Structura parlamentului - camera aristocratica, federala, democratica

Parlamentele existente in sistemele constitutionale sunt formate fie dintr-o singura adunare - camera, fie din doua sau mai multe adunari.

Parlamentele formate dintr-o singura adunare sunt parlamente cu parlamente cu structura unicamerala, iar cele formate din doua sau mai multe adunari sunt parlamente cu structura bicamerala sau cu structura multicamerala.

Structura parlamentului este in stransa legatura cu structura de stat. Structura unitara a statului este, in general, o motivatie a structurii unicamerale a parlamentului. Structura de stat federala presupune in mod obligatoriu existenta in cadrul parlamentului a unei a doua camere care sa reprezinte interesele statelor membre, de aici regula structurii bicamerale a parlamentelor in statele federative. Aceasta stransa legatura nu duce la solutii rigide, pentru ca in multe state unitare parlamentele au o structura bicamerala. Intr-un sistem bicameral, camerele pot avea aceeasi legitimitate, aceeasi competenta sau competente diferite. Analizandu-se sistemele bicamerale se considera ca cea de a doua camera se poate prezenta sub trei ipostaze:

a. camera aristocratica;

b. camera federala;

c. camera democratica.

1. Camera aristocratica

Corespunde originilor istorice ale parlamentului, fiind o faza tranzitorie intre regimurile vechi, aristocratice si regimurile democratice moderne. Camerele aristocratice erau reuniuni feudale ale vasalilor regilor, seniorilor. Astfel a aparut Camera Lorzilor in Anglia. Cand mai tarziu, orasele si comitatele si-au desemnat reprezentantii lor s-a format Camera Comunelor. Evolutia sistemelor constitutionale spre democratie a influentat evolutia camerei aristocratice, ducand fie la restrangerea puterilor sale - Anglia, fie la transformarea ei in camera democratica - Franta, fie la disparitia sa.

2. Camera federala

Corespunde structurii federale a statului, reflecta dublul caracter al acestuia de subiect unitar de drept, dar compus din mai multe formatiuni statale. In statul federativ (compus, unional) parlamentul are doua camere: o camera reprezinta interesele federatiei, iar a doua reprezinta interesele statelor membre, popoarelor, natiunilor. Astfel in SUA Congresul este format din Camera Reprezentantilor si Senat, in Elvetia parlamentul este format din Consiliul National si Consiliul Statelor, in Germania exista Bundestag-ul si Bundesrat-ul.

Chiar si in statele unitare cea de a doua camera creeaza uneori aparenta "federalista" atunci cand este aleasa prin vot indirect de catre reprezentantii colectivitatilor locale si regionale (cazul Senatului francez). O asemenea reprezentare se justifica atunci cand regiunile sunt cu adevarat autonome, ea nu reprezinta prea mult pentru comune, care sunt mici si numeroase pentru a pretinde reprezentari politice colective.

3. Camera democratica

In general astfel este denumita cea de a doua camera a parlamentelor bicamerale din statele unitare. A doua camera poate fi aleasa prin vot universal si direct sau prin vot indirect; uneori ea este considerata aparent democratica, alteori trece drept conservatoare. Important de retinut este ca si in statele unitare a doua camera s-a impus ca utila pentru echilibrul puterilor, pentru ca un sistem unicameral prezinta riscul de a conduce la un regim de adunare si nu este intotdeauna o garantie pentru democratie si pluralism.

Structura parlamentului se explica prin cerinta unei fidele reprezentari a vointei populare si a unei eficiente sporite.