Stiinte politice
Pricipiile actuale ale sistemul legal european - exemplePrezenti si ilustrati cu exemple pricipiile actuale ale sistemul legal european? Principiile" dreptului din CE sunt modele generale pe care juristii le-au distins dintre mii de pagini de drept primar, secundar si cazuistic. _ Trei principii sunt mentionate intotdeauna: "efectul direct" /"principiul efectului direct" "prioritatea/intaietatea dreptului CE"/"principiul aplicarii _ "autonomia" sistemului legal al CE/ "principiul autonomiei". Acestea au fost stabilite in doua cazuri hotaratoare: _ Van Gend & Loos vs Olanda, 1963 _ Costa vs ENEL, hotarare a Curtii Europene de Justitie din 1964 In acest caz, compania olandeza Van Gend & Loos a intentat proces impotriva guvernului olandez pentru impunerea unei taxe de import la produse chimice din Germania, suplimentara faTa de taxele percepute pentru un transport anterior. Compania a pretins ca existenTa unei taxe vamale suplimentare incalca prevederile Tratatului de la Roma, care interzicea impunerea de noi taxe vamale, precum si marirea cuantumului celor deja existente. _ Curtea olandeza a suspendat cazul si a cerut Curtii Europene sa-l judece. Curtea Europeana a hotarat ca acesta companie se putea baza pe prevederile Tratatului de la Roma, cand isi sustinea pledoaria impotriva guvernului olandez in fata unei curti olandeze. _ Simplu, acest caz contine un element de efect direct si prioritate/intaietate. Guvernul olandez a dat un verdict - rata mai mare a tarifului - in timp ce Tratatul de la Roma prevedea altceva (interzicerea cresterilor). Curtea a hotarat ca Tratatul era lege olandeza in ceea ce priveste Curtea olandeza. Acesta era un lucru nou din moment ce, in mod normal, o curte nationala poate lua in considerare doar dreptul national cand judeca un caz. _ De asemnea, Curtea Europeana a folosit oportunitatea de a redacta ideile sale cu privire la natura fundamentala a sistemului legal din CE. In decizia privind Van Gend & Loos vs Olanda a hotarat: "Comunitatea reprezinta o noua ordine legala a dreptului international in beneficiul caruia Statele au drepturi suverane limitate, doar in domenii limitate, iar problemele se refera nu numai la Statele Membre, ci si la cetatenii sai 1962, Italia a nationalizat reteaua de electricitate si a grupat-o in Consiliul National al Electricitatii (ENEL). _ Domnul Flaminio Costa, actionar al companiei - acum nationalizata, a considerat ca a fost privat pe nedrept de dividendul sau si a refuzat sa plateasca factura la curentul electric de doua mii de lire. Problema neplatii a ajuns in fata unei curti de arbitraj din Milano, dar, deoarece domnul Costa sustinea ca nationalizarea a incalcat legea CE si principiul garantarii dreptului asupra proprietatii private, Curtea din Milano a cerut Curtii Europene sa interpreteze diferitele aspecte ale
Tratatului de la Roma, aceasta din urma dand castig de cauza domnului Costa. _ Deciziile Van Gend & Loos si Costa au pus in evidenta legatura existenta intre principiul aplicarii prioritare si rolul judecatorului national. Dar, decizia fundamentala in materie este cea data in cazul Simmenthal (9 martie Efectul direct" este simplu de definit: inseamna ca prevederile unui tratat sau alte forme ale dreptului european, cum sunt directivele, pot crea drepturi prin care cetatenii UE pot sa se bazeze cand compar in fata curtilor nationale. Acesta este un lucru radical. Inseamna ca legile UE trebuie aplicate de catre curtile Statelor Membre ca si cum legea ar fi fost ratificata de Parlamentul national. _ Un bun exemplu este cazul unei stewardese de la Sabena din 1976 care a pretins ca a fost platita mai putin si a trebuit sa se pensioneze mai devreme decat insotitorii de zbor de sex masculin. Desi aceasta nu a insemnat o incalcare a legii belgiene din acea perioada, Curtea CE a hotarat in 1976, ca Tratatul de la Roma (care prevede plata egala pentru ambele sexe) avea drept de lege in Belgia sau, in limbaj judecatoresc, avea efect direct. Stewardesa a castigat procesul. Necesitatea logica a acestui principiu este clara. Daca legile UE ar putea fi ignorate in orice Stat Membru, atunci UE s-ar dezmembra, fiecare mebru ar fi tentat sa implementeze doar legile europene care ii convin. Aceasta ar face imposibila, de exemplu, crearea unei pieTe unice sau asigurarea circulatiei libere a lucratorilor. Principiul prioritatii legilor din CE/aplicarii prioritare inseamna ca dreptul comunitar are ultimul cuvant; nu apare in Tratatul de la Roma, apare explicit, pentru prima data, doar in Tratatul Constitutional. Este, fara doar si poate, un principiu care este acceptat in general de toate statele UE. A fost folosit in mod repetat pentru a desfiinta legile Statelor Membre. Necesitatea logica a acestui principiu este la fel de clara ca aceea a efectului direct. Simplificand de dragul claritatii, "efectul direct" spune ca legile CE sunt automat legi in fiecare Stat Membru. "Prioritatea" spune ca atunci cand legea CE si cea nationala, regionala sau locala sunt in conflict, legea europeana trebuie aplicata. _ Un exemplu clasic al acestui fapt este cazul Factortame din 1991a confirmat suprematia dreptului CE aspura dreptului britanic. Actul de Transport Maritim Comercial din Marea Britanie, din 1988, a avut ca rezultat interzicerea dreptului companiei spaniole de pescuit numita Factortame, de a pescui in apele britanice. _ Factortame a afirmat la curtile britanice de justitie ca acest lucru incalca legea CE, si a cerut Curtii britanice sa suspende Actul de Transport Maritim Comercial pana cand Curtea Europeana putea lua o hotarare in acest caz (acest lucru necesita, de obicei, cativa ani). Potrivit legii britanice, nicio curte britanica nu poate sa suspende un Act al Parlamentului. Curtea Europeana a hotarat ca, potrivit legii CE, care era suprema fata de legea britanica, o curte nationala ar putea suspenda legi care contravin dreptului european. Astfel ca Inalta Curte de Justitie din Marea Britanie a abolit Actul de TransportMaritim Comercial In 1979, Rowe Zentral
AG, o companie de import-export din comercializeze pe piata germana lichiorul frantuzesc CREME de CASSIS de Administration for Spirits, care a interzis comercializarea acestei bauturi, motivand ca legislatia germana prevede o concentratie minima de alcool, pe care bautura respectiva nu o avea. _ Autoritatile germane au argumentat masura ca fiind una destinata protectiei consumatorilor. Problema era continutul de alcool
de 15-20% al bauturii. Mai exact, legea germana prevedea ca lichiorul din fructe sa
aiba un continut minim
de alcool de25%. Bautura
nu putea fi incadrata nici la categoria bauturilor cu un continut scazut de alcool, cum ar fi _ Importatorul a argumentat ca legea germana era in contradictie cu Articolul 28 al Tratatului de la Roma, fiind o masura echivalenta cu restrictionarea cantitativa a importurilor. _ Curtea Europeana de Justitie a sustinut ca masura era echivalenta cu contingentarea, avand ca efect direct limitarea importurilor. _ Ca urmare a deciziei Curtii Europene de Justitie, Principiul recunoasterii reciproce a standardelor nationale a devenit o componenta importanta a pietei unice europene.
|