Curente culturale in secolul al XIX-lea

Curente culturale in secolul al XIX-lea

Cultura a fost asumata in secolul al XIX-lea ca o problema de stat, fiind adoptate masuri politice pentru sustinerea ei.

Trasaturi fundamentale ale epocii au fost:

perfectionarea invatamantului;

v    infiintarea universitatilor de stat:Universitatea din Iasi-1860;Universitatea din Bucuresti-1864;Universitatea din Cluj-1871;Universitatea din Cernauti-1874.

eforturile pentru reducerea analfabetismului;

v    "legea Guizot"-1833-s-a impus fiecarei comune obligatia de a intretine o scoala elementara.

v    In Belgia a avut loc o disputa intre catolici care doreau mentinerea controlului bisericii asupra invatamantului si liberali care au introdus invatamantul primar,public,laic si partial gratuit.

v    Legea instructiunii publice-1864-introducea obligativitatea si gratuitatea invatamantului primar.

v    Legea lui Spiru Haret-1898-a reorganizat pe baze moderne invatamantul de toate gradele si a initiat un amplu program de construire a localurilor de scoli in mediul rural.

constituirea de asociatii culturale, academii nationale, manifestarile expozitionale:Academia Mihaileana-1835;ASTRA-1861;Junimea-1863;Societatea "Ateneul Roman"-1865;Societatea Academica Romana-1867;Societatea Filarmonica Romana-1868; Societatea Academica Literara 'Romania Juna'-1871;Academia Romana-1879;Liga pentru Unitatea Culturala a Romanilor-1890.

Preocuparea pentru urbanism a permis avantul arhitecturii, construirea unor edificii impresionante (gari, biblioteci, monumente, cladiri guvernamentale) si utilizarea unor materiale noi, precum betonul armat, otelul si sticla.

Activitatile industriale ,comerciale si de credit erau in veacul al XIX-lea in mare masura urbane.Numarul angajatilor in aceste domenii a crescut sensibil,initial prin migratia populatiei rurale catre oras , unde se castiga mai bine si erau mai multe oportunitati. Daca in prima parte a secolului al XIX-lea ,oamenii de curand veniti in orase se stabileau in cartiere periferice,insalubre si acceptau salarii mici, in cea de-a doua jumatate a veacului, statele moderne s-au preocupat de imbunatatirea conditiilor de viata ale populatiei urbane:apar serviciile publice, orasele se sistematizeaza, iar reteaua sanitara si invatamantul primar obligatoriu devin constante ale vietii cotidiene.

Preocupari culturale in spatiul romanesc, pana la Primul Razboi Mondial.

Dezvoltarea literaturii si artei a fost caracterizata, pe de o parte, de racordarea mediului cultural romanesc la cel occidental si pe de alta parte de cultivarea specificului national, prin alegerea temelor de inspiratie din creatia folclorica sau din trecutul istoric.

Inceputurile afirmarii culturale au fost puse in perioada prepasoptista, odata cu dezvoltarea gustului pentru lectura si aparitia primelor publicatii in limba romana -Curierul romanesc a aparut la Bucuresti la 8/20 aprilie 1829, sub conducerea lui Ion Heliade Radulescu. Este prima gazeta romaneasca cu periodicitate constanta si cu aparitie indelungata, gazeta care pune bazele presei romanesti. Cu unele intreruperi, ziarul a aparut pana la data de 12 decembrie 1859,fiind difuzat in special prin librarul Iosif Romanov ; Albina romaneasca - 1829; Romania, primul cotidian romanesc - 1837, Gazeta de Transilvania - 1838;Prima publicatie istorica in spatiul romanesc :Arhiva romaneasca-1840-1841;Propasirea-1844; "Magazin istoric pentru Dacia"-1845;Dacia literara-1849.

In plan cronologic si tematic, literatura romana moderna s-a structurat pe doua etape: - pasoptismul, atasat valorilor romantismului, reprezentat de I.H. Radulescu, V.Alecsandri, D.Bolintineanu, Al. Odobescu, C. Negruzzi;

- epoca marilor clasici, ilustrata de activitatea critica sau literara sustinuta de Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Ion Creanga, I.L.Caragiale, G. Cosbuc, O. Goga, Ioan Slavici. Arta romaneasca a secolului al XIX-lea fost reprezentata de Th. Aman, Gh.Tattarescu, N.Grigorescu, Ion Andreescu, Stefan Luchian (pictura); Carol Stork (sculptura); Ciprian Porumbescu, George Enescu (muzica). Istoriografia s-a interesat in mod deosebit de valorificarea izvoarelor, de aspecte economice, sociale, ale vietii cotidiene, fiind ilustrata de operele lui D. Onciul, A.D.Xenopol, N. Iorga, I. Bogdan. Din aceeasi epoca dateaza si preocuparile pentru arheologie legate de activitatea lui Al. Odobescu si Gr. Tocilescu.