Primele 3 luni - psihologia copilului

PRIMELE 3 LUNI - PSIHOLOGIA COPILULUI

Numeroase studii au aratat ca noii-nascuti sunt clar diferiti unul fata de altul prin mai multe caracteristici: pasivitate sau agresivitate, sensibilitate la lumina, la sunet, la atingere, prin simtul sanului sau biberonului, prin temperament, tonus muscular, formula sanguina si echilibru hormonal.

Nici unul dintre copiii dumneavoastra nu va corespunde schemei generale de comportament prevazute de o anumita varsta sau de un anumit grad de dezvoltare.

Nou-nascutul petrece cea mai mare parte a timpului dormind, uneori pana la 20 de ore pe zi. De asemenea este, in primele trei luni de viata, o fiinta pasiva si placida: inca nu poate ridica capul, nu se poate intoarce ( decat accidental ) si nici nu poate misca degetele separat. Pe planul perceptiei, lumea ii apare ca un ansamblu enorm. Chiar daca incepe imediat sa fie atent la fete, nu le poate distinge inca unele de altele. Totusi, noul nascut poate inregistra deja in creierul sau un numar impresionant de lucruri. Tot ceea ce aude, simte sau vede. Poate demonstra placere vis-à-vis de unele senzatii inca de la nastere. Veti putea incepe sa va jucati cu copilul dumneavoastra punandu-i la lucru acuitatea auditiva. Micutii au auzul foarte sensibil si tresar la zgomote puternice si bruste. Dar, le place sa auda vorbe si cantece spuse si cantate incetisor. Vor invata sa inceteze sa mai planga la auzul zgomotului de pasi. Folositi aceste "usi magice" care sunt urechile copilului dumneavoastra Vorbiti-i si cantati-i. Faceti zgomote amuzante. Cantati la diverse instrumente. Lasati-l sa auda zgomote diferite cum ar fi tic-tac-ul unui ceas, zgomotul unui metronom, zgomotul unei lingurite lovite usor de un pahar. Desi pare ca nimic nu i se intampla la auzul acestor zgomote, totusi ele se inregistreaza in creierul sau.  Astfel ii aduceti o stimulare senzoriala pozitiva.

Pielea este un alt teren privilegiat al stimularii. Copiii adora atingerile si mangaierile. Asa ca, masati-l usor, cate cinci minute dupa baie. Daca considerati aceasta ca pe o obligatie neplacuta pentru dumneavoastra, nu o faceti. Felul in care va purtati cu copilul trebuie sa va faca placere. Daca nu se intampla asa, si copilul simte raceala din partea dumneavoastra toate aceste actiuni nu au rost.

Puteti deasemenea sa faceti cu el cateva exercitii simple, sub forma unor jocuri corporale care ii vor asigura un bun tonus muscular. De exemplu: cand este intins pe spate miscati-i bratele si picioarele usor. Daca intampinati rezistenta nu il fortati.

Si ochii pot fi un mijloc de stimulare senzoriala. Pentru inceput leaganul sau patutul reprezinta unicul univers al copilului. Ce trist. Imbogatiti-i universul copilului dumneavoastra cu stimulatoare vizuale, atarnand deasupra diverse obiecte viu colorate sau stralucitoare. In primele sase saptamani nu are rost sa suspendati obiecte mobile. Oricum nu este capabil inca sa intoarca capul pentru a le urmari. De asemenea este foarte important sa nu lasati copilul permanent in patutul sau. Din cand in cand asezati-l pe genunchii dumneavoastra astfel incat sa poata vedea lumea sub un unghi diferit, sau puteti deasemenea sa-l instalati intr-un carucior si sa-l plimbati prin fiecare camera ca sa poata vedea ce se intampla. Aceasta poate da copilului unghiuri vizuale interesante.

Vorbiti si cantati copilului dar acesta inregistreaza totul in mod pasiv si nu va raspunde. Cand va atinge varsta de doua luni veti observa probabil o schimbare. Cand ii vorbiti sau faceti zgomote absurde in jurul sau, veti putea descoperi ca micutul incepe sa faca eforturi pentru a va "raspunde". Va deschide gura ca si cum ar incerca sa vorbeasca. Mai tarziu, aceste "raspunsuri" se vor transforma in acea conversatie tipica de sunete fara sens care se stabileste intre copil si mama.

Eforturile pe care le face copilul sa va raspunda, la aceasta varsta sunt legate de o alta etapa a dezvoltarii care este, mai mult sau mai putin simultana: intelegerea dirijata prin vaz, una dintre primele mari descoperiri in incercarea copilului de a pune stapanire pe universul sau. Aceasta intervine in momentul in care este cababil sa vada un obiect, sa asculte, sa atinga, toate in acelasi timp, actiuni care ii deschid portile unei noi lumi.

Puteti stimula manifestarea acestei activitati, in jurul varstei de doua luni, cu ajutorul unui sistem simplu pe care il puleti confectiona singuri: luati o pereche de sosete de copil ( cele mai mici pe care le puteti gasi) de o culoare vie ( rosu sau galben). Taiatile la capat facand o gaura prin care sa poata trece un deget. Puneti-le pe mainile copilului, scotand degetelele. In acest fel ati realizat doua banderole.

Mai intai, cand va agita manutele, nu-si va da seama ca acestea ii apartin. Daca ii puneti aceste banderole ii dati posibilitatea sa realizeze mult mai devreme ca manutele ii apartin si, in acest fel, veti stimula cunoasterea cu ajutorul ochilor.

Va mai propun un lucru pentru imbogatirea universului sau vizual. V-ati gandit vreodata cat de monoton este pentru copil faptul de a fi schimbat? El sta pe spate, cu ochii in sus si nu vede nimic. Puneti o oglinda deasupra patului pentru ca micutul sa poata vedea miscarile dumneavoastra, alaturi de propriile sale miscari. Aceasta ii va spori interesul pentru lume ce il inconjoara.          

Copilul dumneavoastra nu are doar nevoie sa se afle intr-un univers care sa-l intereseze, ci si intr-unul la care sa participe. Acesta trebuie invatat ca poate face unele lucruri care sa inveseleasca acest univers. Am mentionat deja necesitatea de a-i vorbi si de a-i canta. La fel de important este sa raspundeti la zgomotele pe care le produce. Copilul incepe foarte devreme sa se joace cu sunetele. Daca raspundeti atunci cand emite sunete nearticulate, prin aceleasi sunete il veti amuza teribil. In acest mod el primeste reactia mediului inconjurator si aceasta ii face placere. Reactioneaza ca "un copil ce a descoperit o jucarie noua". Vrea sa mai pronunte aceleasi sunete pentru a i se raspunde din nou.

Copilul profita enorm din acest schimb de sunete. Asa invata si poate face unele lucruri care actioneaza asupra universului sau. Constientizeaza faptul ca traieste intr-o lume la care poate participa. Aceasta lectie il va ajuta inca de la cea mai frageda varsta sa capete incredere in sine, si dorinta de a se exprima, chiar daca este intr-un mod foarte primitiv.

Un alt sistem simplu, pe care il puteti confectiona dumneavoastra insiva si care va da copilului sentimentul de participare este un pamatuf de stofa. Il puteti realiza cosand impreuna bucati de stofa de texturi diferite. Copilul va putea pipai aceste bucati de stofa si va simti diferenta. O mica miscare spre o bucata de stofa de textura diferita va schimba experienta lui asupra lumii inconjuratoare si il va stimula sa mearga mai departe in explorare si in concluziile pe care le poate trage din aceasta.

Iata un alt procedeu capabil sa dea copilului notiunea unei lumi la care poate participa: luati o bucata de elastic sau de sfoara si suspendati diverse obiecte care bineinteles sa nu prezinte pericol. Agatati elasticul deasupra lui, destul de aproape pentru a putea prinde obiectele. Asigurati-va ca elasticul este destul de intins, astfel incat copilul sa nu isi poata infasura mainile sau picioarele.

Folosindu-va de aceste obiecte simple, pe care le puteti confectiona acasa, imbogatiti personalitatea copilului care, se dezvolta fara incetare prin intalnirea cu diverse obiecte si diverse situatii. Asa il invatati ca actionand asupra a ceea ce il inconjoara va afla raspunsurile.