Lucrare sectia muzica - andrei Barbos, calatorind cu dorul

Argument

Si atunci cand tac . sufletul meu canta!

Pentru mine muzica este ceva esential zi de zi, daca nu ascult trebuie sa cant si daca nu cant trebuie sa ascult.

M-am simtit atrasa de cantul popular inca de la o vasta frageda cand colindam prin ograda copilariei, satul natal al mamei mele, Stejera comuna Miresul Mare. Acolo am simtit racoarea pamantului chiorean, mirosul fanului, dar am descoperit si numeroase nestemate ale folclorului chiorean pe care le-am luat cu grija in traistuta mea si le-am trecut prin filtrul sufletului.

Cu timpul, cantecul popular si-a facut culcus adanc in sufletul meu, insotindu-ma permanent pe drumul vietii. Am urmat cursurile Scolii Populare de Arta 'Liviu Borlan' din Baia Mare unde am facut si primii pasi pe scena. In urmatorii ani am aprofundat tainele interpretarii muzicii traditionale precum si tehnica de cant in cadrul sectiei de canto popular a Liceului de Arta din Baia Mare. Cea care mi-a indrumat pasii cu multa rabadre, mi-a impartasit din cunostintele sale si m-a invatat sa pretuiesc tezaurul lasat de inaintasii nostri a fost doamna profesoara Bob Elena Mihaela.

Am ales pentru aceasta lucrare subiectul 'Andrei Barbos, calatorind cu dorul' intrucat numele interpretului Andrei Barbos se leaga in mod direct de Tara Chioarului.Interpretul de muzica populra a facut cunoscut acest tinut nu numai in Maramures ci si in tara si in lume. A deprins dragostea pentru cantul popular inca de pe vremea cand fugea prin colbul drumului de tara. A invatat sa cante la mai multe instrumente, iar prin liceu a inceput sa cante vocal. In prezent este recunoscuta contributia sa la promovarea tinerelor talente si a folclorului muzical autentic.De aceea doresc sa fac cunoscuta ascensiunea sa de la flacaul satului, la solistul Ansamblului Maramuresul si, de ce nu, la cea de jurnalist.

Capitolul I     

Andrei Barbos - date biografice

Venind de pe un Fisculas arhaic, dar nu imbatranit in uitare, de pe valea raului Bloaja, Andrei Barbos aduce cantecul in sange, in glas, in spirit, redescoperindu-i izvoarele, inspre dainuire. Fiind al doilea nascut in familia Maria si Teodor Barbos, a venit pe lume in ziua de 2 martie, in satul Ciocotis, cand turturii de gheata picurau in streasina. Ghioceii se iveau prin camasa zapezii pentru intalnirea cu primavara, in zodia bucuriei si a cantecului.

In ograda modesta a copilariei, Andrei deprinde primele indemnuri parintesti si ravna pentru lucrul bine-facut si crestineasca buna-cuviinta.

Crescand in mirifica lume a satului, la izvorul traditiilor strabune, calcand descult prin roua asternuta din sudoarea privighetorilor, era cu neputinta ca dorul si dragul sa nu se fi strecurat in sufletul sau curat de prunc. Aici, la poalele Setrei lui Pintea, descopera susurul izvoarelor, cantecul mierlei si racoarea codrilor, ce-l tineau departe de mandria fatarnica a dezradacinatilor de la oras. Astfel s-a infiripat, in constiinta adolescentului de mai tarziu, legatura puternica cu obarsiile spiritului traditional. Bunica si moasa de botez, rapsozii si ceterasul satului, clacile si nuntile cu steag ori Vergelul au inmugurit horile chiorene in glasul lui Andrei.

Pornind pe cararea ingusta a desavarsirii artistice, Andrei ocoleste maruntele orgolii si cultul vedetei de circumstanta, purtand in gand dragostea pentru zestrea de spirit a satului chiorean.

Dupa cum el insusi afirma :

"Nu aveam nici sapte ani cand am fost atras de mirajul muzicii. Mi-au ramas in memorie ceterasii si alaiul nuntii, mergand la cununie. In linistea satului patriarhal, cetera, contra si gorduna se auzeau ca un ecou. Cum umblam desculti prin colbul drumului, ne apropiam pe langa garduri si observam "gura-casca" jocul steagului", marturisea Andrei Barbos, intr-un interviu acordat cotidianului "Informatia de Mures". Muzicuta, acordeonul si vioara au fost instrumentele care l-au ajutat sa desluseasca tainele horilor.

Primul reper artistic a fost Dumitru Constantin, solist al Ansamblului "Rapsodia Romana" din Bucuresti iar mai apoi l-a descoperit in petrecerile feciorilor pe inegalabilul doinitor Achim Nica, de care mai tarziu il va lega o prietenie. Intre anii 1978-1980, fiind elev la Timisoara, canta si danseaza in ansamblul scolii in primele spectacole de tinuta artistica. Incepand cu anul 1980 activeaza in cadrul Ansamblului Tineretului "Flori din Maramures", cand castiga premiul II la faza judeteana a celebrei competitii "Cantarea Romaniei".

In spectacolele care vor urma, canta alaturi de regretatii Viorel Costin si Ion Sotelecan, precum si de Fratii Petreus si Nicolae Sabau. Pani prin 1985 castiga numeroase premii la festivaluri nationale de folclor, isi contureaza un repertoriu expresiv pentru Tara Chioarului, poposind in satele de pe Fisculas in culegeri de folclor. In vreme ce se pregatea pentru renumitul concurs "Floarea din gradina", Ansamblul Artistic Profesionist ,,Maramuresul" il solicita ca si colaborator intr-un turneu cu Laza Knezevici, ca un an mai tarziu, in 1986, dupa succesul din turneul cu Irina Loghin, sa castige prin concurs postul de solist vocal profesionist.

Debuteaza la Radiodifuziunea Romana in martie 1987 si realizeaza primele imprimari la Radio Cluj in iunie 1990. Un an mai tarziu , ca urmare a castigarii topului de popularitate la Radio Cluj, apare prima caseta inregistrata live, prin targurile transilvane. A urmat "Top Transilvania", o serie de spectacole de mare succes alaturi de nume sonore ale folclorului: Dragan Muntean, Achim Nica, Lucretia Ciobanu, Fratii Petreus, Tiberiu Ceia, Mia Dan, Petre Petruse, Valeria Peter Predescu, Cornelia Ardelean, Nicolae Sabau, Nicolae Muresan, Dumitru Farcas si foarte multi din generatia care le-a urmat.

Lucrare: Proiect regie - scenariu " o alta dimensiune " Lucrare: Lista Filmelor Romanesti din Toate Timpurile

In anul 1994 realizeaza noi imprimari la Radiodifuziunea Romani cu cel mai expresiv taraf traditional chiorean, avand la doua viori pe Victor Negrea si Victor Lingurar. La scurta vreme lanseaza albumul "Mi-am luat si eu nevasta", urmat la doi ani de "Mama inima curata" , iar in 1999 inregistreaza alaturi de sotia sa Margareta Cucuiet Barbos un compact-disc.

Incepand cu anul 1999 debuteaza in presa scrisa si in acelasi an ca realizator de emisiuni folclorice in scopul de a promova cultura traditionala si folclorul muzical autentic.

Capitolul al II-lea

Activitatea interpretului Andrei Barbos

Avand ca obiective cercetarea si promovarea valorilor culturale autentice, interpretul Andrei Barbos incearca sa aduca in atentia publicului, prin spectacole si emisiuni radiofonice si de televiziune, gustul pentru arta autentica si pentru valorile de spirit ale natiunii.

Interpretul a debutat artistic in anul 1980. Dupa ce a obtinut numeroase premii la festivaluri nationale de folclor, Ansamblul ,, Maramuresul "din Baia Mare s-a aratat interesat de o colaborare cu artistul. Ramane solistul acestui Ansamblu pana in anul 1991. Dorind sa faca in continuare pasii cinstit,  fara sa fie sprijinit de nimeni, a participat la celebra competitie ,,Floarea din Gradina" reusind sa impresioneze in mod placut juriul si publicul. A urmat o etapa de inregistrari la Radio Cluj, cu Dumiutru Buzoianu, caruia, afirma artistul, ,, ii port un respect cu totul deosebit pentru tot ce a facut in cercetarea si promovarea cantecului popular autentic ". Fiind castigator al Topului de popularitate la Radio Cluj, a participat la numeroase spectacole realizate de radioul si televiziunea clujeana, bucurandu-se de un real succes.

In anul 1998 a inceput sa se implice in presa scrisa, la un saptamanal editat de Consiliul Judetean Maramures, publicand numeroase articole. A urmat experienta radiofonica si cea de televiziune: fiind realizator de emisiuni folclorice la Radio Galaxia ; corespondent judetean pentru Radio Cluj ; realizator emisiuni Alpha TV Baia Mare si Focus TV Satu Mare, de asemenea Andrei barbos va fi directorul de programme in etapa de lansare a acestor doua posturi.

In incercarea de a promova Tara Chioarului, despre care s-a vorbit destul de putin in emisiunile de televiziune, respectiv cele de folclor, in vara anului 1999 inregistreaza la Radio Cluj cel mai expresiv dintre albumele sale, ,,Chiorean is ca bujoru ". Alubumul poarta numele unuia dintre cantecele aflate pe acesta. Interpretul marturiseste ,,imi place cantecul liric, mai asezat, care vine din suflet si parca din multa omenie si sensibilitate a romanului, ceea ce acum nu mai este de succes ".

In prezent este director al Casei de Cultura din Baia Sprie unde a infiintat in urma cu trei ani si un Ansamblul Folcloric, ,,Dor calator ". Andrei Barbos a ales sa valorifice activitatile care se desfasoara pe raza localitatii Baia Sprie : jocul traditional al satului in Chiuzbaia, de lasatul secului la Baia Sprie. Dorinta artistului este de a avea zece perechi de dansatori si o garderoba de costume populare din cel putin trei subzone etnografice ale Maramuresului.

A initiat si cercul literar la Baia Sprie, avandu-l prezent pe regretatul poet Ion Burnar, eveniment care a fost bine receptat deoarece, un numar mare de tineri au avut un prim contact cu scriitori veritabili. Andrei Barbos spera ca intr-un viitor apropiat sa se poata vorbi la Baia Sprie despre un cenaclu literar.

Ansambul Folcloric ,,Dor calator "

-8-

Mai mult, in vara anului 2010, a fost infiintata Asociatia Culturala ,,Vatra Satului Chiorean ", in scopul de a sustine activitatea Ansamblului Folcloric ,,Dor Calator ", si de a promova cultura traditionala si mestesugurile din zona chioarului. Andrei Barbos marturiseste intr-un interviu dat la Gzeta de Baia Sprie: ,,Ma refer aici in mod special la Chiuzbaia, localitate ce conserva foarte bine vechi traditii, obiceiuri de iarna, cunoscutele valtori, prelucrarea lanii, a confectionarii cergilor si gubelor. De asemenea, si in acest an, va avea loc cea de-a treia editie a Festivalului "Obiceiuri de Craciun de la Chiuzbaia". Ne-am bucura sa avem parte de interesul publicului larg, iubitor de traditii. Acolo ii regasim pe celebrii "bondrosi" care pot fi vayuti doar la Cavnic si Chiuzbaia. Un proiect important este reabilitarea fostului Cinematograf, tocmai pentru a amenaja un Centru Cultural modern. Programul de finantare va fi facut sub egida Agentiei Nationale a Zonelor Miniere, iar raspunsul il vom primi chiar in aceste zile, documentatia fiind deja depusa la Bucuresti".

In anul 2003 Andrei Barbos primeste diploma academica oferita de Senatul Universitatii de Vest ,,Vasile Goldis " din Arad, pentru intreaga activitate stiintifica desfasurata. Dupa ce-si sustine lucrarea de licenta ,,Cultura si subcultura in mass-media", realizeaza o serie de filme documentare si etnologice. Astazi, unul dintre filmele sale, intitulat ,, Tanjeaua hotenilor "a fost acceptat in cadrul Festivalului Concurs Interntional ,, ECO-ETNO FOLK FILM " desfasurat la Casa de Cultura taraneasca din comuna Slatioara, judetul Valcea. Festivalul, ajuns la cea de a XII-a editie si il are ca initiator pe Dinu Sararu, membru al fundatiei ,,Niste tarani ". Andrei Barbos a fost invitat de organizatorii festivalului la manifestarile din comuna Slatioara, pentru a fi prezent la proiectarea in direct a filmului. Elena Vaduva, directorul festivalului ,, tin sa-l felicit pe Andrei Barbos pentru aceasta realizare si speram ca filmul ,,Tanjeaua hotenilor "va intruni aprecierile juriului international ".

Capitolul al III-lea

Andrei Barbos - mesager al Fisculasului

( stilistica si interpretare )

A canta - este cea mai expresiva forma de manifestare umana. Prin cantecul popular, viata se pune in slujba gandului si a unei mereu improspatate sensibilitati intretinuta in inima omului.

Repertoriul expresiv, costumul traditional si prezenta scenica il impun pe interpretul Andrei Barbos ca mesager autentic al cantecului chiorean. Marea acuratete a vocii sale isi gaseste corespondent in alegerea cu grija a repertoriului, fara stridentele sau compromisurile cu care alti confrati au populat tezaurele vechi. Intre piesele de rezistenta se numara cateva devenite celebre, intrate in constiinta publicului prin redarea calda calda si expresiva a acestui inzestrat cantaret: ,,Mama inima curata ", ,,Chiorean is ca bujoru ", ,,Mare-i tina pa ulita ", ,,Cand eram in sat la mine ". Glasul sau are profunzimi, are inflexiuni de balada si doina. Andrei Barbos deapana firul melodiei cald, cumpatat, cu siguranta. E si greu si nedrept sa faci clasamente. Marii artisti sunt unici. In arta ori esti maestru ori nimic, sosii nu exista. Andrei Barbos avea orgoliu de a culege folclor, modestia de a-l respecta si ambitia de a-l slefui.

Venind dintr-un Nord incarcat cu stravechi legende romanesti, cu oameni primitori, care si-au lucrat si aparat ogorul cu un elan dacic, Andrei Barbos este mesagerul autentic al Fisculasului, zona sa de provenienta. Pentru a intelege ce inseamna Fisculas este necesar sa delimitam dupa criterii istorice, geografice si etnologice Tara Chioarului. Zona se intinde la rasarit pana la dealul Pietris, care o desparte de Tara Lapusului, trecand peste culmea Preluca si Dealul Mesteacan, pana la defileul Ticaului pe valea Somesului la vest iar spre nord la zona industriala Baia Mare, Baia Sprie, Cavnic. Includem aici si satele care isi zic "de pe Fisculas".

Straveche vatra romaneasca, Tara Chioarului este atestata documentar din sec. al XIII-lea, fiind organizata in voievodate, din vechi familii nobiliare. Viata administrativa si politica a zonei s-a polarizat in jurul Cetatii Chioarului si Baia Mare.

Materialul arheologic descoperit in vechi vetre de sat demonstreaza continuitatea neintrerupta a populatiei autohtone romanesti pe acest teritoriu. Cetatea Chioarului (Cetatea de Piatra), asezata pe un povarnis de deal, intr-o cotitura a raului Lapus, a fost contruita, probabil, imediat dupa navalirile tatare. Urbariul din 1566 arata ca domeniul Cetatii Chioar cuprindea aproape 70 de sate. Cetatea a fost peste un veac si jumatate, impreunp cu domeniul sau, proprietatea familiei Dragffy din Maramures, pana la stingerea ei in 1555. Stapanirea ei de catre maramureseni explica similitudinile de ordin structural dintre Chioar si Maramures, mai pronuntate an satele de pe Fisculas. Cele doua vetre etnografice au fost locuite de mica nobilime romaneasca, fapt repercutat in constiinta colectiva si transpus in plan etnografic si folcloric.

Satele de pe Fisculas au facut parte din domeniul Cetatii Chioarului, iar mai apoi din domeniul minier regal, fiind administratia oraselor Baia Mare si Baia Sprie. Spre deosebire de celelalte sate ale Tarii Chioarului, acestea aveau obligatii fiscale fata de administratie, de aici si etimologia sintagmei "satele de pe Fisculas". Avand in vedere criteriile istorice, geografice si etnografice, limitele Tarii Chioarului sunt: la rasarit pana la dealul Pietris, care o desparte de zona Lapus, mergand apoi pe linia masivului Preluca peste Dealul Mesteacan pana la Stramtoarea Ticaului, urmand lunca Somesului, care o desparte de zona Codrului, iar in nord cuprinde zona industriala Baia Mare-Baia Sprie-Cavnic. Desi nu se poate face o delimitare exacta a satelor de pe Fisculas, expresive sunt: Sisesti, Negreia, Danesti, Surdesti, Cetatele, Bontaieni, Unguras, Dumbravita, Plopis, Berinta, Carpinis, Ciocotis, Fauresti.

Ruina a Cetatii Chioarului

Daca latura coregrafica a fost mai modest valorificata scenic, foclorul muzical a fost pus in valoare de catre o serie de instrumentisti intre care merita sa-i remarcam pe ceterasii; Pavel Vasiac, Alexandru Foris, Victor Negrea si discipolii care i-au urmat (Teofil Rad, Ioachim Fat, Pavel Zoicas), precum si pe cunoscutul taragotist Dumitru Dobrican. Formula de acompaniament traditional (contra si gorduna) da acestei vetre folclorice un parfum local inedit si fascinant.

Viata sociala a satelor chiorene a fost marcata de o mare diversitate de obiceiuri si ritualuri traditionale legate de vechi credinte, rituri si manifestari spectaculare de peste an, dintre care merita sa amintim: Jocul Vergelului, Masurisul oilor, Udatoriu' din Surdesti, Nunta, Fartatia, Claca si Sezatoarea, Colindatul.

Ca zona etnografica, Tara Chioarului se integreaza armonios ansamblului culturii populare romanesti. Satele chiorene mai pastreaza si astazi, pe alocuri, arhitectura taraneasca si mestesugurile specifice, ca si o serie de manifestari spirituale ce merita sa fie cunoscute. Fiind o vatra etnografica de interferenta cu Lapusul si Maramuresul istoric, aici remarcam cateva elemente distincte in portul popular (ornamentica cu margele, guba sura sau clopul de paie cu calota mica si zgardane din margele), dar mai ales in varietatea melodica si coregrafica, aflate intr-o nota mai temperamentala.

In Tara Chioarului portul popular a prezentat aspecte deosebit de interesante, ridicand probleme cercetatorilor datorita influentelor suferite din partea zonelor vecine, a faptului ca aici transformarile au aparut mult mai devreme ca in alte zone si au fost mai puternice datorita influentelor venite dinspre cele doua orase, Baia Mare si Baia Sprie, precum si din partea Cetatii Chioarului.

Cea mai importanta piesa din structura portului popular romanesc ramane camasa datorita faptului ca, este punctul de rezistenta in ansamblul costumului. Camesa de femeie sau ,,spacelul " este o ca masa scurta care se poarta cu poale si se incadreaza tipului de camasa prinsa la umar. Decorul camasii chiorene era amplasat pe pieptii camasii, la umeri si pe volane sau mansete.