Programul SAPARD -le din cadrul SAPARD si finantarealor

Programul Special de Pre-aderare pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (SAPARD) este destinat sprijinirii agriculturii si dezvoltarii rurale a tarilor candidate in perioada de pre-aderare. A fost creat in 1999 printr-o reglementare a Comisiei Europene pentru implementarea deciziei Consiliului European de la Luxemburg (decembrie 1997).

Programul SAPARD, spre deosebire de celelalte proiecte, are la baza asigurarea de catre fiecare tara beneficiara a managementului descentralizat al asistentei financiare nerambursabile, Comisia Europeana executand doar ulterior (ex-post) controlul asupra utilizarii fondurilor prin acest program.

Obiectivele generale ale Programului SAPARD sunt:

Implementarea aqcuis-ului comunitar privind Politica Agricola Comuna (PAC);

Rezolvarea problemelor prioritare legate de dezvoltarea durabila a agriculturii si dezvoltarii durabile in tarile candidate, inclusiv in Romania.

Programul SAPARD in Romania, urmareste 4 prioritati:

Imbunatatirea activitatilor de prelucrare si comercializare a produselor agricole si de pescuit;

Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale;

Dezvoltarea economiei rurale (institutii si companii cu profil agricol, diversificare economica, infrastructura);

Dezvoltarea resurselor umane (imbunatatirea activitatii profesionale, asistenta tehnica, companii de informare si publicitate).

Pentru declansarea implementarii Programului SAPARD a fost necesara indeplinirea unui set de conditii:

Aprobarea de catre UE a Planului pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala elaborat pentru o perioada de 7 ani;

Semnarea unui Acord Multianual de Finantare, precum si a Acordurilor Anuale de Finantare prin care este stabilita contributia financiara a Uniunii Europene;

Infiintarea si acreditarea Agentiei SAPARD, ca unitate de implementare tehnica si financiara a Programului SAPARD, inaintea transferarii fondurilor catre tara in cauza.

Referat: Legile lui Murphy - legile entropiei Referat: Zoroastrism (Mazdeism) - religia dualista aparuta in Iran

In anul 2000, Comisia a propus o alocare orientativa a fondurilor pentru fiecare tara candidata, in baza unor criterii privind:

populatia din mediul rural;

suprafata agricola;

PIB-ul pe cap de locuitor raportat la puterea de cumparare. Pe aceasta baza, Polonia si Romania au fost principalii beneficiari ai fondurilor SAPARD.

Romania a primit 150,6 milioane euro anual, fata de Polonia - 168,6 milioane; Bulgaria 52,1 milioane; Ungaria - 38 milioane, Slovenia - 6,3 milioane etc.

Proiectele din cadrul SAPARD sunt co-finantate cu fonduri de la UE si bugetul national. Fata de cele 150,6 milioane euro primite anual de la UE, Guvernul Romaniei trebuia sa contribuie cu cca. 50 milioane (25% din finantarea publica eligibila). Regulile de co-finantare sunt diferite in functie de statutul beneficiarului: 50% pentru beneficiarii privati, mergand pana la 100% pentru beneficiarii publici (comunitatile locale) daca proiectele acestora nu sunt generatoare de venituri.

Prin Legea 309/2001 a fost infiintata Agentia SAPARD, ca unitate in subordinea Ministerului Agriculturii, organizata la nivel central si teritorial prin 8 birouri regionale.

In Romania, Programul SAPARD a fost lansat in iulie 2002, printr-o decizie a Comisiei Europene.

In anul 2004, Agentia avea deja 542 de proiecte privind dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale contractate. Dar, din 156 proiecte contractate, 58 (37%) ascundeau conflicte de interese. Ancheta Agentiei SAPARD a aratat ca in aceste cazuri, membrii Comisiei de evaluare a proiectelor au fost fie actionari, asociati, administratori sau angajati la una din societatile participante la licitatie, fie angajati ai Consiliilor Judetene, a firmelor de proiectare, experti in cadrul firmelor de proiectare sau constructii, fie verificatori sau diriginti de santier. Aceasta insemnata fragilitate institutionala determinata de influentele exercitate de anumite grupuri de interese.

Managementul financiar al fondurilor SAPARD este asigurat de Responsabilul National cu Autorizarea.

In 2001, Curtea de Conturi a Romaniei a fost desemnata Organism de Certificare a Programului SAPARD. In acelasi an, in cadrul Ministerului Integrarii a fost constituita Autoritatea de Management a Programului SAPARD care, impreuna cu Agentia SAPARD, are responsabilitatea asigurarii calitatii si eficientei implementarii Programului.

5. Despre capacitatea de absorbtie a fondurilor comunitare.

Una din cele mai importante probleme careia va trebui sa-i faca fata Romania, in perioada post-aderare, o reprezinta intarirea capacitatii de absorbtie a fondurilor comunitare. O capacitate de absorbtie de 100% este foarte greu, daca nu chiar imposibil de realizat. Dar daca aceasta capacitate nu depaseste 50%, Romania devine un contributor net la bugetul comunitar. Polonia, de exemplu, nu a absorbit decat 1/5 din fondurile comunitare.

Exemplul altor tari, precum Irlanda, Portugalia si Spania arata ca pentru o capacitate de absorbtie crescuta a fondurilor europene sunt necesare cateva conditii:

Proiecte sustenabile;

Asigurarea de la bugetul national sau de la bugetele comunitatilor locale a fondurilor necesare co-finantarii proiectelor;

Transparenta, control si rigoare in cheltuirea banilor, pentru eliminarea coruptiei, a conflictului de interese si a sistemului clientelar;

O legislatie clara privind achizitiile publice armonizata cu legislatia europeana.

S-ar impune, totodata, si o relaxare a regulilor comunitare privind eliberarea fondurilor pentru proiectele in curs de realizare. De exemplu, multe comunitati locale nu au forta economica necesara pentru a avansa fondurile pe care ar urma, apoi, sa le recupereze de la Comisia Europeana.