Psihologie - grile

PSIHOLOGIE - GRILE

1. Adevarat sau fals: "Gestaltismul definea perceptia ca un conglomerat de senzatii"

2. Daca o propozitie este corecta din punct de vedere gramatical, ea este si adevarata din punct de vedere semantic

3. Adevarat sau fals: "Orice cuvant exprima o notiune":

4. Adevarat sau fals: "Orice notiune se exprima prin cuvant":

5. Adevarat sau fals: "Toate motivele sunt pozitive":

6. Adevarat sau fals: "Inconstientul are un pregnant caracter evolutiv":

7. Inconstientul include in schema sa functionala latura volitiva:

8. Adevarat sau fals: "Inconstientul indeplineste exclusiv un rol perturbator,

dezorganizator"

9. Adevarat sau fals: "Notiunea stiintifica ramane nemodificata in timp":

10. Adevarat sau fals: "In procesarea inductiva particularul este extras din

general"

11. Psihicul uman este un sistem:

a. static

b. probabilist

c. dinamic

d. dinamic-evolutiv

12. In conceptia lui S. Freud, inconstientul este:

a. integral innascut

b. dobandit in copilarie

c. o componenta a lui este innascuta, o alta dobandita

13. Inconstientul are un continut:

a. exclusiv cognitiv

b. exclusiv afectiv-emotional

c. mixt

14. "Arhetipul" este un concept creat de:

a. K. Horney

b. C. Yung

c. A. Adler

d. S. Freud

15. In definirea psihologica a constiintei esentiala este:

a. dimensiunea teleonomica

b. dimensiunea motivationala

c. dimensiunea etica

d. dimensiunea cognitiva

16. Alegeti cele doua forme genetice (bazale) in care se structureaza constiinta:

a. constiinta morala

b. constiinta stiintifica

c. constiinta de sine

d. constiinta juridica

e. constiinta lumii externe

17. Constiinta este:

a. suma functiilor si proceselor psihice particulare

b. suma proceselor cognitive

c. un nivel calitativ superior al organizarii psihice, caracterizat printr-o

emergenta integrativa ireductibila

18. Din punct de vedere functional, constiinta trebuie considerata:

a. un torent

b. o imbinare intre static si dinamic

c. o scena statica iluminata

19. In modelul freudian, intre inconstientul innascut si cel dobandit exista o relatie:

a. de concordanta

b. de incluziune

c. antagonica

20. Constiinta de sine este o functie:

a. proiectiva

b. autoreflexiva

c. reflexiva

21. Constiinta de sine:

a. genereaza identitatea Eului

b. deriva din identitatea Eului

c. nu are nicio legatura cu identitatea Eului

22. Sinteza interioara este un stadiu in formarea:

a. constiintei lumii externe

b. subconstientului

c. constiintei de sine

23. Functia reglatoare a constiintei consta in:

a. sistematizarea informatiilor

b. planificarea activitatii

c. generarea unor proiecte noi

d. evaluarea rezultatelor actiunilor intreprinse

24. Perceptia este:

a. o senzatie complexa

b. o structura cognitiva distincta

c. o suma de senzatii

25. In cercetarea si interpretarea perceptiei, gestaltismul s-a bazat:

a. pe principiul genetic

b. pe principiul imanentei

c. pe principiul interactiunii innascut-dobandit

26. Care dintre scolile psihologice clasice recunostea explicit rolul invatarii in perceptie:

a. gestaltismul

b. asociationismul

c. behaviorismul

27. Perceptia reflecta:

a. proprietati esentiale si generale ale obiectelor

b. proprietati esentiale amalgamate cu proprietati neesentiale, accidentale

c. proprietati situational-accidentale

28. Realizarea perceptiei presupune:

a. operarea distinctiei "figura - fond"

b. omogenizarea campului stimulator extern

c. evidentierea unei insusiri dominante

29. Determinantii perceptiei includ:

a. exclusiv factorii obiectivi externi

b. factorii obiectivi externi si factorii subiectivi interni luati separat

c. exclusiv factori subiectivi interni

d. factorii obiectivi externi si factorii subiectivi interni in interrelatiune

30. Perceptia monomodala consta in:

a. perceperea unui obiect o singura data

b. perceperea aceluiasi obiect de mai multe ori

c. perceperea oricarui obiect pe calea unui singur analizator

31. In perceptia plurimodala se integreaza:

a. informatii despre mai multe obiecte de la un singur analizator

b. informatii despre un singur obiect de la mai multi analizatori

c. informatii despre mai multe obiecte de la mai multi analizatori

32. Interpretarea, ca faza a procesului perceptiei, inseamna:

a. stabilirea semnificatiei si utilitatii obiectului pentru activitatea

subiectului

b. incadrarea obiectului intr-o clasa

c. relationarea obiectului cu experienta anterioara

33. Invariantii de structura (buna forma) in perceptie rezulta din:

a. numarul elementelor componente

b. relatiile dimensional-metrice dintre elementele componente

c. marimea elementelor componente

34. Iluziile sunt rezultatul:

a. halucinatiilor

b. excedentului de informatie

c. efectelor de camp

35. Rolul setului in perceptie este:

a. intotdeauna pozitiv

b. atat pozitiv, cat si negativ

c. intotdeauna negative

36. Legea structuralitatii-integralitatii perceptiei se poate demonstra:

a. cu ajutorul figurilor lacunare (incomplete)

b. cu ajutorul figurilor duble

c. cu ajutorul figurilor suprapuse

37. Constantele perceptive sunt:

a. calitati innascute

b. rezultatul actiunii legilor psihofizice

c. rezultatul evaluarilor corectoare ale schemelor integrative corticale

d. rezultatul actiunii legii selectivitatii

38. Caracterul mijlocit al gandirii consta in aceea ca:

a. se fixeaza direct pe scop

b. foloseste procedee logico-formale

c. opereaza cu informatii furnizate de alte procese psihice

39. Care dintre scolile psihologice explica rezolvarea problemelor prin fenomenul

"insight"

a. introspectionista

b. gestaltista

c. asociationista

d. behaviorista

40. Care dintre scolile psihologice recunoaste rolul invatarii in activitatea rezolutiva a gandirii

a. gestaltismul

b. introspectionismul

c. behaviorismul

d. asociationismul

41. Care a fost obiectivul principal al scolii de la Wűrzburg

a. sa demonstreze caracterul evolutiv al gandirii

b. sa ilustreze trecerea de la concret la abstract

c. sa demonstreze ca gandirea se trage din reprezentare

d. sa demonstreze caracterul pur al gandirii, desfasurarea ei fara nici un

acompaniament imagistic

42. Notiunea este:

a. un model informational imagistic

b. un model informational izomorfic

c. un model informational homomorfic esentializat

43. In ce conta deosebirea dintre o notiune empirica si una stiintifica:

a. in numarul insusirilor inglobate

b. in suportul prin care se fixeaza

c. in calitatea insusirilor pe care le exprima

44. Piramida notiunilor se structureaza dupa criteriul:

a. polaritatii

b. generalitatii

c. sinonimiei

d. contrastului

45. Continutul notiunilor se dezvaluie in:

a. succesiunea reprezentarilor

b. judecata

c. interactiunea dintre cuvant si imagine

46. Care este proprietatea dupa care J.Piaget a stabilit trecerea de la stadiul preoperator la cel operator in dezvoltarea ontogenetica a gandirii

a. finalitatea

b. structuralitatea

c. continuitatea

d. reversibilitatea

47. Procesarea de tip inductiv asigura:

a. descoperirea a ceea ce este comun mai multor cazuri individuale

b. identificarea obiectelor in contextul lor natural

c. trecerea de la individual la general

48. Procesarea de tip deductiv asigura:

a. trecerea de la general la particular

b. trecerea de la concret la abstract

c. trecerea de la real la virtual

49. Procesarea de tip analogic stabileste:

a. deosebirea dintre particular si general

b. identitatea intre doua obiecte

c. asemanarea (similitudinea) intre doua obiecte

50. Deosebirea intre operatiile concrete si cele formale ale gandirii consta in:

a. planul de desfasurare

b. continutul asupra caruia se aplica

c. rezultatul la care ne conduc

51. In ce raport se afla cele doua operatii fundamentale ale gandirii, analiza si sinteza

a. de subordonare

b. de excludere reciproca

c. de complementaritate

52. Operatia generalizarii consta in:

a. colectarea la un loc a mai multor genuri de informatii

b. evidentierea asemanarilor intre obiecte si fenomene

c. extinderea unor insusiri si relatii stabilite anterior pe un numar limitat

de cazuri individuale asupra tuturor cazurilor individuale de acelasi fel

53. Abstractizarea consta in:

a. asamblarea insusirilor esentiale

b. detasarea unei insusiri din contextul celorlalte

c. extragerea si retinerea unor insusiri si eliminarea altora

54. Algoritmul este aplicabil:

a. oricarei probleme bine definite

b. oricarui gen de probleme

c. doar problemelor de matematica

55. Euristica se subordoneaza:

a. principiului tot sau nimic

b. principiului incercarilor si erorilor

c. principiului conexiunii inverse

56. Gandirea euristica este solicitata:

a. in orice situatie slab definita

b. doar in creatia artistica

c. doar in jocul de sah

57. Reteaua semantica se realizeaza:

a. pe baza relatiei de sinonimie

b. pe baza relatiei de subordonare - incluziune

c. pe baza apropierii spatiale a notiunilor

58. "A merge la scoala" este:

a. un scenariu cognitiv

b. o schema cognitiva

c. o retea semantica

59. Ca activitate decizionala, gandirea:

a. ierarhizeaza notiunile in ordinea generalitatii

b. reduce incertitudinea in situatii alternative

c. realizeaza planificarea actiunilor

60. Rezolvarea problemelor are un caracter:

a. spontan

b. multifazic

c. nemijlocit

61. Comunicarea desemneaza:

a. schimburi de energie

b. orice fel de schimburi in societate

c. schimburi de informatie

62. Latura semantica a comunicarii consta in:

a. legatura unidirectionala intre emitent si receptor

b. legatura selectiv - determinata intre ceea ce se emite si ceea ce se

receptioneaza

c. raportarea adecvata de catre receptor a mesajului la realitate

63. Latura pragmatica a comunicarii rezida in:

a. modul de folosire a alfabetelor si codurilor

b. valoarea mesajelor pentru receptor

c. coerenta succesiunii mesajelor

64. Corectitudinea comunicarii se reflecta in:

a. promptitudine

b. utilitate

c. fidelitate

65. Codarea, recodarea, decodarea - presupun:

a. trecerea de la un mesaj la altul

b. transferul informatiei de pe un tip de semnale pe altul

c. intelegerea mesajului receptionat

a. a+b+c

b. b+c

c. a+b

66. Caracterul relativ al concluziei in rationamentul inductiv decurge din:

a. formularea gresita a premiselor

b. incompletitudinea inductiei

c. continutul concret al premiselor

67. Notiunea "om" este:

a. falsa

b. adevarata

c. nici adevarata, nici falsa

68. Care din proprietatile de mai jos definesc algoritmul

a. concretitudinea

b. generalitatea

c. fidelitatea

d. finalitatea

e. determinarea

69. Criteriul principal dupa care gandirea stabileste optimalitatea deciziei este:

a. rapiditatea aplicarii ei

b. presiunea timpului

c. functia de utilitate

70. Strategia minimax se aplica in:

a. formarea notiunilor

b. adoptarea deciziilor

c. rezolvarea problemelor slab definite

71. Potrivit legii lui Zipf, lungimea cuvintelor dintr-o limba este invers proportionala cu:

a. dificultatea articularii

b. locul ocupat in propozitie

c. frecventa folosirii in comunicare

72. Limbajul verbal este:

a. echivalent cu limba

b. un segment al limbii

c. o dimensiune a limbii

d. modul de interiorizare si functionare a limbii la nivel individual

73. Cuvantul face parte din categoria:

a. semnelor

b. simbolurilor

c. semnalelor

74. Latura semantica exprima:

a. o legatura de similitudine

b. o legatura designativa

c. o legatura spatiala

75. Legatura cuvantului cu obiectul:

a. este predeterminata

b. este directa

c. este mediata prin imagine

d. este impusa din afara

76. Intelegerea structurilor verbale este determinata de:

a. lungimea lor

b. ordinea sintactica a cuvintelor

c. compatibilitatea semantica dintre cuvinte

77. Modelul gramaticii generative presupune:

a. prevalenta regulilor sintactice asupra celor morfologice

b. corelarea laturii semantice cu cea pragmatica

c. interactiunea intre mai multe niveluri integrative ierarhice ale realitatii

lingvistice

78. In raport cu indivizii care vorbesc aceeasi limba:

a. toate cuvintele au aceeasi determinare semantica

b. cuvintele poseda grade de determinare semantica diferite

c. nici un cuvant nu este determinat semantic

79. Factorul esential de care depinde alegerea cuvintelor in procesul comunicarii este:

a. contextul

b. dispozitia interlocutorilor

c. obiectul comunicarii

80. Diferentialul lui J. Osgood vizeaza:

a. stabilirea raporturilor sintactice

b. stabilirea raporturilor semantice

c. stabilirea raportului particular - general

81. In dezvoltarea ontogenetica a limbajului:

a. structurarea verigii aferente precede structurarea verigii eferente

b. structurarea verigii aferente succede structurarii verigii eferente

c. ambele verigi se structureaza concomitant

82. Reprezentanta corticala a verigii aferente auditive a limbajului este:

a. centrul Brodman

b. centrul Broca

c. centrul Wernicke

83. Veriga eferenta a limbajului include:

a. componenta vizuala

b. componenta motorie manuala

c. componenta auditiva

d. componenta fono - articulatorie

84. Functia reglatorie a limbajului consta in:

a. reflectarea legaturii dintre cuvant si obiect

b. influenta asupra atitudinii si comportamentului celor din jur

c. alternarea rolurilor intre emitent si receptor

85. Limbajul intern este:

a. vocabularul latent al unui subiect

b. premisa dezvoltarii limbajului extern

c. limbajul extern selectiv comprimat

86. Modelul tridimensional al gandirii apartine lui:

a. J. Piaget

b. P.J. Guilford

c. O. Selz

d. W. Kőhler

87. Care din componentele de mai jos se includ in veriga eferenta a limbajului:

a. auzul fonematic

b. fono - articulatorie

c. vizuala

d. motricitatea manuala

88. Zonele corticale de integrare a limbajului se situeaza:

a. predominant in emisfera dreapta

b. in mod egal in ambele emisfere

c. predominant in emisfera stanga

89. Care din urmatoarele notiuni contine mai multe insusiri comune:

a. om

b. animal

c. mamifer

90. .Afectivitatea reflecta:

a. proprietatile fizice ale stimulilor

b. variatiile mediului intern al organismului

c. raportul dintre evenimentele din plan intern si evenimentele din plan

extern

91. Emotia poate fi provocata de:

a. actiunea oricarui stimul

b. actiunea stimulilor nocivi

c. actiunea stimulilor semnificativi

92. Declansarea emotiei se produce:

a. in urma deliberarii subiectului

b. in mod involuntar, neintentionat

c. cand subiectul nu este atent

93. In prim - planul constiintei subiectului se impune:

a. semnul trairii emotionale

b. durata trairii emotionale

c. intensitatea trairii emotionale

94. Caracterul polar al emotiilor deriva din:

a. intensitatea stimulilor

b. starea de motivatie a subiectului

c. semnul raportului dintre evenimentele externe si cele interne

95. Deosebirea dintre emotie si sentiment consta in:

a. durata

b. continutul reflectoriu

c. intensitate

a. a+c

b. a+b

c. b+c

96. Emotia este:

a. un factor optimizator al activitatii

b. uneori un factor optimizator, alteori un factor perturbator

c. un factor perturbator al activitatii

97. "Optimumul emotional" este determinat de:

a. intensitatea trairii

b. semnul trairii

c. imaginea obiectului

98. Proprietatea convertibilitatii se refera la:

a. schimbarea intensitatii emotiei

b. schimbarea semnului emotiei

c. schimbarea referentialului emotiei

99. Afectele sunt stari emotionale:

a. primare

b. secundare

c. incorporate

100. Trairea emotionala:

a. urmeaza producerii reactiilor periferice

b. are loc concomitent cu reactiile periferice

c. precede reactiile periferice

101. Care din asertiunile de mai jos apartine teoriei James - Lange

a. "Fug pentru ca mi-e frica"

b. "Mi-e frica pentru ca fug"

102. Teoria Cannon - Bard sustine ca mecanismul producerii emotiei il constituie:

a. sistemul nervos autonom

b. formatiunile talamo - hipotalamice

c. interactiunea cortico - talamo - hipotalamica

103. In acceptiune restransa, motivatia desemneaza:

a. totalitatea mobilurilor interne care stau la baza conduitei

b. nevoia de hrana

c. semnalizarea unei stari de necessitate

104. Dinamica motivationala se subordoneaza:

a. principiului "tensiune - reductie"

b. legii efectului

c. legii contrastului

105. Care din urmatoarele entitati motivationale poseda stabilitatea cea mai mare in timp:

a. interesul

b. idealul

c. aspiratia

d. trebuinta

106. La baza ierarhizarii motivelor A. Maslow a pus:

a. criteriul genetic

b. criteriul prioritatii satisfacerii

c. criteriul complexitatii

d. criteriul specificitatii umane

107. Frustrarea este:

a. o dimensiune a motivatiei

b. o frana a motivatiei

c. un suport al motivatiei

108. Optimumul motivational exprima:

a. intensitatea absoluta a motivului

b. caracterul homeostatic al motivului

c. raportul invers proportional intre intensitatea motivului si dificultatea

sarcinii

109. Care dintre conflictele motivationale are intensitatea cea mai mare:

a. atractie - respingere

b. atractie - atractie

c. respingere - respingere

110. In conceptia lui S. Freud, inconstientul este determinat:

a. exclusiv biologic

b. exclusiv socio-cultural

c. atat biologic, cat si socio-cultural

111. Care din urmatoarele actiuni intra in functia proiectiva a constiintei:

a. categorizarea

b. planificarea

c. elaborarea de idei noi

d. evaluarea - corectia

112. Care din urmatoarele metode a fost considerata de catre S.Freud "calea

regala" de acces la continuturile inconstientului:

a. metoda asociatiilor verbale

b. testul Rorschach

c. analiza viselor

113. Cui ii apartine delimitarea in torentul constiintei a starilor tranzitorii si substantive:

a. lui H. Wallon

b. lui W. James

c. lui L. Vagotski

d. lui W. Wundt

114. Care din autorii de mai jos au sustinut caracterul static al constiintei:

a. J.B. Watson

b. H. Wallon

c. W. Wundt

115. Care din atributele de mai jos definesc prezenta de sine:

a. orizontul informational

b. identitatea Eu-lui

c. capacitatea rezolutiva

d. orientarea in propria persoana

e. orientarea in spatiu si timp

116. Autoportretizarea este un stadiu al evolutiei:

Analiza: Efectele consumului de alcool Analiza: Identitatea de secui

a. inconstientului

b. constiintei de sine

c. constiintei lumii obiective

117. Starea de veghe este:

a. un fenomen fiziologic nesemnificativ

b. un comportament orientat spre scop

c. o conditie necesara pentru activarea constiintei

118. Referentialitatea inseamna:

a. identificarea imaginii perceptive cu obiectul

b. absenta oricarei legaturi intre imaginea perceptiva si obiect

c. legatura designativ - reflectorie intre imaginea perceptiva si obiect

119. Care din afirmatiile de mai jos este cea mai corecta:

a. perceptia reflecta obiectul in totalitatea componentelor si insusirilor lui

b. perceptia este o reflectare denaturata a obiectului

c. perceptia este o reflectare selectiva si relativ veridica a obiectului

120. Indicatorul reprezentativitatii perceptului (imaginii perceptive) se refera la:

a. natura insusirilor reflectate

b. gradul de cuprindere a diferitelor parti componente ale obiectului

c. semnificatia pe care o are obiectul pentru subiect

121. Indicatorul relevantei unui percept (imagini perceptive) se refera la:

a. importanta insusirilor selectate si retinute

b. modul de folosire a obiectului in activitate

c. timpul in care se identifica obiectul

d. numarul insusirilor retinute

122. Care din legile de mai jos face ca, in cazul omiterii sau alterarii unor

elemente, obiectul sa fie identificat corect:

a. legea asemanarii

b. legea integralitatii

c. legea semnificatiei

d. legea constantei

123. Factorii dispozitionali (emotia si motivatia):

a. favorizeaza intotdeauna o perceptie corecta

b. perturba si altereaza intotdeauna perceptia

c. uneori favorizeaza, alteori perturba corectitudinea perceptiei

124. Identificarea perceptiva presupune:

a. desprinderea obiectului de fond

b. compararea obiectului cu altele

c. corespondenta modelului informational actual cu modelul informational

etalon din memoria de lunga durata

125. Algoritmul apartine:

a. laturii de continut a gandirii

b. laturii operatorii a gandirii

c. laturii relationale a gandirii

126. O schema operatorie este de tip euristic daca:

a. include un numar suficient de operatori si conditii logice

b. vizeaza obtinerea imediata a solutiei la problema

c. legatura dintre operatori si transformari nu este strict necesara

d. aplicarea ei nu duce in mod obligatoriu la rezolvarea problemei

127. Care este ordinea corecta a judecatilor de mai jos pentru a forma o structura de rationament:

a. Ion este muritor

b. Toti oamenii sunt muritori

c. Ion este om

128. Unitatea de baza a structurii de continut a gandirii este:

a. imaginea - reprezentare

b. judecata individuala

c. notiunea

129. Gradul de generalitate al unei notiuni este determinat de:

a. numarul insusirilor (notelor) pe care le contine

b. numarul cazurilor individuale pe care le subordoneaza

c. esentialitatea insusirilor pe care le include

130. Limbajul verbal:

a. este innascut

b. apare si se dezvolta spontan

c. se formeaza si se dezvolta in relatia de comunicare a copilului cu adultul

131. . Dintre caracteristicile obisnuite ale pacientilor cu tulburari de  personalitate putem enumera:

a. modele de comportament episodice

b. sunt Ego-sintonici

c. complianta crescuta la tratament

d. au abilitati empatice reduse

132. Alte denumiri ale tulburarii de personalitate de-a lungul timpului au fost:

a. personalitate dizarmonica

b. nevroza de caracter

c. nebunie morala

d. psihoza discordanta

133. Printre tulburarile anxioase (conform clasificarii DSM-IV) se inscriu:

a. atacurile de panica

b. tulburarea obsesiv - compulsiva

c. reactia acuta la stres

d. tulburarea de stres posttraumatica

134. Principalele scopuri ale psihoterapiei de grup in PTSD sunt:

a. stabilizarea reactiilor fiziologice si psihologice la trauma

b. explorarea si validarea perceptiilor si emotiilor

c. intelegerea efectelor experientelor trecute asupra comportamentului, trairilor din prezent

d. educatia despre reactiile obisnuite la trauma

135. Din grupa tulburarilor de personalitate bizar-excentrice fac parte:

a. tulburarea de personalitate paranoida

b. tulburarea de personalitate histrionica

c. tulburarea de personalitate schizotipala

d. tulburarea de personalitate obsesiv - compulsiva

136. Care dintre urmatoarele caracteristici definesc tulburarea de personalitate narcisica?

a. isi subliniaza repetat si exagerat calitatile

b. are pretentii exagerate de tratament favorabil

c. este avid de titluri, demnitati, onoruri, ranguri

d. are nevoie de tandrete, securizare si reasigurare

137. Care dintre urmatoarele caracteristici definesc tulburarea de personalitate pasivagresiva?

a. rezistenta la solicitari sau indemnuri

b. comportament frecvent lamentativ

c. neincredere in fortele proprii si stima de sine scazuta.

d. resentimente si invidie, iritabilitate si cinism fata de colegi

138. Tulburarea organica de personalitate poate aparea ca o consecinta a:

a. intoxicatiilor

b. relatiilor afective negative intrafamiliale

c. afectiunilor lobilor frontal si temporal

d. abandonului matern

139. Caracteristicile schemelor cognitive descrise de Beck in etiologia tulburarilor de personalitate sunt:

a. integreaza si ataseaza semnificatie evenimentelor

b. pot fi recunoscute si descrise in functie de nivelul lor de activare si manifestare

c. pot avea un continut idiosincratic

d. variaza in functie de rolul pe care il joaca

140. Intre complicatiile tulburarilor de personalitate se afla:

a. tulburarea somatoforma

b. alcoolismul

c. episoadele psihotice tranzitorii

d. tulburarea distimica

141. In etiologia tulburarilor de personalitate sunt incriminati urmatorii factori:

a. factori perinatali

b. factori psihodinamici

c. factori de mediu

d. ereditatea

142. Care dintre tulburarile de personalitate NU apartin grupei B: dramatic-emotionale?

a. tulburarea histrionica

b. tulburarea antisociala

c. tulburarea evitanta

143. Dintre caracteristicile generale ale tulburarilor de personalitate NU fac parte:

a. standarde si opinii inflexibile

b. relatii interpersonale instabile

c. deseori rezistenta la tratament

d. abilitati empatice crescute

144. Dintre caracteristicile tulburarii de personalitate de tip schizoid fac parte:

a. sunt indiferenti la laude sau critici

b. au preocupari reduse ori absente pentru activitatea sexuala.

c. exprima foarte putine emotii

d. incidenta este mai mare la femei decat la barbati

145. Dintre complicatiile tulburarii de personalitate de tip antisocial NU fac parte:

a. tulburarea de somatizare

b. dependenta de droguri

c. moartea violenta

d. retardul mintal

146. Tulburarea de personalitate histrionica are urmatoarele caracteristici:

a. este caracterizata de emotionalitate excesiva si de cautare a atentiei

b. are tendinta de a dramatiza continutul vorbirii si un stil de comunicare colorat

c. considera relatiile cu ceilalti a fi mai intime decat sunt in realitate

d. are sentimente ostile sau de invidie pe care le proiecteaza asupra interlocutorilor

147. Tulburarea de personalitate evitanta are urmatoarele caracteristici:

a. inhibitie sociala, sentimente de insuficienta si hipersensibilitate la evaluare

negativa

b. este lipsit de empatie: este incapabil sa cunoasca sau sa se identifice cu

sentimentele si necesitatile altora

c. manifesta retinere in relatiile intime de teama de a nu fi ridiculizat si inhibat in relatii noi din cauza sentimentelor de inadecvare

d. nu suporta solitudinea si sunt instabili afectiv

148. Tulburarea de personalitate paranoida are urmatoarele caracteristici:

a. sunt implacabili fata de insulte, injurii sau ofense

b. in activitatea profesionala depun multe eforturi si daca se afla in situatia de a

munci individual, se descurca foarte bine

c. are dubii nejustificate referitoare la loialitatea sau corectitudinea amicilor sau

colegilor.

d. caracteristica principala a acestei personalitati este lipsa de interes fata de alte persoane si relatii sociale

149. Tulburarea de personalitate antisociala are urmatoarele caracteristici:

a. sunt caracterizati de desconsiderarea si violarea drepturilor altora

b. lipsiti de remuscari fata de faptul de a fi furat sau maltratat sau incercarea de

justificare a acestor fapte

c. incapabili de a se conforma normelor sociale in legatura cu comportamentele

legale

d. sunt retrasi, lipsiti de simt al umorului, reci si aplatizati emotional

150. Tulburarea de personalitate borderline are urmatoarele caracteristici:

a. are sentimente ostile sau de invidie pe care le proiecteaza asupra interlocutorilor

b. pot avea o perturbare de identitate si sentimentul cronic de vid interior

c. sunt indiferenti la laude sau critici

d. au un comportament automutilant si recurg la amenintari recurente de suicid

151. Tulburarea de personalitate evitanta are urmatoarele caracteristici:

a. caracterizata prin inhibitie sociala, sentimente de insuficienta si

hipersensibilitate la evaluare negativa

b. manifesta retinere in relatiile intime de teama de a nu fi ridiculizat si inhibat in relatii noi din cauza sentimentelor de inadecvare

c. interpretativ si hipersensibil fata de comentariile celorlalti

d. este incapabil sa cunoasca sau sa se identifice cu sentimentele si necesitatile

altora

152. Ingrijirea cu succes a unui pacient cu tulburare de personalitate considerat dificil (agitat, revendicativ si noncompliant), internat intr-o sectie de spital, se bazeaza pe urmarirea si imbunatatirea urmatorilor factori:

a. comunicarea

b. personal constant

c. justificarea

d. limite ferme

153. Interventia de tipul stabilirii de limite in managementul medical al pacientilor cu

tulburari de personalitate se face pentru:

a. tulburarea de personalitate borderline

b. tulburarea de personalitate paranoida

c. tulburarea de personalitate antisociala

d. tulburarea de personalitate schizotipala

154. Urmatoarele tulburari de personalitate au prevalenta mai mare la barbati decat la femei:

a. tulburarea de personalitate dependenta

b. tulburarea de personalitate histrionica

c. tulburarea de personalitate depresiva

d. tulburarea de personalitate obsesiv - compulsiva

155. Pentru un diagnostic cert de fobie trebuie indeplinite urmatoarele criterii:

a. simptomele psihologice sau vegetative trebuie sa fie manifestari primare ale

anxietatii si nu secundare altor simptome ca idei delirante sau ganduri obsesive

b. anxietatea trebuie sa fie limitata la prezenta situatiilor sau obiectelor particulare

c. situatiile fobice sunt evitate ori de cate ori este posibil

d. pacientul sau rudele sale de gradul I trebuie sa fi avut cel putin un episod

depresiv

156. Care din urmatoarele simptome NU fac parte din simptomele negative ale

schizofreniei?

a. alogie

b. comportament bizar

c. abulie

d. halucinatii si idei delirante

157. Tulburarile asociate episodului depresiv major in cadrul tulburarii bipolare pot fi:

a. tulburari fobice

b. anxietate

c. somatic: constipatie, acuze somatice multiple

d. ideatie deliranta mai ampla - de saracie, de ruina, negare, pierdere

158. Pentru definirea mai precisa a termenului de psihoza au fost propuse numeroase criterii:

a. pierderea capacitatii de autoapreciere a propriei suferinte

b. incapacitatea de a distinge intre experienta subiectiva si realitate

c. existenta ideatiei delirante

d. comportamente inadecvate, bizare

159. Elementele definitorii in paranoia sunt:

a. delir cronic bine sistematizat nehalucinator

b. discrepanta intre aspiratii si posibilitati

c. personalitate premorbida specifica (rigida, hipertrofie a eu-lui)

d. este o boala catastrofica denumita si 'cancerul bolilor mintale'

160. Dintre formele clinice de schizofrenie NU fac parte:

a. schizofrenia simpla

b. schizofrenia hebefrenica

c. schizofrenia catatonica

d. schizofrenia diferentiata

161. Printre tipurile de halucinatii se afla:

a. auditive

b. vizuale

c. olfactive

d. kinestezice

162. Caracteristici de prognostic negativ in schizofrenie sunt, cu exceptia:

a. personalitate izolata

b. debut brusc

c. atitudinea familiei indiferenta

d. ereditate cu boli afective

163. Intre simptomele anxietatii putem enumera:

a. ameteala

b. transpiratii

c. disconfort epigastric

d. disocierea eu-ului

164. Intre subtipurile de idei delirante NU se afla:

a. tipul somatic

b. tipul afectiv

c. tipul mixt

d. tipul excentric

165. Elementele definitorii ale parafreniei sunt:

a. caracterul fantastic al temelor delirante, cu pondere majora a imaginarului

b. juxtapunerea unei lumi imaginare realului, in care bolnavul continua sa se

adapteze bine

c. mentinerea indelungata a nucleului personalitatii

d. predominanta limbajului asupra actiunii

166. Urmatoarele afirmatii despre delirul senzitiv de relatie sunt adevarate:

a. debutul este marcat de obicei de circumstante umilitoare, esecuri sentimentale

care ranesc orgoliul crescut al subiectului

b. a fost descris de Kretschmer

c. delirul apare frecvent la subiectii rezervati, timorati, timizi, cu pulsiuni sexuale inhibate

d. este in prezent asimilat cu tipul de persecutie din tulburarile delirante

167. Studiile epidemiologice si clinice sugereaza faptul ca in aparitia tulburarii delirante anumiti factori de risc sunt relevanti:

a. deteriorarea senzoriala

b. izolarea sociala

c. trasaturile de personalitate

d. emigrare recenta

168. Intre bolile in care pot aparea idei delirante paranoide se afla:

a. sifilis

b. dementa

c. boli tiroidiene

d. SIDA

169. Intre afirmatiile referitoare la schizofrenie sunt adevarate:

a. probabilitatea cronicizarii este redusa

b. are o frecventa importanta: 5-10% din populatie

c. are o rata de suicid de 1%

d. distruge coeziunea si unitatea constiintei si personalitatii

170. Dimensiunea psihotica a schizofreniei este data de:

a. ideile delirante

b. dezorganizarea vorbirii

c. halucinatii

d. afectul nepotrivit

171. Intre simptomele episodului maniacal se afla:

a. fuga de idei sau experienta subiectiva ca gandurile sunt accelerate;

b. distractibilitate

c. capacitatea de judecata este superficiala, formala, situationala

d. imaginatia si capacitatea creativa este crescuta si productiva

172. Intre factorii primari de risc pentru depresie se afla:

a. istoric familial de boala depresiva

b. sexul masculin

c. comorbiditate medicala

d. varsta de debut peste 40 de ani

173. Urmatoarele afirmatii referitoare la boala afectiva bipolara sunt adevarate:

a. boala bipolara apare in mod egal la femei si barbati

b. episoadele depresive si maniacale din PMD sunt de obicei separate de perioade de normalitate

c. exista o corelatie directa intre durata ciclurilor si severitatea bolii

d. administrarea cronica a unor medicamente poate precipita un episod depresiv

major

174. Posibilitatile de evolutie in ciclotimie sunt:

a. se limiteaza doar la perioada adolescentei

b. se poate opri din evolutie printr-o vindecare fara recidive

c. mai mult de jumatate din bolnavi pot dezvolta o boala afectiva bipolara

d. in general, evolutia ciclotimiei este in faze intrerupte de remisiuni in care

functionarea sociala si interpersonala este normala

175. Tulburarile disociative NU cuprind:

a. amnezie psihogena

b. fuga psihogena

c. personalitate multipla

d. tulburare de adaptare

176. Pentru un diagnostic cert de tulburare de panica:

a. trebuie sa aiba loc mai multe atacuri de panica severe intr-o perioada de

aproximativ o luna

b. atacurile sa apara in circumstante in care nu exista un pericol obiectiv

c. atacurile sa nu poata fi datorate unor situatii cunoscute sau previzibile

d. intre atacuri trebuie sa existe intervale libere de simptome anxioase (desi

anxietatea anticipatorie este obisnuita)

177. Referitor la factorii etiopatogenici implicati in aparitia tulburarii sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

a. la rudele de gradul I ale probanzilor cu tulburare de panica riscul de a dezvolta aceeasi tulburare este de 4-8 ori mai mare decat la rudele de acelasi grad ale indivizilor din grupul de control;

b. anxietatea reprezinta un raspuns conditionat elaborat, fie prin imitarea

comportamentului parintilor, fie prin procesul clasic de conditionare, care implica asocierea unui stimul neplacut cu o situatie neutra;

c. concordanta tulburarii de panica la gemenii monozigoti este mai mare decat la cei dizigoti;

d. factorii biologici nu sunt implicati in aparitia atacurilor de panica.

178. Psihogeniile au ca elemente definitorii:

a. prezenta evenimentului psihotraumatizant

b. terenul constitutional

c. legatura inteligibila intre continutul trairilor patologice si trauma

d. determinism biologic

179. Dupa Sigmund Freud intre caracteristicile care diferentiaza psihozele de nevroze NU se afla:

a. comprehensibilitatea limbajului

b. critica asupra bolii

c. gradul de constientizare a problemelor mintale

d. momentul debutului

180. In clasificarea clasica a tulburarilor nevrotice din nevrozele diferentiate fac parte:

a. nevroza depresiva

b. neurastenia

c. nevroza anxioasa

d. nevroza fobica

181. Fobiile pot fi impartite in urmatoarele categorii:

a. agorafobia

b. tulburarea anxioasa sociala

c. fobia simpla

d. fobii nespecifice

182. Fobia sociala se caracterizeaza prin frica excesiva de a fi umilit sau jenat in diverse situatii sociale, cum ar fi:

a. vorbitul in public

b. vorbitul la telefon

c. urinatul in toaletele publice

d. mancatul in locuri publice

183. In etiologia fobiei sociale sunt implicati urmatorii factori:

a. factori genetici

b. experientele invatate

c. inhibitia comportamentala

d. rolul relatiilor parentale

184. Despre agorafobie sunt adevarate urmatoarele afirmatii:

a. jumatate din bolnavii cu agorafobie sunt barbati

b. se pare ca exista anxietate sau alcoolism la alti membri de familie

c. majoritatea simptomelor apar in copilarie

d. bolnavii cu agorafobie dezvolta si depresie

185. Referitor la fobiile specifice, care din urmatoarele afirmatii sunt false:

a. reprezinta teama de anumite obiecte sau situatii care provoaca teroare

b. frica de boli reprezinta una dintre cele mai frecvente fobii

c. Freud a conceput fobia ca rezultatul conflictelor centrate pe

complexele oedipiene nerezolvate

d. simptomele psihologice si vegetative sunt secundare gandurilor

obsesive

186. Intre criteriile neurasteniei se afla:

a. sentimentul de oboseala dureroasa si persistenta dupa eforturi mintale minore

b. sentimentul persistent si neplacut de oboseala si slabiciune corporala dupa

eforturi fizice minore

c. incapacitate de relaxare

d. durere musculara

187. Referitor la sindromul de burnout, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a. apare frecvent in profesiunile care presupun o implicare directa in ajutorarea

celorlalti

b. defineste mai bine asa numitul stres profesional

c. sindromul a mai fost descris ca depresie de epuizare

d. face parte din grupul psihozelor

188. Simptomele neurasteniei care apartin domeniului emotional sunt:

a. disforie

b. gandire ineficienta si neproductiva

c. tensiune emotionala

d. lipsa de energie

189. Intre criteriile de diagnostic DSM IV pentru tulburarea deliranta figureaza:

a. idei delirante nonbizare (adica implicand situatii care survin in viata reala, cum ar fi faptul de a fi urmarit, otravit, infectat, iubit de la distanta, inselat de sotie/sot, ori de a avea o maladie, cu durata de cel putin o luna);

b. in afara impactului ideii (ideilor) delirante, functionalitatea individului nu este

deteriorata semnificativ, iar comportamentul nu este in mod straniu sau bizar;

c. daca episoadele afective au survenit concomitent cu ideile delirante, durata lor a

fost scurta in raport cu durata perioadelor delirante;

d. tulburarea nu se datoreaza efectelor directe ale unei substante (ex. medicamente,

droguri) sau ale unei boli.

190. Tulburarea deliranta include sub aceasta denumire urmatoarele psihoze delirante

cronice neschizofrenice:

a. paranoia

b. psihoza paranoida

c. parafrenia (tardiva)

d. delirul senzitiv de relatie

191. Schizofrenia este o boala a carei gravitate ar putea fi pe scurt caracterizata prin

urmatoarele trasaturi:

a. distruge coeziunea si unitatea constiintei si personalitatii. Bolnavul este ".un

suflet frant care reflecta realitatea ca o oglinda sparta" (fiecare fragment altceva);

b. bolnavul pierde contactul vital cu realul;

c. este o boala catastrofica denumita si "Cancerul bolilor mintale". Are o mare

probabilitate sa ramana cronica;

d. are o rata de suicid de 10%.

192. Schizofrenia reziduala presupune:

a. tulburari psihomotorii

b. existenta in trecut a cel putin unui episod acut de schizofrenie dar tabloul clinic

actual nu prezinta simptome psihotice pozitive notabile (ex. idei delirante, halucinatii, dezorganizare a vorbirii).

c. cel mai bun prognostic dintre toate formele clinice de schizofrenie

d. pot fi prezente idei excentrice sau bizarerii de comportament, dar ele nu mai sunt marcante

193. Formele clinice de schizofreniei sunt:

a. schizofrenia dezorganizata

b. schizofrenia paranoida

c. schizofrenia catatonica

d. schizofrenia simpla

194. Instrumentele de evaluare a pacientului schizofren sunt:

a. BPRS - scurta scala de cotare psihiatrica

b. PANSS - scala sindromului pozitiv si negativ in schizofrenie

c. CDSS - scala de depresie Calgary in schizofrenie

d. scala de cotare a comportamentului disruptiv

195. Grupul tulburarilor afective este caracterizat prin:

a. exagerari patrunzatoare, prelungite si "infirmizante" ale dispozitiei si

afectivitatii

b. disfunctii neurochimice si psihomotorii

c. disfunctii comportamentale si cognitive

d. ambivalenta sau inversiune afectiva

196. Care dintre testele de mai jos masoara gradul de deteriorare mentala:

a. Testul matrici progresive Raven

b. Scalele Wechsler

c. Testul de aptitudini MacQuarrie

d. Testele Domino

197. Este necesara prudenta in interpretarea rezultatului la un test de memorie; un rezultat

izolat nu poate fi generalizat pentru ca poate fi conditionat de mai multi factori. Dintre

elementele de mai jos unul nu este corect inclus intre elementele care pot conditiona

rezultatul la testul de memorie.

a. atentia subiectului

b. metoda de testare folosita

c. caracterul examinatorului

d. continutul examenului

198. Testele verbale masoara abilitatile prin probe precum unele dintre cele prezentate mai

jos. Care dintre probe nu face parte dintre testele de masurare a inteligentei verbale

din WAIS:

a. vocabular

b. similitudini

c. memoria cifrelor

d. aranjare imagini

199. In istoricul dezvoltarii testelor destinate intelectului exista 3 orientari psihometrice.

Alegeti dintre combinatiile de mai jos pe cea care le cuprinde corect pe toate trei:

a. inteligenta ca dezvoltare, inteligenta ca aptitudine si simularea unor situatii de problem-solving

b. inteligenta ca structura factoriala, inteligenta ca dezvoltare si inteligenta ca factor de personalitate

c. inteligenta ca dezvoltare, inteligenta ca aptitudine, inteligenta ca structura factoriala

200. Scopul testului matrici progresive este de a masura aptitudinile subiectului in perioada cand rezolva proba. Despre ce tip de aptitudini intelectuale nu este vorba?

Alegeti raspunsul eronat din cele prezentate mai jos.

a. de a construi figuri fara semnificatie definita

b. de a sesiza relatiile care exista intre figuri

c. de a concepe natura figurii care urmeaza in sistemul de relatii prezentat

d. de a dezvolta un sistem de a rationa

201. Raven descrie MP38 ca proba de observare si de claritate a gandirii unde fiecare

proba este in realitate sursa sau originea unui sistem de operare a gandirii; de aici vine

si denumirea de:

a. rationament verbal

b. matrici intelectuale

c. matrici progresive

d. rationament intelectual

202. Coeficientul........reprezinta raportul dintre varsta mentala si cea

cronologica, fractia fiind multiplicata cu 100.

Alegeti dintre raspunsurile de mai jos varianta care completeaza spatiul gol:

a. de deteriorare mentala

b. de inteligenta

c. emotional

d. deteriorarii somatice

203. Evaluarea inteligentei din perspectiva aptitudinii de a rezolva problemele a condus la masuratori diferentiate in functie de caracterul sarcinilor. Astfel s-au dezvoltat teste

pentru inteligenta concreta, pentru inteligenta abstracta, pentru inteligenta verbala,

pentru inteligenta practica. Elementul comun tuturor acestor forme este aptitudinea de

a .........:

Alegeti dintre raspunsurile de mai jos varianta care completeaza spatiul gol:

a. conceptualiza

b. imagina

c. crea raspunsuri

d. deduce

204. In afara indicelui de performanta, respectiv numarul de itemi corect rezolvati in

unitatea standard de timp, testele privind intelectul furnizeaza.........

Dintre cele patru exemple de mai jos unul este evident eronat. Indicati care anume.

a. indicele numarului de erori

b. indicele de exactitate

c. indicele de standardizare

d. indicele de performanta

205. In evaluarea rezultatelor la o proba de inteligenta, situatia in care rezultatele

subiectului indica ......... este semnificativa pentru capacitatea de

aprofundare si mobilitate a inteligentei. Care dintre urmatoarele expresii completeaza

corect spatiul lipsa?

a. calitate inalta in timp scurt

b. calitate inalta si erori multe

c. exactitate moderata si viteza mare

d. erori putine si numar mic de sarcini parcurse

206. Combinatia dintre calitate inalta, timp lung poate semnifica un ritm de lucru lent

datorat ........... Care dintre urmatoarele expresii completeaza corect

spatiul lipsa?

a. unui deficit intelectual

b. unui deficit de dinamica sau mobilitate mentala

c. conditiilor de examen

d. defectelor testului

207. Dupa modul in care atentia se manifesta in diferite tipuri de activitati se testeaza

capacitatea de rezistenta la distragerea prin perturbatii, respectiv

atentiei pe o activitate precisa pentru a permite acesteia derularea in conditiile cele

mai favorabile si in forma sa cea mai intensa.

Care dintre urmatoarele variante completeaza spatiul lipsa?

a. distributivitatea

b. instabilitatea

c. flexibilitatea

d. concentrarea

208. Dupa modul in care atentia poate fi implicata simultan in diferite tipuri de activitati se testeaza atentiei, respectiv disponibilitatea de a performa concomitent

in doua directii.

Care dintre urmatoarele variante completeaza spatiul lipsa?

a. distributivitatea

b. concentrarea

c. stabilitatea

d. fidelitatea

209. Printre alte scale prezente in grupul nr. , conform gruparilor operate de Gough pentru versiunea de 480 de itemi, exista si sociabilitatea. Care dintre raspunsurile de mai jos poate completa spatiul lipsa in mod corect?

a. I

b. II

c. III

d. IV

210. Modelul cuboid tridimensional definit de Gough pentru personalitate implica un

numar de .. tipuri de comportament:

a. 3

b. 4

c. 5

d. 6

211. In cercetarile asupra personalitatii ale lui Cattell, trasaturile de suprafata definesc un

set de caracteristici ale personalitatii care:

a. formeaza un factor unitar

b. sunt sursa unui aspect al comportamentului

c. sunt stabile si permanente

d. nu formeaza un factor propriu-zis

212. Tematica motivationala din cadrul C.P.I. este implicata in scalele:

a. responsabilitate, capacitate de statut, eficienta intelectuala

b. realizarea prin conformism, realizarea prin independenta, eficientaintelectuala

c. simtul psihologic, flexibilitatea, feminitatea

d. dominanta, responsabilitate, capacitatea de a face impresie buna

213. Scalele prin care se poate valida raspunsul subiectului la chestionarul C.P.I. sunt:

a. Sa, Wb, Gi

b. Do, Wb, Cm

c. Wb, Gi, Cm

d. Wb, Cm, Fe

214. Daca avem o nota standard T 55 la scala Re si o nota standard T 35 la scala Do putem

spune despre persoana care a completat chestionarul ca:

a. este iresponsabil dar dominant

b. este iresponsabil si lipsit de asertivitate

c. isi asuma responsabilitatea dar este neasertiv

d. isi asuma responsabilitatea si este dominant

215. Daca avem o nota standard T 40 la scala Do si o nota standard T 45 la scala Sy putem spune despre persoana care a completat chestionarul ca:

a. nu este capabil sa domine desi este o persoana sociala

b. nu este capabil sa domine si nu este nici sociabil

c. este dominant, si sociabil

d. este dominant si nesociabil

216. Daca avem o nota standard T 68 la scala Do si o nota standard T 54 la scala Sp putem spune despre persoana care a completat chestionarul ca:

a. este dominanta si dornica sa participe

b. este dominanta dar lipsita de sociabilitate

c. este sociabila, dar lipsita de asertivitate

d. nu este participativa si nici asertiva

217. Daca avem o nota standard T 75 la scala Do si o nota standard T 40 la scala Ie putem spune despre persona care a completat chestionarul ca:

a. este deosebit de dominanta, dar lipsita de interese intelectuale

b. este asertiva si cu o buna implicare intelectuala

c. nu este dominanta, desi este curioasa si deschisa spre probleme intelectuale

d. desi dezinteresata de formarea intelectuala, este neastertiva

218. Daca avem o nota standard T 58 la scala Ac si o nota standard T 65 la scala Ai putem spune despre persona care a completat chestionarul ca este:

a. o persoana care se simte bine intr-un cadru formal fara sa manifeste independenta

b. este o persoana conformista, dar capabila sa faca fata confruntarii cu situatii in care trebuie sa actioneze independent

c. capabila sa faca fata confruntarii cu situatii in care trebuie sa actioneze independent insa incapabil sa faca fata presiunii de a se conforma

d. este o persoana care nu se simte in largul sau intr-un cadru formal si nici in situatii care cer independenta

219. Daca avem o nota standard T 40 la scala Ac si o nota standard T 65 la scala Ai putem spune despre persona care a completat chestionarul ca are:

a. nivel scazut de conformism, dar o buna capacitate de a actiona independent

b. nivel scazut de conformism, insa fara a fi in stare sa se manifeste independent

c. nivel ridicat de conformism si o buna capacitate de a actiona independent

d. nivel ridicat de conformism, dar o slaba capacitate de a se manifesta independent

220. Daca avem o nota standard la scala T 65 Do si o nota standard T 40 la scala Ai putem spune despre persona care a completat chestionarul ca:

a. este o persoana asertiva, independenta, creativa

b. este o persoana dominanta careia ii plac conditii de lucru stabile

c. este o persoana nonasertiva dar independenta

d. este o persoana nonasertiva

221. Daca avem o nota standard T 45 la scala Ac si o nota standard T 37 la scala Sy putem spune despre persoana care a completat chestionarul ca:

a. este o persoana conventionala

b. este sociabila fara a fi conventionala

c. nu rezista intr-un mediu conventional care ii cere interactiuni

d. este retrasa si are nevoie de interactiune cu ceilalti

222. Daca avem o nota standard la scala T 65 Sy si o nota standard T 55 la scala Cs putem spune despre persoana care a completat chestionarul ca:

a. este o persoana extraverta, careia ii place sa aiba o pozitie sociala

b. este o persoana extraverta, dar nonasertiva

c. este o persoana introverta, dar asertiva

d. este o persoana care nu doreste un statut social

223. Daca avem o nota standard T 60 la scala Do si o nota standard T 35 la scala To putem spune despre persoana care a completat chestionarul ca:

a. este o persoana plina de initiativa si deschisa la initiativele altora

b. ii place sa se afirme si nu prea tolereaza concurenta

c. este flexibila si se poate impune

d. este inflexibila si nu se poate impune

224. Daca avem o nota standard T 75 la scala Ie si nota T 55 la scala Py putem spune

despre persoana care a completat chestionarul ca:

a. are stofa de cercetator

b. este un om practic si empatic

c. este un visator introvert

d. este un bun psihoterapeut

225. Daca avem o nota standard T 35 la scala Ie si nota 68 la scala Fx putem spune despre persoana care a completat chestionarul ca:

a. este un om cult si plin de initiativa

b. este practic si foarte adaptabil

c. este adaptabil si studios

d. nu ii place sa studieze

226. Daca avem o nota standard T 85 la scala Sc putem spune despre persoana care a

completat chestionarul ca:

a. are un bun autocontrol

b. este tensionata si se controleaza excesiv

c. este calma si adaptabila

d. nu se poate deloc controla

227. Daca avem o nota standard T 40 la scala Re si o nota standard T 45 la scala So putem spune despre persoana care a completat chestionarul ca:

a. este o persoana responsabila, atenta la norme si cerinte sociale

b. nu te poti baza pe o astfel de persoana

c. este un om in care poti avea incredere

d. este responsabil si desconsidera cerintele sociale

228. Daca avem o nota standard T 65 la scala Gi si o nota standard T 60 la scala Ai putem spune despre persoana care a completat chestionarul ca:

a. este sigur ca doreste sa faca o buna impresie si stie cum sa o faca

b. este nesigur de ea si nu se poate confrunta cu o situatie dificila

c. ii place sa epateze, dar nu stie cum sa o faca

d. ii plac situatiile practice si nu-si prea face probleme in legatura cu ce se spune despre ele

229. Daca avem o nota standard T 45 la Cm, o nota standard T 40 la Ie si o nota T 50 la

Wb, putem presupune ca persoana:

a. are dificultati de relationare

b. este bizara

c. este comuna

d. are dificultati de intelegere a chestionarului

230. Daca la scala Fe avem o nota T de 35, la scale Sa o nota de T de 35 si subiectul este

femeie, putem sa spunem ca:

a. prezinta multa incredere in sine si este o persoana plina de empatie

b. este o persoana sensibila, feminina si totusi lipsita de auto-acceptare

c. este o persoana careia ii place sa actioneze si are o buna parere despre sine

d. prezinta un comportament destul de putin sensibil si in acelasi timp are dificultati de auto-acceptare

231. Daca avem o nota T de 65 la Wb si o nota T de 55 la To, putem vorbi de relatii cu

ceilalti:

a. pline de tensiune si de nervi

b. degajate aparent, dar pline de nemultumiri

c. tensionate si pline de energie vitala

d. vitale, optimiste si cu incredere

232. Daca avem o nota T de 45 la Sc si o nota T de 40 la To, putem sa consideram ca este

vorba de o persoana care:

a. isi pierde frecvent controlul

b. nu este capabila de toleranta si control in relatiile cu ceilalti

c. ii este greu sa se controleze, desi este deschisa fata de cei din jur

d. este relativ neincrezatoare si suspicioasa

233. Cand avem toate notele T la scalele Sy, Sp si Cs peste medie, putem pune ca:

a. persoana este extraverta

b. persoana este introverta

c. persoana este lipsita de control

d. persoana se poate controla emotional

234. Inainte de a interpreta profilul chestionarului CPI evaluam validarea acestuia referitor la:

a. atitudinea cu care subiectul a raspuns la itemii testului

b. conditia de sanatate mentala si inteligenta

c. masura in care este conventional si eficient in comportament

d. masura in care are o conduita adaptata

235. Daca avem o nota standard de nivel 10 la factorul C dintre cei 16 factori primari,

putem afirma ca:

a. subiectul are o buna capacitate de gandire abstracta

b. subiectul este responsabil si independent

c. subiectul are o buna capacitate de control emotional

d. forta eului este slaba

236. Daca avem o nota standard de nivel 3 la factorul B din 16 PF, putem afirma ca:

a. persoana are un bun coeficient intelectual

b. persoana are un slab coeficient intelectual

c. subiectul este inteligent si creativ

d. subiectul este creativ, dar nu este inteligent

237. Daca avem o nota standard de nivel 3 la factorul primar B alaturi de o nota standard

de nivel 8 la factorul primar C, putem spune ca:

a. subiectul este inteligent, dar forta eului este instabila

b. subiectul este inteligent si forta eului este puternica

c. subiectul nu este inteligent si nici controlul eului nu functioneaza normal

d. subiectul nu este inteligent, dar are o buna capacitate de control a eului

238. Factorii de ordin secundar sunt structuri complexe de factori primari, care descriu in

conceptia lui Cattell trasaturi de suprafata. Dintre descrierile de mai jos, semnalati pe

cea care nu se refera la factorii secundari:

a. introversie - extraversie

b. emotivitate - dinamism

c. perseverenta - delasare

d. supunere - independenta

239. In intelegerea organizarii dinamice a personalitatii este important sa se ia in

consideratie, apreciaza Cattell, fortele dinamice sau motivationale precum

sentimentele si . Care este varianta care completeaza corect propozitia.

a. ergiile

b. emotiile

c. dorintele

d. vointa

240. Pentru Cattell, trasaturile de personalitate sunt .care rezulta din aplicarea

metodei de analiza factoriala asupra unei mase critice de informatii despre comportamentul uman. Care dintre cuvintele de mai jos completeaza corect spatiul

lipsa:

a. elementele

b. conditiile

c. factorii

d. structurile

241. In testul dedicat factorului secundar anxietate, Cattell implica un numar de .. factori primari ce au sens ca diferiti contributori.

a. 4

b. 3

c. 5

d. 7

242. Nota bruta la factorul anxietate este corectata in functie de de:

a. varsta si educatia subiectului

b. educatia si intelectul subiectului

c. intelectul si varsta subiectului

d. varsta si genul subiectului

243. Factorii primari evaluati prin chestionarul 16 FP al lui R. B. Cattell, sunt constructe

.. care incearca sa cuprinda multimea de manifestari comportamentale specifice dimensiunii.

a. bipolare

b. disjuncte

c. secundare

d. degradate

244. O nota scazuta, de nivel 2 la factorul A indica un comportament caracterizat prin

. si raceala afectiva.

a. ciclotimie

b. depresie

c. schizotimie

d. schizofrenie

245. Termenul de . a personalitatii se refera la coordonarea, organizarea

sau unificarea unor trasaturi separate care constituie personalitatea ca intreg.

a. adaptare

b. integrare

c. evolutie

d. stagnare

246. In cadrul testului 16 PF, termenul de anxietate se refera la:

a. unul dintre factorii primari ai personalitatii

b. unul dintre factorii secundari ai personalitatii

c. unul dintre factorii tertiari ai personalitatii

d. nu apare specificat ca factor al personalitatii

247. In cadrul testului 16 PF, termenul de extraversie se refera la:

a. unul dintre factorii primari ai personalitatii

b. unul dintre factorii secundari ai personalitatii

c. unul dintre factorii tertiari ai personalitatii

d. nu apare specificat ca factor al personalitatii

248. In cadrul testului 16 PF, termenul de independenta se refera la:

a. unul dintre factorii primari ai personalitatii

b. unul dintre factorii secundari ai personalitatii

c. unul dintre factorii tertiari ai personalitatii

d. nu apare specificat ca factor al personalitatii

249. In cadrul testului 16 PF, termenul de agreabilitate se refera la:

a. unul dintre factorii primari ai personalitatii

b. unul dintre factorii secundari ai personalitatii

c. unul dintre factorii tertiari ai personalitatii

d. nu apare specificat ca factor al personalitatii

250. Care este cel mai puternic factor primar in cadrul testului 16 PF?

a. factorii secundari

b. factorul A

c. factorul C

d. toti sunt egali

251. Cum considera Cattell sentimentul de sine in cadrul factorilor personalitatii?

a. trasatura de tip ergic

b. trasatura controlata de toate celelalte

c. sentiment master

d. sentiment subordonat

252. Care este primul pas in interpretarea profilului 16PF?

a. alegerea scalelor cu note extreme

b. alegerea scalelor cu note in zona medie

c. alegerea scalelor cu note foarte ridicate

d. alegerea scalelor cu note foarte scazute

253. Cattell defineste un numar de .stadii in dezvoltarea personalitatii

a. 6

b. 5

c. 4

d. 3

254. Ce sunt factorii in raport cu dimensiunile de personalitate?

a. un construct teoretic

b. un construct statistic

c. un construct abstract

d. un construct concret

255. In cadrul Inventarului de personalitate California, scala de empatie masoara:

a. intuitia si rezonanta afectiva

b. placerea pentru interelationare

c. izolarea afectiva

d. nu este o scala a CP.I.

256. In cadrul Inventarului de personalitate California, scala de independenta masoara:

a. resursele individului

b. submisivitatea fata de reguli

c. conventionalismul

d. nu este o scala a CPI

257. Modelul cuboid in psihodiagnoza personalitatii dezvoltata de H. Gough se refera la:

a. stilul cognitiv al persoanei

b. structura geometrica tri-axiala

c. modul cum interfera 3 din cei 20 de factori

d. nu exista ca instrument de evaluare

258. Comportamentul de tip gamma implica:

a. extraversie, independenta

b. introversie, independenta

c. extraversie, dependenta

d. introversie, dependenta

259. Scala de eficienta intelectuala din C.P.I:

a. reprezinta o masura a Quotientului Intelectual

b. reprezinta gradul de discernamant

c. reprezinta intelectul specific masculin

d. reprezinta capacitatea de a face fata ambiguitatii, indeterminarii

260. Scala comunalitatii din C.P.I reflecta

a. slaba socializare, dar un ridicat conventionalism

b. buna socializare alaturi de inteligenta emotionala ridicata

c. buna socializare si negarea tendintelor nevrotice

d. slaba socializare, dar optimism

261. Satisfactia muncii este influentata de:

a. facilitatile economice si socio-profesionale

b. caracterul rutinier / variat al muncii

c. relatiile la locul de munca

d. cadrul organizational in care se desfasoara munca

e. caracteristicile fizice ale locului de munca

262. Tipurile de trebuinte din teoria ierarhizarii trebuintelor a lui A. Maslow sunt:

a. trebuintele de securitate

b. trebuintele de cooperare si afiliere

c. trebuintele de stima si statut

d. trebuintele de hrana, locuinta, imbracaminte

e. trebuintele de autorealizare

f. trebuintele de manifestare a creativitatii si spiritului inovator

263. Conform factorii de igiena (supravegherea, conditiile de munca, relatiile interpersonale, securitatea muncii etc.) si factorii motivationali (realizarile personale, recunoasterea, munca insasi, posibilitatile de avansare etc) determina atat satisfactie cat si insatisfactie in munca. Care din urmatoarele variante completeaza spatiul lipsa?

a. Managementului stiintific

b. Teoriei X

c. Teoriei ierarhizarii nevoilor

d. Teoriei bifactoriale

e. Teoriei echitatii

264. Cititi urmatoarele postulate:

- angajatii considera munca o parte importanta a vietii lor;

- lucratorii accepta bucurosi responsabilitatile si chiar le cauta in functie de recompensele care le sunt asociate in acest sens;

- angajatii au potential care sa-i ajute in atingerea obiectivelor organizatiei si dau dovada de inventivitate si creativitate in munca lor;

- angajatii isi doresc securitatea dar au si alte nevoi, de cooperare, stima, realizare personala etc.

Alegeti dintre variantele de mai jos teoria care corespunde postulatelor enuntate:

a. Teoria X

b. Teoria ERG

c. Teoria Y

d. Teoria echitatii

e. Teoria consolidarii

265. Recrutarea interna prezinta o serie de avantaje care se regasesc printre urmatoarele

elemente:

a. permite identificarea si atragerea unui numar mai mare de candidati potentiali;

b. poate constitui un bun factor de motivare a angajatilor in vederea viitoarei promovari;

c. incurajeaza un nou mod de gandire in cadrul organizatiilor;

d. punctele forte si punctele slabe ale candidatilor sunt cunoscute mult mai bine.

Precizati care din combinatiile de mai sus reflecta cel mai bine principalele

avantaje ale recrutarii interne:

266. Care dintre elementele de mai jos reprezinta dezavantaje ale recrutarii interne:

a. costul recrutarii personalului este mult mai ridicat;

b. impiedica infuzia de "suflu proaspat" si nu favorizeaza promovarea unor " idei noi";

c. la un ritm rapid de extindere a institutiei, posibilitatile de completare a posturilor din personalul existent pot fi depasite;

d. nu este nevoie de o perioada de acomodare la noul loc de munca;

e. se pot manifesta favoritisme, persoanele promovate mentinandu-si legaturile cu fostii colegii de munca;

267. Conform munca este o parte importanta a vietii oamenilor, pot folosi

autocontrolul in atingerea obiectivelor organizatiei si adesea accepta bucurosi responsabilitatea.

Alegeti din raspunsurile de mai jos varianta corecta:

a. Teoriei X

b. Teoriei Y

c. Teoriei ierarhizarii nevoilor

d. Teoriei echitatii

e. Teoriei reintaririi si consolidarii

268. Cititi enuntul urmator: ..... se bazeaza pe urmatoarele postulate:

- oamenii au o aversiune innascuta fata de munca si vor face orice pentru a o evita;

- managerii trebuie sa-i dirijeze, sa-i controleze si sa-i constranga pe angajati pentru realizarea obiectivelor institutiei;

- angajatii trebuie condusi pentru ca au ambitii reduse si evita responsabilitatile;

- angajatii sunt preocupati in general de securitatea personala.

Alegeti dintre variantele urmatoare pe cea corecta:

a. Teoria X

b. Managementul stiintific

c. Teoria ERG

d. Teoria Y

e. Teoria echitatii

269. Recrutarea externa prezinta o serie de avantaje care se regasesc printre elementele de

mai jos:

a. recrutarea personalului este mult mai rapida si mai putin costisitoare;

b. permite identificarea si atragerea unui numar mai mare de candidati potentiali;

c. incurajeaza un nou mod de gandire in cadrul organizatiei;

d. motivarea personalului creste, iar ambianta morala se imbunatateste;

e. se realizeaza economii in costurile de pregatire pentru ca se angajeaza profesionisti competenti, bine pregatiti, din exterior

270. Care dintre elementele de mai jos reprezinta dezavantaje ale recrutarii externe:

a. favorizeaza promovarea ideilor noi;

b. timpul necesar orientarii, adaptarii si integrarii pe posturi a noilor angajati este mult mai mare, ceea ce atrage costuri suplimentare;

c. identificarea, atragerea si evaluarea candidatilor se realizeaza mult mai dificil;

d. nu implica elaborarea unor programe de pregatire profesionala intrucat se angajeaza profesionisti din exterior;

e. poate aparea respingerea noilor veniti de catre vechii angajati ceea ce creeaza dificultati de integrare, duce la scaderea motivatiei afectand productivitatea muncii

271. Care dintre urmatoarele metode sunt utilizate in recrutarea externa?

a. head-huntingul

b. metoda timpilor si a miscarilor

c. anunturile publicitare

d. analiza postului

e. internetul

f. fisierul cu potentiali angajati

g. reteaua de cunostinte

h. analiza produselor activitatii

i. observatia

272. O parte dintre etapele planului de recrutare sunt:

a. prognoza ofertei de resurse umane

b. organizarea interviului de selectie

c. analiza evidentei posturilor devenite disponibile datorita

demisiilor, concedierilor, pensionarilor, deceselor

d. acomodarea cu locul de munca

e. calculul nevoilor directe de recrutare

273. Cititi enuntul urmator: "Conform factorul care motiveaza oamenii in

procesul muncii este salariul pe care acestia il primesc".

Alegeti dintre variantele urmatoare pe cea corecta:

a. Managementului stiintific

b. Teoriei Y

c. Teoriei bifactoriale

d. Teoriei asteptarii

e. Teoriei reintaririi si consolidarii

274. Cititi enuntul urmator: "Conform oamenii sunt motivati de atingerea si

mentinerea unui sens al echitatii intre contributiile personale si recompensele obtinute."

Alegeti dintre variantele urmatoare pe cea corecta:

a. Teoriei Y

b. Teoriei bifactoriale

c. Teoriei echitatii

d. Teoriei asteptarii

e. Teoriei reintaririi si consolidarii

275. O parte dintre etapele selectiei de personal sunt urmatoarele:

a. analiza scrisorii de intentie si a curriculumului vitae

b. testarea psihologica

c. recrutarea interna

d. probele de cunostinte profesionale

e. integrarea la locul de munca

276. Consolidarile in viziunea lui B.F Skinner sunt:

a. facilitatile

b. mutarile disciplinare

c. mentinerea unei echitati efort-compensatie

d. stingerile

e. cresterile salariale

277. Tipurile de erori care pot aparea in timpul interviului de selectie sunt:

a. eroarea de similaritate

b. discriminarea in functie de varsta

c. sublinierea elementelor negative

d. eroarea de tip halou

e. eroarea datorata primei impresii

278. Stadiile procesului de integrare profesionala in viziunea lui O.Hoffman sunt:

a. adaptarea in munca

b. vizite in institutie, conduse de seful ierarhic, care ii va prezenta noului angajat activitatea acesteia, structura sa si mai ales departamentele cu care va colabora

c. asimilarea

d. identificarea cu institutia si colectivul;

e. oferirea noului angajat a unei «mape de intampinare» care sa contina informatii referitoare la structura organizatorica a institutiei, facilitatile existente, programul de lucru, modalitatile de evaluare, regulamentele institutiei, date despre protectia muncii, prevenirea accidentelor, etc.

279. Teoria celor trei necesitati a lui David Mc Clelland are in vedere urmatoarele

necesitati:

a. necesitatile de existenta

b. necesitatile de putere

c. necesitatile de afiliere

d. necesitatile de realizare

e. necesitatile de stima si statut

280. Cititi enuntul urmator: " .. consta in compararea fiecarui candidat cu

predecesorul sau / predecesorii sai, neglijand comparatia cu standardul prestabilit al

interviului.

Completati spatiile libere, alegand dintre variantele de mai jos pe cea corecta:

a. Eroarea de similaritate

b. Eroarea de contrast

c. Eroarea de tip halou

d. Eroarea datorata primei impresii

281. Conflictele intrarol sunt:

a. intersubiective

b. intrasubiective

c. incongruente

282. Baza neurofunctionala a temperamentului o constituie:

a. tipul de sistem nervos

b. tipul de activitate biochimica

c. tipul de activitate bioenergetica

d. tipul de activitate nervoasa superioara

283. Un numar egal de trasaturi caracteriale pozitive si negative denota un caracter:

a. puternic

b. slab

c. echilibrat

284. Din perspectiva teoriei cognitive, personalitatile cu un nivel ridicat al creativitatii

prezinta urmatoarele calitati:

a. deschidere fata de informatiile din exterior

b. capacitatea de asumare a riscurilor

c. conformism la normele grupului

d. abilitatea de schimbare cu usurinta a perspectivei de abordare

a problemelor

285. Componentele esentiale ale Eului sunt:

a. intentionalitatea si motivatia

b. intentionalitatea si gandirea

c. intentionalitatea si atitudinile

d. intentionalitatea si reflexivitatea

286. Nota distinctiva a talentului o constituie:

a. noutatea

b. originalitatea

c. flexibilitatea

287. Abordarea morfologica a inteligentei este o abordare de tip:

a. ierarhic

b. multifactorial

c. liniar

288. Intre statutul si rolul social exista relatii de:

a. complementaritate directa

b. complementaritate dialectica

c. complementaritate dinamica

289. Extraversia este asociata cu :

a. tipul picnic

b. tipul schizotim

c. tipul ciclotim

290. Reprezentantii teoriei ierarhice a inteligentei au introdus in structura acesteia:

a. factorii specifici

b. factorul general

c. factorii de grup

291. Dezvoltarea hipertrofica a trasaturilor caracteriale este asociata cu:

a. autonomia vointei

b. alterarea vointei

c. autonomia Eului

d. alterarea Eului

292. Conform conceptiei bergsoniene, personalitatea si rolul social sunt:

a. identice

b. diferite

c. complementare

293. Modelul tridimensional al intelectului este important in psihologie deoarece:

a. presupune o abordare psihanalitica a inteligentei

b. este axat pe cercetarea functiilor, a tipurilor de operatii intelectuale

c. deschide calea catre o abordare dinamica si complexa a inteligentei si creativitatii

294. G. Allport considera Eul ca fiind:

a. mai larg decat constiinta

b. mai restrans decat constiinta

c. mai larg decat personalitatea

d. nucleul personalitatii

295. Temperamentului melancolic ii corespunde:

a. tipul de sistem nervos inert

b. tipul de sistem nervos slab

c. tipul de sistem nervos neechilibrat

296. Studiul mecanismelor mentale care stau la baza comportamentului inteligent implica o abordare:

a. psihometrica

b. cognitiva

c. factoriala

297. Constanta si identitatea conduitei unei persoane reflecta:

a. taria de caracter

b. unitatea caracterului

c. stabilitatea caracterului

d. expresivitatea caracterului

298. Modul in care persoana isi reprezinta rolul social, se refera la:

a. preluarea rolului

b. capacitatea de a interpreta rolul

c. conceptia rolului

299. In cadrul psihologiei contemporane se considera ca:

a. Eul si constiinta sunt diferite

b. Eul si constiinta sunt identice

c. Eul si constiinta sunt complementare

d. Eul si constiinta sunt opuse

300. Din punctul de vedere al activitatii, tipul temperamental hipotonic:

a. este persistent

b. este nepersistent

c. se descurajeaza des

d. manifesta risipa de energie

e. se angajeaza greu in activitate

301. Aptitudinile speciale sunt o rezultanta a combinarii in ponderi variabile a

urmatoarelor dimensiuni:

a. intelectuale

b. temperamentale

c. senzoriale

d. psihomotrice

e. fizice

302. Rezistenta scazuta la frustrare este specifica tipului temperamental:

a. bizar

b. agresiv

c. detasat

d. dependent

303. Obiectul atitudinilor caracteriale este reprezentat prin:

a. componentele conative

b. componentele cognitive

c. componentele afective

304. In conceptia initiala a lui Thurstone, factorii primari ai inteligentei:

a. au importanta diferita

b. au importanta egala

c. coreleaza intre ei

305. Dominanta Eului social implica:

a. centrarea pe creatie

b. centrarea pe prestigiu

c. centrarea pe cunoastere

d. centrarea pe sociabilitate

306. Incercand sa diferentieze activitatea creatoare de cea reproductiva, A. Koestler

propune urmatoarele criterii:

a. tipul de experienta preferat

b. grupul in care este integrat individul

c. domeniul de activitate

d. nivelul de constiinta caracteristic activitatii de cautare a ideilor

e. natura obstacolului

307. G. Allport considera temperamentul ca fiind:

a. fundamentul elementar al personalitatii

b. fundamentul emotional al personalitatii

c. fundamentul ereditar al personalitatii

d. fundamentul cultural al personalitatii

308. In formarea aptitudinilor, factorii ereditari au rol:

a. determinant

b. predispozant

c. primordial

309. Finalitatea inteligentei se refera la:

a. continutul inteligentei

b. structura inteligentei

c. succesul in activitate

310. Intensitatea unei atitudini favorabile este cu atat mai puternica, cu cat obiectul are o

semnificatie pozitiva:

a. mai mare

b. mai mica

c. mai relativa

311. Pentru persoanele inalt creative, M. Roco a identificat ca atitudini creative dominante:

a. atractia fata de problemele dificile

b. dependenta fata de grup

c. independenta in gandire si actiune

d. conformism

e. interes fata de nou

312. Cand o trasatura caracteriala negativa apare ca trasatura secundara, se recomanda:

a. convertirea ei in trasatura centrala

b. convertirea ei in trasatura cardinala

c. neconvertirea ei

313. Inteligenta semantica are urmatoarele caracteristici:

a. vehicularea informatiilor figurale

b. operarea cu informatiile verbale

c. informatiile vehiculate prin intermediul acestui tip de inteligenta sunt importante in comunicarea verbala

d. operarea cu informatii vehiculate sub forma semnelor

314.Trasaturile caracteriale individuale sunt denumite de G. Allport:

a. dispozitii primare

b. dispozitii cardinale

c. dispozitii personale

d. dispozitii particulare

315. Flexibilitatea (specifica gandirii divergente) presupune:

a. abilitatea de restructurare a demersurilor gandirii in raport de noile cerinte

b. abilitatea de a formula un volum mare de informatii

c. posibilitatea de a formula raspunsuri neuzuale, neobisnuite

d. apelul la centrari si decentrari succesive

316. Eul este:

a. anterior personalitatii

b. posterior personalitatii

c. consubstantial personalitatii

d. complementar personalitatii

317. Tipurile rationale descrise de C. G. Jung sunt:

a. senzatia

b. gandirea

c. intuitia

d. sentimentul

318. Conform conceptiei behavioriste, aptitudinile si deprinderile sunt:

a. distincte

b. identice

c. opuse

d. complementare

319. Conform conceptiei lui Heymans si Wiersma privind temperamentul, "ecoul" pe care un eveniment il are asupra unei persoane, se numeste:

a. rezonanta activa

b. rezonanta afectiva

c. rezonanta non - activa

d. rezonanta emotiva

320. Pe un fond ereditar precar asociat cu un mediu inalt favorabil, dezvoltarea aptitudinii

se afla:

a. sub nivelul mediu

b. deasupra nivelului mediu

c. deasupra nivelului fondului ereditar

d. sub nivelul fondului ereditar

321. Statutul social include componente:

a. subiective

b. obiective

c. perceptibile

d. latente

322. O pozitie centrala in reteaua de statute sociale o ocupa:

a. statutul economic

b. statutul profesional

c. statutul familial

323. O persoana detine:

a. un singur statut social

b. un singur rol social

c. mai multe statute sociale

d. mai multe roluri sociale

324. Un rol important in capacitatea de exercitare a rolurilor sociale il are:

a. empatia

b. inteligenta

c. motivatia

d. nivelul de aspiratie

325. Functia de reglare a relatiilor sociale, indeplinita de rolurile sociale, se realizeaza prin intermediul:

a. individului

b. grupurilor

c. normelor socioculturale

d. modelelor socioculturale

326. Rolurile sociale atribuite sunt:

a. dobandite

b. conjuncturale

c. prescrise

327. Rolurile sociale permanente genereaza:

a. persoane

b. personaje

c. personalitati

328. Dezvoltarea ontogenetica a Eului se refera la:

a. Eul social

b. Eul spiritual

c. Eul fizic

329. W. James definea Eul ca fiind:

a. "entitate unica"

b. "luptator pentru scopuri"

c. "sediul constiintei, persoana"

330. Atunci cand Eul se altereaza, structurile psihice care raman functionale sunt: functiile

a. functiile perceptive

b. functiile afective

c. functiile primare

331. Functia motivationala a Eului se realizeaza prin:

a. sistemul proiectiv al persoanei

b. sistemul real al persoanei

c. Eul real

d. Eul ideal

332. Predominanta Eului fizic poate conduce, in cazuri particulare, la:

a. narcisism

b. egoism

c. sincretism

333. Eul se identifica cu:

a. diverse stari de constiinta

b. intreaga constiinta

c. unitatea constiintei

334. Conform conceptiei lui H. Ey, Eul si constiinta:

a. sunt separate

b. se determina reciproc

c. sunt contradictorii

335. Atitudinea extraverta predomina:

a. in Orient

b. in Occident

336. In cercetarile sale, C.G. Jung a constatat ca pacientii isterici au o atitudine:

a. extraverta

b. identica pacientilor cu dementa

c. introverta

d. opusa pacientilor cu dementa

337. Spre deosebire de atitudinea freudiana, cea jungiana poate fi calificata:

a. extravertita

b. introvertita

338. Copilul extravertit este:

a. foarte adaptabil le mediu

b. ezitant

c. meditativ

d. circumspect

339. Tipurile psihologice dominante, descrise de C.G. Jung sunt cele:

a. refulate in inconstient

b. in stare manifest constienta

c. partial constiente

340. Constiinta reprezinta:

a. globalitatea Eului

b. infrastructura Eului

c. suprastructura eului

d. premisa fundamentala a Eului

341. In raport cu functiile psihologice principale, functiile psihologice auxiliare descrise de C.G. Jung, au rol:

a. motivator

b. compensator

c. de echilibru psihic

342. Tipul de personalitate "dependent" descris de A. Adler, se caracterizeaza prin:

a. evitarea conflictului

b. tendinte depresive

c. impulsivitate

d. supunere

343. K. Horney explica personalitatea prin:

a. conflictul interpersonal

b. conflictul intrapersonal

c. anxietatea manifesta

d. anxietatea fundamentala

344. Tipul de personalitate "agresiv" descris de K. Horney, este orientat:

a. spre relatie

b. impotriva relatiei

c. detasat de relatie

345. Exteriorizarea dinamicii temperamentale se realizeaza prin:

a. procesele cognitive

b. conduitele voluntare

c. motricitate

346. In cadrul conduitei, indicatorii temperamentali se manifesta:

a. in mod constant

b. in mod sporadic

c. in stari active

d. in stari pasive

347. Intre tipul de activitate nervoasa superioara si temperament pot exista relatii:

a. de concordanta

b. de neconcordanta

c. de compensare

348. Cea mai stabila componenta a personalitatii o constituie:

a. caracterul

b. temperamentul

c. inteligenta

349. Temperamentele pot fi:

a. schimbate

b. modelate

c. inlocuite unele cu altele

350. In cadrul biotipologiilor temperamentale avem de-a face cu:

a. o legatura cauzala

b. o corelatie statistica

c. o legatura genetica