Cum se comporta creierul cand asculta manele

Muzica are cel mai bun efect terapeutic atunci cand ascultam ceea ce ne place

Stresul acumulat peste zi poate fi inlaturat cu ajutorul muzicii clasice, care reuseste sa activeze structurile anumitor zone din creier. "Muzica clasica inlatura stresul psihic cauzat de abundenta de informatii si solicitarea proceselor volitionale (care tin de vointa, n.n.) necesare unor decizii permanente in regim de criza de timp. Toate exemplele de stres care afecteaza prioritar emisfera cerebrala stanga sunt contrabalansate de activarea emisferei cerebrale drepte prin influenta artei, in special a muzicii", sustine prof. univ. dr. Ioan-Bradu Iamandescu, seful Catedrei de Psihologie Medicala si Psihosomatica a Universitatii de Medicina si Farmacie Carol Davila din Bucuresti.

Profesorul spune ca muzica activeaza structurile unor zone din creier care au un efect euforizant si de inlaturare a oboselii. Muzica ne poate face sa ne simtim mai bine, ne invigoreaza, ne da energie sau ne poate emotiona pana la lacrimi. Toate aceste efecte ale terapiei prin muzica se datoreaza eliberarii de endorfine, cunoscute si ca "hormonii fericirii". Atunci cand ascultam melodiile preferate, creierul nostru emana endorfine, care ne dau acea stare de bine. Endorfinele se aseamana, din punct de vedere al structurii chimice, cu morfina - un drog cu efecte euforizante, dar care genereaza efecte secundare severe. "Trebuie recunoscut ca atunci cand muzica ne place in mod deosebit - fie ca este vorba de simfonii, muzica de dans, populara - are loc o stimulare a proceselor imunitare, ceea ce pe termen lung, pentru cei ce se bucura zilnic de binefacerile muzicii sau de a canta, fie vocal sau instrumental, poate sa contribuie la prelungirea vietii", subliniaza prof. Iamandescu.

Muzica populara activeaza 50% din scoarta cerebrala, cea clasica 90%

Specialistul spune ca muzica mai are si o actiune analgezica, in afara celei euforizante, motiv pentru care ea mai este intrebuintata de unii medici in combaterea durerii pre-si postoperatorii. Profesorul Bradu Iamandescu considera insa ca muzica are cel mai bun efect daca ascultam numai ceea ce ne place.

"S-a demonstrat prin tomografii computerizate cu pozitroni ca sub actiunea muzicii sunt activati foarte multi neuroni, zone intregi ale scoartei cerebrale care sclipesc sub forma unei luminite rosii. Astfel, muzica usoara sau populara activeaza sub 50% din scoarta cerebrala, muzica simfonica moderna 60-70%, muzica clasica ajunge pana la 90% si numai Mozart atinge 100%. Sunt specialisti care spun ca muzica lui Mozart «se muleaza» cel mai bine si atunci cand il asculti scoarta cerebrala parca iti ia foc, dar eu sunt de parere ca si in cazul altor compozitori situatia poate fi similara", adauga prof. Iamandescu. De aceea, in meloterapie se vorbeste despre "efectul Mozart".

Din manele ne alegem doar cu ritmul

Medicul vorbeste si de primitivismul mental al celor care asculta manele. "Muzica ne afecteaza pe trei niveluri: intelectual (cognitiv), afectiv si instinctual. La nivel cognitiv, muzica clasica, de camera sau de opera influenteaza persoanele cu un nivel de inteligenta ridicat si nu neaparat cu o cultura muzicala deosebita. Pe plan afectiv suntem influentati de melodie, iar la nivel instinctual suntem impulsionati de ritm. Manelele, de exemplu, se bucura de popularitate printre oamenii simpli, deoarece sunt bine ritmate, deci ating planul instinctual, dar deloc pe cel cognitiv", subliniaza prof. univ. dr. Ioan-Bradu Iamandescu.

Specialistul spune ca terapia prin muzica ar trebui sa se numeasca muzicoterapie, si nu meloterapie, pentru ca, in afara melodiei, ne influenteaza si ritmul, si armonia.