Autism - semne, caracteristici si trasaturi

Autism - semne, caracteristici si trasaturi

``La nastere, copilul este aparent normal, fara anomalii fizice sau neurologice. Debutul acestei tulburari se instaleaza inaintea varstei de 2-3 ani, dar se poate depista chiar in primul an de viata. Daca debutul autismului este precoce-in primul an de viata, se remarca lipsa miscarilor anticipatorii atunci cand sunt luati in brate, lipsa zambetului ca raspuns al zambetului mamei, apatia si dezinteresul pentru ce-i inconjoara. Daniela Cucuruz, 2004, p.15)

Atunci cand vorbim despre autism este foarte important sa intelegem ca este vorba despre o cultura diferita de a noastra si ca cei care vin in contact cu persoanele care prezinta aceasta tulburare de dezvoltare au rolul de translatori intre cele doua culturi diferite: a noastra si a lor.

Autismul presupune o paleta de numeroase simptome, de la forme usoare pana la cele mai grave. Acestea variaza ca intensitate si aparitie (unele persoane pot prezenta anumite simptome, iar altele nu).

Aceasta tulburare de dezvoltare se manifesta in mod evident in jurul varstei de 2-3 ani, in primul rand datorita lipsei sau intarzierii dezvoltarii limbajului vorbit si apoi datorita celorlalte deficiente cum ar fi stereotipiile, absenta contactului vizual sau dificultati in stabilirea relatiilor sociale.

Criterii pentru diagnosticarea autismului (DSM-IV) .

A.       Un total de 6 (sau mai multe) articole de la (1), (2) sau (3) cu cel putin doua de la (1) si cate unul de la (2) si (3):

impedimente in interactiunea sociala, manifestate sub forma a cel putin doua din urmatoarele:

a.      impedimente marcante in utilizarea unor comportamente nonverbale cum ar fi privitul ochi in ochi, expresiile faciale, pozitiile corpului

b.     esecul in dezvoltarea unor relatii caracteristice nivelului de dezvoltare

c.      lipsa dorintei de a impartasi placere, interese sau realizari cu alte persoane (de exemplu nu sunt aratate sau aduse obiectele de inters de catre pesoanele autiste)

d.     lipsa reciprocitatii sociale sau emotionale

impedimente in comunicare, manifestate sub forma a cel putin unuia dintre urmatoarele:

a.      intarzierea sau lipsa totala a limbajului verbal (fara a fi insotita de incercarea de a compensa aceasta lipsa prin moduri alternative de comunicare cum ar fi gesturile sau mimarea)

b.     la indivizii cu un limbaj potrivit apare un impediment in abilitatea de a initia sau sustine o conversatie cu ceilalti

c.      limbaj stereotip si repetitiv sau limbaj idiosincratic

d.     lipsa jocului variat si spontan sau a jocului social imitativ potrivit varstei

comportamente, interese si activitati reduse, repetitive si stereotipe, manifestate sub forma a cel putin unuia din urmatoarele:

a.      interes redus si anormal in intensitate sau concentrare

b.     aderenta aparent inflexibila pentru un ritual specific si nefunctional

Document online: Saracia in societatea romaneasca Referat: Sociologie economica rurala - intrebari

c.      maniere stereotipe sau repetitive (de exemplu: falfairea sau rasucirea mainii sau a degetului, sau miscari complexe ale intregului corp)

d.     preocupari insistente pentru parti ale obiectelor

B.       intarzieri sau functionari anormale intr-unul din urmatoarele domenii:

a.      interactiune sociala

b.     limbaj asemanator cu cel din comunicarea sociala

1 Limbajul vorbit se dezvolta greu sau deloc. In unele cazuri se dezvolta in mod aparent normal capacitatile de comunicare, dupa care urmeaza o perioada de regres in care se pierd aceste achizitii. Acolo unde totusi limbajul verbal este prezent, acesta este folosit disfunctional. Exista persoane care nu pot eticheta obiectele cu ajutorul limbajului, sau care nu isi insusesc structura gramaticala (folosesc pronumele in mod eronat, vorbesc despre ei la persona a 3-a, nu pot face diferentiere intre pronumele posesiv, nu realizeaza articularea cuvintelor dupa numar-singular/ plural sau dupa gen). Deasemenea, o problema importanta la nivelul limbajului in cazurile in care acesta se realizeaza in mod functional este faptul ca un autist nu poate percepe sensul figurat al cuvintelor si nu pot interpreta sensul acestora in functie de context. Se remarca tendinta persoanei cu autism de a repeta cuvinte si fraze (ecolalie) si dificultatea de a fi coerenta in procesul de comunicare. Problemele de comunicare se manifesta si la nivelul tonului vocii (intensitate, volum si intonatie).

2 Relatii sociale

Persoanele cu autism au dificultati in sfera relatiilor sociale incepand de la contactul vizual care este absent sau foarte putin prezent in contactul cu ceilalti si terminand cu lipsa de interes fata de persoanele care ii inconjoara. De cele mai multe ori, se remarca tendinta autistilor de a fi implicati in activitati ce nu solicita alte persoane si de a nu cauta si initia interactiunea sociala.

Este dificil pentru copilul cu autism sa se implice in activitati de joc organizat respectand anumite reguli si cu atat mai mult in activitati de joc simbolic. Cel mai probabil este ca acesti copii sa nu fie interesati de activitati ce presupun jocul.

Autistii prezinta dificultati in a percepe semnificatia expresiilor faciale ale celorlalti si nu pot percepe lucrurile sau situatiile decat din perspective proprii.

O alta trasatura a persoanelor cu aceasta tulburare este faptul ca ei nu stabilesc legaturi emotionale cu cei din jur, nici macar cu persoane apropiate cum sunt proprii parinti, nu inteleg sentimentele, emotiile sau gandurile diferite de ale lor.

3. Comportamente repetitive - reprezinta caracteristici de baza ale autismului, fiind comportamente ca: mersul pe varfuri, fluturatul mainilor, alergatul in jurul camerei, rotirea in jurul propiului ax sau al unui corp mobilier si orice alte actiuni realizate in mod disfunctional si repetitiv. Cand vorbim despre aceste stereotipii trebuie sa avem in vedere faptul ca ele se agraveaza in timp, fie prin o frecventa, numar sau intensitati mai mari.

Autistul are nevoie de foarte multa rutina in tot ceea ce face. Spre exemplu, poate insista sa manance aceeasi mancare,sa mearga pe acelasi drum spre casa,sa nu se schimbe nimic in mediul fizic care in inconjoara s.a.m.d. In cazul in care se produc schimbari la nivelul rutinei lor, acestia pot prezenta comportamente de protest.

Unii autisti prezinta autostimulari (fac miscari repetate ale corpului, cum ar fi bataile din palme, balansarea corpului inainte si inapoi, contactul cu anumite suprafete etc.). Este de mentionat faptul ca in majoritatea cazurilor toate cele cinci simturi sunt afectate, manifestandu-se fie o hipersensibiliate, fie o reducere semnificativa a acuitatii senzoriale. De ex., o palma poate trece fara a parea deranjanta pentru acelasi subiect pentru care o mangaiere poate fi neplacuta sau un sunet banal, de o intensitate nu neaparat crescuta poate declansa o adevarata criza de furie (isi acopera urechile la zgomotul unui avion aflat la mare distanta, al unui telefon sau chiar al vantului). Alteori insa prezinta insensibilitate la durere, dand dovada de anumite comportamente automutilante. Uneori, persoanele cu autism pot prezenta agresivitate, indreptata asupra lor insisi sau asupra celorlalti. Acest tip de comportamente apar cu precadere in situatii frustrante pentru ei cum ar fi activitatile noi, incapacitatea de a-si comunica nevoile spre a-i fi indeplinite etc. Agresivitatea este unul din elementele care ingreuneaza stabilirea de relatii cu ceilalti.

Copilul cu autism:

La nastere copilul este aparent normal. In functie de momentul debutului autismului, daca acesta este precoce, in primul an de viata se pot remarca lipsa miscarilor anticipatorii atunci cand sunt luati in brate, lipsa zambetului ca reactie de raspuns, apatia si dezinteresul fata de ceea ce il inconjoara.

Caracteristicile copilului autist:

copilul de cateva luni nu arata lucruri cu degetul;

nu zambeste ca reactie la zambetul mamei;

nu sesizeaza sensul cuvintelor (le poate pronunta, dar nu le foloseste in comunicare in sensul lor adecvat)

instinctul de conservare e redus - nu reactioneaza la rani sau pericole;

poate prezenta probleme ale somnului si ale alimentatiei;

poate prezenta discontinuitati in dezvoltare (spre exemplu, poate efectua inmultiri, dar nu poate numara pana la zece);

pot prezenta agresivitate, indreptata asupra lor insisi, dar si asupra celorlalti;

nu reactioneaza cand este chemat pe nume;

evita contactul vizual;

nu are abilitatea de utiliza obiectele in mod adecvat (exemplu: invarteste minute in sir rotile unei masinute, ling sau adulmeca jucariile etc)

se ataseaza in mod inexplicabil de o anumita jucarie sau un anumit obiect;

are tendinta excesiva de a alinia, de a aranja intr-un anumit mod simplu jucariile sau alte obiecte, de a merge pe varfuri sau a flutura mainile(stereotipii);

nu zambeste, nu are o mimica adecvata situatiei;

reactioneaza inadecvat si discordant cu stimulii: fie ramane indiferent, fie reactioneaza foarte intens la stimuli minori (dificultati perceptive);

utilizeaza un ton si un ritm anormal cand se exprima;

uneori, repeta ultimele cuvinte auzite, desprinse din context (ecolalie);

face miscari repetitive (leganare, rasucirea mainilor etc.)-autostimulari;

poate fi hiperactiv;

isi concentreaza atentia asupra unor detalii, cum ar fi o roata care se invarteste;

adopta anumite rutine si ritualuri;

in colectivitate, prefera sa fie lasat singur, retras fata de ceilalti copii si evita contactul fizic;

dispune uneori de aptitudini deosebite intr-un anumit domeniu - de exemplu, in muzica sau matematica. Aproximativ 50% din savanti sufera de autism, in timp ce 5 - 10% din autisti dau dovada de geniu intr-un anumit domeniu. Acestia sunt copiii Asperger.

Adolescentul cu autism-ajunsi la adolescenta, unii autisti pot achizitiona indeajuns de multe abilitati incat sa aiba o viata independenta. Totusi, ramane deficitul in sfera relationarii cu ceilalti. O alta problema ce apare in aceasta perioada este descoperirea sexualitatii. Persoanele cu autism pot avea greutati in ceea ce priveste intelegerea lumii in care traiesc si a restrictiilor care li se impun atunci cand isi manifesta sexualitatea. O persoana cu autism nu reuseste sa initieze relatii cu altii si, de cele mai multe ori, nu tine cont de valorile si normele sociale: se masturbeaza in public, stau in casa sau ies afara total dezbracati sau abordeaza subiecte legate de sexualitate in momente total neindicate.

Persoana cu autism la varsta adulta-continua sa prezinte probleme in interactiunea sociala si in sfera comunicarii. Un numar mic de persoane cu autism(1-2%) reusesc sa traiasca independent, iar aproximativ o treime capata o autonomie partiala. In cazul in care fac achizitiile necesare pentru a obtine si pastra un loc de munca, acestia se dovedesc a fi lucratori buni. Totusi, exista si adulti cu autism care au nevoie de supraveghere totala sau partiala.