizita la prieteni sau cand primeste musafiri);

- este oscilant in treburile gospodǎresti si in gestiunea banilor proprii; doreste sǎ fie consultat de pǎrinti in privinta gusturilor;

- poate fi diplomat, dar, de regulǎ, este putin abil in umorul de bun gust;

- manifestǎ ostilitate in formarea unor deprinderi de igienǎ corporalǎ (baie);

- nu este preocupat de problemele mortii si divinitǎtii (Dumnezeu este considerat un prieten la care sǎ se plangǎ la necaz)