Test emotional - empatie, anxietate sau optimism

Al treilea test aplicat de noi a fost un test emotional cu 42 de itemi, fiecare din ei avand 5 variante de raspuns. Aplicand acest test am incercat sa demonstram ipoteza ca indivizii cu o inteligenta emotionala mai dezvoltata au mai multe reusite in viata si o existenta mai linistita.

Conform scalei de evaluare, 5 sunt directiile pe care le urmareste si le cerceteaza testul:

realism, echilibrul interior

sociabilitate

empatie

anxietate

optimism

Fiecare din aceste puncte are itemi care fac referire exacta la el. Analiza raspunsurilor pe care subiectii le-au dat acestor itemi duc la obtinerea unor rezultate care reliefeaza nivelul lor de anxietate, felul in care relationeaza cu cei din jur (empatia), optimismul sau pesimismul care ii caracterizeaza, etc.

Pentru ca testul este foarte amplu, cu multi itemi si cu un mod foarte complex de interpretare, am ales sa analizam datele in functie de fiecare din aceste "obiective" urmarite.

a) Realism, echilibru interior

Itemii cu nr. 2, 20, 5,7,9,14,16,26,29,33 demonstreaza nivelul de realism la care se situeaza subiectii nostri, echilibrul lor interior, stabilitatea lor emotionala.

Item 2: Stiu in fiecare moment care sunt emotiile pe care le simt.

Item 20: Chiar si foarte suparat, sunt constient de ce se intampla cu mine. La acesti doi itemi, raspunsurile cu "+"sunt cele pozitive.

Item 5: Nu imi este la indemana sa imi exprim afectiunea.

Item 7: Imi este greu sa inteleg ce simt.

Item 9: Imi este greu sa ma bucur de viata.

Item 14: Ma simt rupta de viata.

Item 16: Nu ma descurc bine in conditii de stres.

Item 26: Se intampla sa fiu nefericit din motive pe care nu le inteleg pe deplin.

Item 29: Toata lumea are probleme, dar sunt atatea lucruri in neregula cu mine pe care nu stiu cum sa le interpretez.

Item 33: Cand ma simt starniu, ciudat, nu stiu ce imi provaca starea aceea.

Raspunsurile cu variante negative (variantele d si e) sunt cele care spun despre subiect ca este echilibrat, realist si stabil din punct de vedere emotional.

Un punctaj de -12 puncte realizat de un subiect ar fi optim pentru acest segment al testului, iar un punctaj de +12 puncte ar demonstra ca subiectul este deficitar din punct de vedere al echilibrului interior.

Iata cum s-ar putea obtine aceste punctaje: daca la itemii 2 si 20 se alege varianta "e", se obtin +4 puncte; celalti itemi amintiti mai sus, cotati cu varianta de raspuns "e", dau -16 puncte.

Calcul: +4 - 16 = -12

La fel se explica si calculul pentru obtinerea rezultatului de -12 puncte.

Tabelul pe care il vom prezenta in continuare prezinta in amanunt situatia raspunsurilor date de fiecare esantion, pe genuri:

Repartizarea pe esantioane si sexe a punctajului obtinut la itemii ce vizeaza realismul si echilibrul interior

Nr. itemi

Esantion

FEMININ

MASCULIN

Punctaj/ esantion

total subiecti

a

b

c

d

e

punctaj

total subiecti

a

b

c

d

e

punctaj

A

0 p.

+4 p.

+4p

B

-6 p.

-6 p.

-12p.

C

0 p.

+3p.

+3 p.

A

B

C

A

B

C

A

B

C

A

B

C

A

0 p

B

C

A

B

Proiect: Forme ale denuclearizarii vietii conjugale - semicasnicia si pseudocasnicia Lucrare: Lectia unui copil pentru parintii lui - relatia cu parintii

C

A

B

C

A

B

C

A

B

C

Conform rezultatelor, cele trei esantioane sunt destul de echilibrate din punct de vedere al realismului. Rezultatele sunt apropiate.

Adolescentii sunt cei mai echilibrati si mai realisti; urmeaza subiectii maturi si, pe ultimul loc se situeaza pensionarii. Conform punctajului obtinut, acestia au o situatie destul de precara din punct de vedere al realismului si al echilibrului sufletesc. Cauzele acestui lucru sunt elementele inerente varstei: slabirea sistemului nervos, o alta viziune a lumii, bolile ce apar odata cu varsta.

a)                Sociabilitate

Pentru sociabilitate, testul a "repartizat" urmatorii itemi:

Item 10: Imi place sa-I ajut pe oameni.

Item 17: Prietenii imi marturisesc lucruri intime despre ei.

Item 18: Sunt o persoana foarte prietenoasa.

Item 21: Este usor pentru mine sa-mi fac noi prieteni.

Item 24: Am relatii bune cu ceilalti.

Item 27: Oamenii considera ca sunt sociabil.

Item 41: Sunt o persoana distractiva.                        

Item 13: Nu imi displace ideea de a ma folosi de oameni, mai ales daca merita asta.

Pentru a putea spune despre un om ca este sociabil in cel mai inalt grad, conform acestui test, el ar trebui sa realizeze 12 puncte. In acest caz, scorarea ar fi urmatoarea:

Itemii 10, 17, 18 21, 24, 27, 41 - varianta "a" (in totalitate adevarat), ceea ce  inseamna + 2 puncte pentru fiecare din ei; in total, 14 puncte;

Itemul 13 - varianta "e" (total neadevarat), adica -2 puncte;

Calcul: 14-2=10 puncte

De remarcat este faptul ca din cei 90 de subiecti ai celor trei esantioane, niciunul nu a realizat punctajul optim.

Totalul se prezinta astfel:

Cel mai aproape de un punctaj optim se afla esantionul format din pensionari si cel mai departe - esantionul adolescentilor. In ceea ce priveste repartitia pe sexe, femeile din esantionul C au realizat un punctaj de +7, destul de aproape de media de +12 puncte (punctaj optim).

Adolescentii sunt moderati din punct de vedere al sociabilitatii. Punctajul obtinut de esantionul A dovedeste faptul ca ei se plaseaza echidistant fata de cele doua extreme amintite mai sus, adica la mijlocul unei axe imaginare. Prin urmare putem spune ca subiectii acestui esantion sunt sociabili intr-o masura acceptabila, fara a cauta in mod deosebit sa se plaseze in centrul atentiei, sa atraga privirile celor din jur.

Oamenii de varsta a treia sunt cei mai sociabili. Acest lucru ar putea avea urmatoarele cauze:

experienta mare de viata;

timpul liber de care dispun;

Printre cauzele pentru care subiectii esantionului B dispun de o sociabilitate moderata s-ar putea numara:

- stresul cauzat de problemele zilnice;

- timp liber limitat;

- desfasurarea unor activitati care limiteaza relatiile umane.

c. empatie

Iata care sunt itemii "repartizati" acestui aspect al inteligentei emotionale: 11, 23, 31, 32, 35, 40, 4, 36.

Item 11: Ma pricep in a descifra modul in care simt ceilalti.

Item 23: Sunt sensibil la sentimentelor altora.

Item 31: Imi este greu sa ma uit la oamenii care sufera.

Item 35: Sunt capabil sa intuiesc sentimentul din cauza caruia o persoana a avut o anumita reactie.

Item 40: Ma influenteaza ceea ce li se intampla altora.

Item 4: Nu sunt capabil sa inteleg ce simt alti oameni.

Item 36: Ma simt stingher cand trebuie sa arat afectiune.

Din cei sapte itemi, un subiect care dispune de o empatie maxima trebuie sa realizeze +6 puncte. La celalalt capat se "aseaza" punctajul de - 6 puncte.

Noi am facut media pentru fiecare din cele trei esantioane, pe genuri, iar rezultatele obtinute sunt urmatoarele:

Spre deosebire de rezultatele obtinute la cele doua segmente ale testului mai devreme analizate, in ceea ce priveste empatia, subiectii se dovedesc a fi mult mai echilibrati. Doar esantionul A a obtinut un punctaj sub medie, ceea ce dovedeste ca empatia adolescentilor este mai putin "conturata" decat a subiectilor majori. Acestia din urma au un nivel inalt al empatiei si imbina experienta afectiva, care este bogata si nuantata, cu flexibilitatea in planul cognitiv, prin utilizarea si aplicarea unor criterii apreciative diverse adaptate situatiei.

d) Anxietatea

Itemii care "slujesc" anxietatea in cazul acestui test sunt urmatorii: 6, 8, 12, 19, 25, 28, 37, 38, 42.

Item 6: Nu ma pot abtine sa ma gandesc la problemele ce ma framanta.

Item 8: Imi este greu sa ma apuc de lucruri noi.

Item 12: Am probleme cu controlul furiei.

Item 19: Impulsivitatea imi creeaza probleme.

Item 25: Simt ca imi este greu sa-mi controlez anxietatea.

Item 28: Devin depresiv.

Item 37: Sunt nelinistit.

Item 38: Am un temperament dificil.

Item 42: Am zile proaste.

Pentru un  punctaj optim, subiectii ar trebui sa aleaga, pentru fiecare item, varianta de raspuns "e", varianta cotata cu -2, si astfel ar obtine maximul de puncte, respectiv -18. Un punctaj pozitiv inseamna o anxietate accentuata, un punctaj negativ releva o lipsa a anxietatii sau o anxietate limitata.

Prelucrarea si analizarea rezultatelor in functie de varsta si gen a dus la urmatoarea situatie:

Dupa cum se poate vedea in tabelul de mai sus, punctajele obtinute de cele trei esantioane sunt cu semnul minus si sunt foarte aproape de medie. Punctajul cel mai bun a fost obtinut de subiectii de gen masculin din toate cele trei esantioane, foarte apropiate unul de celalalt.

Punctajul cel mai mic raportat la punctajul cel mai mare posibil este cel al subiectilor de gen feminin din esantionul B (-8 puncte din -270 maxim si +270 minim). Conform acestui rezultat, putem spune ca anxietatea este mai accentuata la persoanele mature de gen feminin; pe locul doi se situeaza subiectii de gen feminin din esantionul A iar pe trei subiectii de gen feminin din esantionul C (pensionarii).

e. optimism

Itemii acestui test care urmaresc nivelul optimismului nostru sunt urmatoarele: 1, 15, 30, 34, 3, 22, 39.

Item 1: Cand intreprind ceva, in general ma astept la bine (succes).

Item 15: Chiar daca lucrurile merg prost, reusesc sa ma motivez sa continui.

Item 30: Reusesc sa intru intr-o dispozitie in care sa ma simt puternic, capabil si competent.

Item 34: Ma simt sigur pe mine in majoritatea situatiilor.

Item 3: Imi este greu sa ma apuc de lucruri dificile

Item 22: Imi este greu sa imi mentin efortul pe directia dorita.

Item 39: Simt nevoia ca cineva sa ma impinga de la spate pentru a face ceva.

Punctajul optim pentru acest segment al testului este +2, obtinut astfel: +2 pentru fiecare din primii patru itemi (varianta "a") si -2 puncte (varianta "e") pentru fiecare din ultimii trei itemi.

Calculul se face astfel: +2+2+2+2-2-2-2=+2

In sens invers, pentru a putea spune despre un subiect ca nu este deloc optimist, acesta ar trebui sa obtina -2 la acest segment al testului.

Cei mai optimisti s-au dovedit a fi subiectii din esantionul A (adolescentii), iar facand raportul dintre subiectii de gen feminin si cei de gen masculin, cei din urma au o viziune pozitiva asupra vietii, sunt mult mai increzatori in ei si in viitorul lor.

De exemplu la itemul nr. 34, toti cei 16 subiecti de gen masculin ai esantionului A au ales prima varianta ("in totalitate adevarat"); dintre subiectii de gen feminin ai acestui esantion, 14 la numar, 12 au ales aceeasi varianta (varianta "a"), unul a ales varianta "b" (adevarat intr-o oarecare masura) si unul a ales varianta "d" (neadevarat pentru mine).

In cazul esantionului B, la acelasi item, situatia este urmatoarea:

Femei(15): 5 - in totalitate adevarat

4 - adevarat intr-o oarecare masura

1 - neutru

1 - neadevarat pentru mine

4 - total neadevarat

Barbati(15):  6 - in totalitate adevarat

5- adevarat intr-o oarecare masura

2 - neutru

1 - neadevarat pentru mine

1 - total neadevarat

Dupa cm se poate vedea, subiectii masculini din esantionul B sunt mai optimisti decat cei de gen feminin, sunt mai siguri pe ei si pe reactiile lor.

Comparativ cu cei din esantionul A, sunt insa mai pesimisti si, de ce nu, mai ancorati n realitatile vietii.

In cazul esantionului C, avem urmatoarea situatie:

Femei (16): 3 - in totalitate adevarat

2 - adevarat intr-o oarecare masura

3 - neutru

3 - neadevarat pentru mine

5 - total neadevarat

Barbati (14): 3 - in totalitate adevarat

3 - adevarat intr-o oarecare masura

2 - neutru

3 - neadevarat pentru mine

3 - total neadevarat

Se observa, si in cazul acesta, un optimist mai accentuat al subiectilor de gen masculin.

Prin urmare, daca analizam situatia pe genuri, la toate cele trei grupe de varsta se observa ca barbatii sunt mai optimisti ca femeile.

Din punct de vedere al varstei, adolescentii sunt cei mai optimisti, poate si datorita idealismului varstei; urmeaza subiectii maturi si, pe ultimul loc, pensionarii, care se dovedesc a fi cei mai pesimisti.

6. Concluzii

Inteligenta emotionala este capacitatea personala de identificare si gestionare eficienta a propriilor emotii in raport cu scopurile personale (cariera, familie, educatie etc). Finalitatea ei consta in atingerea scopurilor noastre, cu un minim de conflicte inter si intra-personale.

Ne-am intrebat adeseori ce ii face pe unii oameni, cu un coeficient de inteligenta mediu sau chiar scazut, sa reuseasca in cariera. Ce ii face pe altii, cu un IQ ridicat, sa aiba esecuri, sa stagneze in cariera? Raspunsul la acest aparent paradox este modul in care fiecare dintre ei isi foloseste inteligenta emotionala (EQ).

Chiar daca o persoana are suficiente cunostinte si idei inteligente, daca nu isi cunoaste si nu reuseste sa-si gestioneze emotiile si sentimentele, poate intampina dificultati in incercarea de a-si construi relatiile cu ceilalti sau o cariera profesionala de succes. Persoanele cu un inalt grad de autocunoastere isi dau seama cum sentimentele lor ii afecteaza, atat pe ei, cat si pe cei din jur.

Dezvoltarea inteligentei emotionale ne permite sa ne punem in valoare aptitudinile intelectuale, creativitatea. Ne asigura reusita, atat in plan personal, cat si in cel profesional.

Numeroase studii au aratat ca succesul social nu este neaparat al celor cu cel mai ridicat QI (Coeficient de Inteligenta). Oamenii de succes, aflati in fruntea unor intreprinderi, organizatii, partide, guverne ori, pur si simplu, oameni bogati si imbogatiti prin efort propriu sunt dintre cei care au un coeficient de inteligenta emotionala (QE) ridicat. Inteligenta emotionala tine de constientizarea propriilor emotii, stapanirea acestor emotii (prin controlarea cauzelor generatoare), motivatia interioara de a evolua, dublata de initiativa, optimism si daruire, empatie (capacitatea de a intelege emotiile si sentimentele altora) si, nu in ultimul rand, de aptitudinile sociale, adica de capacitatea de a stabili relatii pozitive, de a coopera si colabora cu ceilalti, de a rezolva conflicte, de a capta atentia. In momentul in care devenim constienti ca nu doar ratiunea ne conduce in viata, ca sentimentele si compatibilitatea personala ii ghideaza pe ceilalti intocmai cum ne ghideaza si pe noi, apare intelegerea superioara a pozitiei in grupurile in care suntem parte si poate fi mai bine gestionata imaginea pe care o proiectam in afara.

Mergand la un interviu de angajare, ori la o intalnire de afaceri, foarte multi oameni valorosi din punct de vedere profesional impresioneaza prin siguranta de sine, dar sunt mai putin capabili sa stabileasca un contact social placut. De multe ori alegem sa lucram nu cu cei mai competenti, ci cu cei care ne plac mai mult ori cu care ne intelegem mai bine. La o prima intilnire fata in fata, cele mai importante sunt aspectele de personalitate, precum energie, tonus, vitalitate, stapanire de sine, umor, capacitate de a destinde atmosfera si de a stabili o relatie umana calda si pozitiva, placuta, relaxata si relaxanta. In felul acesta, se castiga increderea si se depaseste nesiguranta initiala ce tine de necunoasterea celuilalt.

Inteligenta aduce precizie si obiectivitate, dar persoanele caracterizate de aceste atribute sunt vazute si descrise de ceilalti ca inexpresive si reci, detasate, neprietenoase. In schimb, o persoana cu inteligenta emotionala crescuta este perceputa ca fiind simpatica, comunicativa, sociabila, glumeata, naturala si dezinvolta, placuta si de treaba.

Cel mai important este ca, intocmai precum inteligenta academica, si inteligenta emotionala poate fi educata si dezvoltata. Primul pas este recunoasterea faptului ca suntem oameni condusi si de sentimente, ca si ceilalti ca si noi au voie sa greseasca ori sa fie subiectivi (dar nu partinitori). Un alt pas este cel al adaptarii comunicarii la cei cu care comunicam.

Profesionalismul ramane, in continuare, important, pentru ca, oricat de mult am placea pe cineva, daca nu se achita de atributii, nu vom fi multumiti. Dar trebuie pastrat echilibrul pentru un succes deplin intre 'vocea ratiunii si glasul inimii'.

Bibliografie:

V. Pavelcu: Din viata sentimentelor, Editura Enciclopedica Romana, Bucuresti, 1969

Howard Gardner, Mihaly Csikszentmihalyi, William Damon: Munca bine facuta, Editura Sigma, 2005

Alin Gavreliuc: De la relatiile interpersonale la comunicarea sociala. Psihologia sociala si stadiile progresive ale articularii sinelui, Editura Polirom, 2006

Ticu Constantin: Evaluarea psihologica a personalului, Editura Polirom, 2004

Zoltan Bogathy: Introducere in psihologia muncii, Timisoara, Tipografia Universitatii de Vest, 2002