Psihologie
didactic - relatii semantice: IubireaProiect didactic UNITATEA DE INVATAMANT: Grup Scolar Industrial Energetic Turceni PROFESOR CLASA: a IX-a C DISCIPLINA: Limba si literatura romana ARIA CURRICULARA: Limba si comunicare; UNITATEA DE INVATARE: Iubirea TEMA: Relatii semantice TIPUL LECTIEI: Dobandire de noi cunostinte; SCOPUL LECTIEI: Sa aplice corect cunostintele asimilat I. OBIECTIVE DE REFERINTA sa se adapteze la situatia concreta de comunicare sa utilizeze in redactarea raspunsurilor cunostintele asimilate sa asigure corectitudinea relatiilor sintactice la nivelul textului comunicat II. OBIECTIVE OPERATIONALE: a) Cognitive: La sfarsitul lectiei elevii trebuie: O1 - sa defineasca corect diverse tipuri de relatii semantice O2 - sa identifice in vorbire cuvinte polisemantice si monosematice O3 - sa stie sa le foloseasca in vorbire si in lucrarile personale O5 - sa cunoasca principalele categorii semantice ale vocabularului b) Afective: O6 - sa recepteze noile informatii ca relevante si folositoare O7 -sa manifeste grija pentru felul in care isi construiesc raspunsurile orale precum si pentru felul in care scriu O8 - sa participe cu interes la lectie O9 - sa fie dispusi sa rezolve sarcinile prezentate O10 - sa stapaneasca informatiile spre a le putea folosi. STRATEGIA DIDACTICA: a) Metode si procedee: algoritmizarea, exercitiul de expresivitate, explicatia, problematizarea, lucrul cu manualul. b) Resurse materiale: manualul, fisa de lucru Resurese temporale: 45 minute c) Forme de organizare: - activitate frontala; - activitate individuala. d) Mijloace de invatare: Limba romana, manual pentru clasa a IX-a,Ed. E.D.P, 2004. e) BIBLIOGRAFIE :
Marinescu, Valeriu, Metodica predarii limbii si literaturii romane, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2004 Parfenie, C., Metodica studierii limbii si literaturii romane in scoala, ed. Polirom, 1999 De specialitate: Theodora Hristea, Sinteze de limba romana, Bucuresti, 1984 MioaraAvram, Gramatica pentru toti, Bucuresti, 1986 Gramatica Academiei, 2005 DEMERS DIDACTIC
FISA DE LUCRU 1.Completeaza spatiile libere cu paronimele potrivite: Originar-original; familiar-familial; literar-literalFamilia lui este . . . . ..din Cluj. A gasit o rezolvare . . . . . .a problemei. Chipul acela ii era . . . . . Imi plac mult textele . . . . . . A realizat o transcriere . . . ..a textului. Lor le placeau nespus de mult sarbatorile . . . . .. . 2.Identificati greseliile din enunturile de mai jos si corectati-le: Stiu pronumele tuturor colegilor mei. Am fost solitari cu colegul nostru aflat in suferinta. Ca este o propozitie simpla, iar ca sa e o propozitie compusa. Colega mea de banca este iminenta. 3. Alcatuiti enunturi in care cuvintele - ochi, toc, inima sa aiba sensuri diferite. 4. Cuvintele: exil - surghiun, lexic - vocabular, apus - vest sunt : a. sinonime b. antonime c. paronime 5. Demonstrati ca « a iesi » este un verb polisemantic. FISA DE LUCRU 1.Completeaza spatiile libere cu paronimele potrivite: Familia lui este originara din Cluj. A gasit o rezolvare originala a problemei. Chipul acela ii era familiar . Imi plac mult textele literare . A realizat o transcriere literala a textului. Lor le placeau nespus de mult sarbatorile familiale . 2.Identificati greseliile din enunturile de mai jos si corectati-le: Stiu prenumele tuturor colegilor mei. Am fost solidari cu colegul nostru aflat in suferinta. Ca este o prepozitie simpla, iar ca sa e o prepozitie compusa. Colega mea de banca este eminenta. 3. Alcatuiti enunturi in care cuvintele - ochi, toc, inima sa aiba sensuri diferite. Mihai
si-a cumparat un toc nou. Tocul de la In inima padurii se afla un stejar vechi. Inima umana are doua atrii si doua ventricule. Pe acest copil nu-l lasa inima sa-si imparta jucariile cu colegul lui de joaca. Aceasta galeata este plina ochi cu apa. Mama mi-a preparat ochiuri cu salata de legume pentru masa de pranz. In padurea virginala de la capatul orasului meu n-a patruns ochi strain. 5. Demonstrati ca « a iesi » este un verb polisemantic In gradina vecinei mele a iesit un ghiocel (a rasarit). Mariei I-a iesit pantoful din picior (a scapa). Dupa terminarea studiilor, fratele-meu a iesit inginer (a deveni). Ieri dimineata Ionel a iesit din casa foarte devreme (a plecat). Mama a iesit la piata pentru a cumparat zarzavaturi (a se duce) Iar colo batrinul dascal cu-a lui haina roasa-n coate, Intr-un calcul fara capat tot socoate si socoate Si de frig la piept si-ncheie tremurind halatul vechi, Isi infunda gitu-n guler si bumbacul in urechi; (Srisoarea I de Mihai Eminescu)
|