AFAZIE = sindrom neuropsihic constand in tulburarea sau pierderea functiilor
psihice limbajului(expresiei sau intelegerea semnalelor orale sau grafice) cu
conservarea aparatelor periferice de executie sau de receptie ale limbajului,
fiind insotita deseori de tulburari intelectuale (primare sau secundare) si
corespunzand unor regiuni cerebrale localizate (M.I. Botez, Sen Alexandru,
I.Drobota,1971) Forme anatomo-clinice: a. pure, tulburari izolate ale realizarii performantelor motorii
orale sau scrise precum si ale utilizarii mesajelor orale sau scrise cum sunt: surditatea
verbala pura (in absenta unei tulburari de auz, bolnavul nu intelege
limbajul vorbit, nu poate repeta cuvintele si scrie dupa dictare, putand insa
vorbi, citi si scrie in mod spontan ) determinate de leziuni in prima
circumvolutiune temporala, in vecinatatea circumvolutiunilor Heschl de ambele parti sau numai de partea stanga; a.
motorie pura (imposibilitatea de exprimare voluntara, de repetare a
cuvintelor, de citire cu voce tare, pastrandu-se limbajul interior,
posibilitatea scrisului spontan si dupa dictare, a copierii si intelegerii
limbajului oral si scris) determinata de
leziuni inca imprecis localizate; agrafia pura (v.) si alexia pura (v.)
. A. expresiva, ansamblu de tulburari predominant expresive, in
planul pronuntarii sau al scrierii semnelor verbale, determinate de leziuni in
portiunea exterioara a ariei Broca (a 3-a circumvolutie frontala a emisferului
verbal dominant) si intr-unele zone adiacente. A. senzoriala sau de receptie, cu
tulburari grave in intelegerea limbajului, in vorbirea spontana si repetata, in
grafie si lexie, ajungandu-se la o
proasta vorbire (parafazie) si chiar la deformarea cuvintelor (jargonofazie),
determinate de leziuni in zona Vernicke a emisferului cerebral dominant
(portiunea posterioara a primelor doua circumvolutiuni temporale, girusul
angular si girusul supramarginal). A. centrala sau de
conducere, cuprinzand atat tulburari expresive cat si receptive
(tulburari in repetarea cuvintelor, ale scrisului spontan si mai ales dictat,
ale lecturii cu voce tare in forma paralexiilor pentru cuvintele dificile,
pastrandu-se intelegerea verbala) determinate de leziuni in portiunea posterioara a primei circumvolutii temporale de partea emisferului cerebral dominant
A. transcorticale, motorii (grava afectare a vorbirii spontane) si senzoriale
(tulburarea intelegerii limbajului) de scurta durata (in cursul regresiei sau
agravarii unui sindrom afazic) si determinate de leziuni in a3-a circumvolutie
frontala a emisferului cerebral dominant si respectiv, in prima circumvolutie
temporala: ecolalia (v.) . A. de evocare, amnestica (imposibilitatea de a reproduce numele
obiectelor, dar cu posibilitatea recunoasterii acestor nume intr-o lista
prezentata, fiind determinata de leziuni imprecis localizate sau de procese
tumorale) si cea determinata prin termenul de anomie (imposibilitate de
reproducere a numelor proprii, precedand a. amnestica si fiind determinata
de leziuni in emisferul cerebral dominant); amuzia receptiva (imposibilitatea
de recunoastere a melodiilor cunoscute sau de citire a notatiei muzicale) si expresiva
(imposibilitatea de a canta o melodie cunoscuta, cu sau fara instrument),
determinate de leziuni in prima circumvolutie temporala stanga si, respectiv,
in pars triangularis al lobului frontal stang; acalculia (v.). tulburari
paroxistice ale vorbirii (vocalizare, baraj verbal), forme deosebite de a.
(la copil, la poligloti, la surdomuti, inatentia verbala). Aceste forme de a. pot fi compensate spontan sau
supuse unor actiuni de recuperare dirijata.
Sursa: Paul Popescu Neveanu/dictionar de psihologie/edit. Albatross/1978
AFAZIE. (fr. aphasie, engl. aphasia) Alterarea sau pierderea capacitatii de a
vorbi sau de a intelege limbajul vorbit sau scris. Se datoreste unei leziuni
cerebrale fara interesarea organelor de fonatie. Sinonim - cecitate verbala (adj.
afazic)
Sursa: Dictionar medical, L.Manuila, A.Manuila, M. Nicolim; Edit. CERES, Bucuresti,1997
