Avocatul Poporului

Avocatul Poporului

Avocatul Poporului este o institutie centrala de stat romaneasca. Este echivalentul institutiei ombudsmanul european, institutie de origine suedeza (1766). In alte tari este cunoscuta sub alte denumiri, precum: comisar parlamentar, aparator al poporului, aparator public, mediator public, procuror parlamentar.

In Constitutia Romaniei, Avocatul Poporului este reglementat in Cap. IV din Titlul I.

Rolul Avocatului Poporului

Rolul fundamental al avocatului poporului este de a apara drepturile si libertatile cetatenesti, in genere, in raport cu autoritatile publice si in special cu cele executive. Avocatul poporului ar putea deveni un antidot puternic contra birocratiei. El nu poate insa sa ofere asistenta justitiabililor si nici sa le asigure reprezentarea in instanta.

Procedura de numire si functionare

Avocatul poporului este numit in sedinta comuna a celor doua Camere ale Parlamentului pentru un mandat cu o durata de 5 ani. Pe durata mandatului sau, avocatul poporului nu poate indeplini nici o alta functie publica sau privata, cu exceptia celei de cadru didactic in invatamantul superior.

Avocatul poporului isi exercita junctiile fie din oficiu fie la cererea persoanelor interesate. Pentru ca activitatea sa fie eficienta, constitutia obliga autoritatile publice sa-i asigure sprijinul necesar.

Avocatul poporului raspunde numai in fata Parlamentului, avand obligatia de a-i prezenta acestuia rapoarte. In aceste rapoarte avocatul poporului poate face si recomandari privind legislatia sau luarea unor masuri pentru ocrotirea libertatilor publice.

Cine se poate adresa avocatului poporului ?

Orice persoana fizica, indiferent de cetatenie, varsta, sex, apartenenta etnica, politica sau religioasa, atunci cand se considera vatamata in drepturile si libertatile sale de catre un organ al administratiei publice, printr-un act sau fapt administrativ ilegal.

Cum ?

Cererea se formuleaza in scris si se expediaza prin posta sau se depune direct la registratura institutiei. La solicitarea petitionarului, se poate obtine si o audienta. Inscrierile se fac fie direct la sediu, fie telefonic.

Ce trebuie sa cuprinda cererea ?

Datele personale ale petitionarului, date despre autoritatea publica sau functionarul in cauza, descrierea faptelor reclamate si alte detalii, conform modelului de mai jos.

Atentie: nu pot fi luate in considerare plangerile anonime sau cele facute in numele unei alte persoane, fara incuviintarea acesteia!

Ce poate examina avocatul poporului ?

Cererile prin care o persoana se plange de acte sau fapte administrative ce provin de la: administratia publica centrala (ministere, departamente, etc), prefecti, serviciile publice descentralizate din teritoriu ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale, administratia publica locala (consilii locale, primari, consilii judetene) precum si de la functionari ai acestor organe.

Ce nu poate examina avocatul poporului ?

Nu sunt de competenta avocatului poporului cererile referitoare la eventualele raporturi litigioase intre persoanele fizice (actiuni in revendicare, contracte, mosteniri, raporturi intre proprietar si chiriasi ori intre vecini, etc.), tranzactii comerciale, litigii de dreptul muncii (desfacerea contractului de munca, salarizare sau sanctiuni la locul de munca) ori alte raporturi de drept privat

Nu pot fi luate in considerare si vor fi respinse fara motivare cererile privind actele emise de Parlament, actele si faptele deputatilor si senatorilor, ale Presedintelui Romaniei, ale Guvernului si ale autoritatilor judecatoresti.

Atentie: nu pot fi examinate cererile ce se refera la hotararile judecatoresti.

Avocatul poporului nu are nici o posibilitate de desfiintare sau de exercitare a vreunei cai de atac impotriva actelor instantei de judecata.

Avocatul poporului nu poate efectua acte de cercetare sau de urmarire penala: potrivit legii, avocatul poporului nu se substituie autoritatilor publice.

In consecinta, el nu poate decide in locul judecatorului sau procurorului.

Cum poate actiona avocatul poporului ?

Pentru soloutionarea cererilor, avocatul poporului poate decide efectuarea unei anchete proprii, atunci cand considera necesar.

Dupa verificari, poate emite recomandari in scris prin care solicita organului administrativ ori functionarului public in cauza sa inlature abuzul comis, sa repare pagubele produse prin actul sau faptul administrativ ilegal si sa repuna persoana lezata in drepturile sale legitime.

Avocatul poporului nu poate insa desfiinta el insusi actul administrativ reclamat, dar pentru solutionarea cererii se poate adresa succesiv organului administrativ ierarhic superior, respectiv prefectului, Guvernului si, in cele din urma, Parlamentului.

Consiliul Legislativ

Conform art. 79, al. 1 din Constitutia Romaniei Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care avizeaza proiectele de acte normative in vederea sistematizarii, unificarii si coordonarii intregii legislatii. El tine evidenta oficiala a legislatiei Romaniei. Institutia functioneaza de la 1 aprilie 1996, odata cu aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a Consiliului Legislativ, elaborat in temeiul art. 10 din Legea nr. 73/1993.

Organizare:

Consiliul Legislativ este alcatuit din Sectia de drept public, Sectia de drept privat si Sectia de evidenta oficiala a legislatiei si documentare. Fiecare sectie are in componenta sa un numar de sectoare. In structura organizatorica a Consiliului Legislativ sunt cuprinse, totodata, Departamentul pentru armonizarea legislatiei cu reglementarile Uniunii Europene, Departamentul de informatica legislativa si Secretariatul Consiliului Legislativ.

Consiliul Legislativ este condus de presedintele Consiliului, iar fiecare sectie de un presedinte de Sectie. Presedintele Consiliului Legislativ si presedintii de sectii se numesc prin votul majoritatii deputatilor si senatorilor, reuniti in sedinta comuna a celor doua Camere ale Parlamentului, pe baza a cate trei propuneri ale birourilor permanente pentru fiecare functie, cu avizul comisiilor juridice reunite.

Atributii ale Consiliului Legislativ:

-Analizeaza si avizeaza proiectele de legi, propunerile legislative si proiectele de ordonante si de hotarari cu caracter normativ ale Guvernului, in vederea supunerii lor spre legiferare sau adoptare, dupa caz.

-Analizeaza si avizeaza, la cererea presedintelui comisiei parlamentare sesizate in fond, amendamentele supuse dezbaterii comisiei si proiectele de legi sau propunerile legislative primite de comisie dupa adoptarea lor de catre una dintre Camerele Parlamentului.

-Analizeaza si avizeaza rectificarea si republicarea in Monitorul Oficial a actelor normative.

-Realizeaza nemijlocit sau coordoneaza, din dispozitia Camerei Deputatilor sau a Senatului, elaborarea unor proiecte de coduri sau de alte legi de complexitate deosebita.

-Elaboreaza, din dispozitia Camerei Deputatilor sau a Senatului ori din proprie initiativa, studii pentru sistematizarea, unificarea si coordonarea legislatiei si face, pe aceasta baza, propuneri Parlamentului si, dupa caz, Guvernului.

-Examineaza conformitatea legislatiei cu prevederile si principiile Constitutiei si sesizeaza birourile permanente ale Camerelor Parlamentului si, dupa caz, Guvernul asupra cazurilor de neconstitutionalitate constatate.

-Tine evidenta oficiala a legislatiei si furnizeaza informatia necesara pentru desfasurarea procesului legislativ; organizeaza informatizarea sistemului de evidenta a acesteia si realizeaza produse informatice pentru evidenta legislatiei asistata de calculator.

-Urmareste, in vederea functionarii sistemului legislativ in mod unitar si coordonat, emiterea de catre autoritatile publice competente a actelor normative in executare, dispuse prin legi, ordonante si hotarari ale Guvernului.

-Elaboreaza Repertoriul legislatiei Romaniei - versiunea oficiala - si furnizeaza varianta on-line a acestuia; intocmeste versiunile oficiale ale unor culegeri de acte normative.

-Pastreaza originalele legilor si ale decretelor de promulgare a acestora.

Consiliul Suprem de Aparare a Tarii

Consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT) este o autoritate administrativa autonoma din Romania care are atributii in organizarea si coordonarea unitara a activitatilor care privesc apararea tarii si siguranta nationala.

Acesta autoritate functioneaza in conformitate cu prevederile Constitutiei Romaniei si se afla sub controlul Parlamentului Romaniei, in acest sens Consiliul avand obligatia sa prezinte raporturi de activitatea trimestrial sau de cate ori comisiile parlamentare de specialitate invoca necesitatea unui astfel de raport.

Membri actuali

Presedintele CSAT : Presedintele Romaniei - Traian Basescu

Vicepresedintele CSAT : Prim-ministrul Romaniei - Calin Popescu Tariceanu

Membrii CSAT : Ministrul apararii - Teodor Melescanu           

Ministrul internelor si reformei administrative - Cristian David

Ministrul afacerilor externe - Adrian Cioroianu

Ministrul interimar al justitiei - Teodor Melescanu

Ministrul economiei si finantelor - Varujan Vosganian

Membrii CSAT : Directorul SRI - George-Cristian Maior

Directorul SIE - Mihai Razvan Ungureanu

Seful Statului Major General - Gheorghe Marin

Consilierul prezidential pentru securitate nationala - Mihai Stanisoara

Secretarul CSAT : Consilierul de stat - Ion Oprisor.

Atributii :

- analizeaza si (sau propune) in conformitate cu legea, promovarea: strategiei de securitate nationala a Romaniei, strategiei militare a Romaniei, strategiilor de ordine publica si siguranta nationala ale Romaniei, in raport cu raspunderile institutiilor abilitate, datelor, informarilor si evaluarilor furnizate de serviciile de informatii si de celelalte structuri cu atributii in domeniul sigurantei nationale;

- la solicitarea Presedintelui Romaniei, analizeaza si propune masuri pentru: instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta in intreaga tara ori in unele localitati, declararea mobilizarii partiale sau generale a fortelor armate, respingerea agresiunii armate indreptate impotriva tarii, declararea starii de razboi si incetarea sa, initierea, suspendarea sau incetarea actiunilor militare;

- propune spre aprobare: punerea in aplicare a planului de mobilizare a economiei nationale si a executiei bugetului de stat pentru primul an de razboi, masurile necesare pentru apararea si restabilirea ordinii constitutionale, avizeaza proiectele de acte normative initiate sau emise de Guvern privind: securitatea nationala, organizarea generala a fortelor armate si a celorlalte institutii cu atributii in domeniul securitatii nationale, organizarea si functionarea Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, pregatirea populatiei, a economiei si a teritoriului pentru aparare, propunerile de buget ale institutiilor cu atributii in domeniul securitatii nationale, alocatiile bugetare destinate ministerelor si serviciilor cu atributii in domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale, conditiile de intrare, trecere sau stationare pe teritoriul Romaniei a trupelor straine, numirea in functiile prevazute in statele de organizare cu grad de general-locotenent, viceamiral, similare si superioare acestora;

- supune spre aprobare comandantului fortelor armate planurile de intrebuintare a fortelor pe timp de pace, in situatii de criza si la razboi;

- aproba: orientarile de baza in domeniul relatiilor internationale privind securitatea nationala, proiectele tratatelor si acordurilor internationale in domeniul securitatii nationale sau cu incidente in acest domeniu, stabilirea de relatii cu organisme similare din strainatate de catre institutiile si structurile cu atributii in domeniul sigurantei nationale, completarea structurilor militare cu efective, potrivit statelor de organizare in timp de pace, executarea alarmei de lupta pentru aducerea structurilor militare in starea care sa le permita trecerea, la ordin, la indeplinirea misiunilor de lupta, planurile de actiune la declararea mobilizarii si la declararea starii de razboi, planurile de actiune la instituirea starii de asediu si a starii de urgenta, proiectul planului de mobilizare a economiei nationale si proiectul bugetului de stat pentru primul an de razboi, planul verificarii stadiului pregatirii populatiei pentru aparare prin exercitii si antrenamente de mobilizare, repartitia numarului de recruti incorporati pe institutiile cu atributii in domeniul securitatii nationale, obiectivele de pregatire a teritoriului destinate asigurarii nevoilor operationale ale fortelor sistemului national de aparare, nomenclatorul si nivelurile de constituire a rezervelor de mobilizare, programele multianuale privind inzestrarea fortelor sistemului national de aparare, militarizarea, in conditiile legii, a agentilor economici a caror activitate este nemijlocit legata de asigurarea resurselor necesare apararii, planul comun de interventie a unitatilor Ministerului Apararii Nationale si ale Ministerului de Interne pentru limitarea si inlaturarea efectelor dezastrelor pe teritoriul national, regimul retelelor si echipamentelor de telecomunicatii speciale si criteriile de repartizare a posturilor de abonat pentru utilizatorii acestor retele, structura organizatorica si atributiile Marelui Cartier General, infiintarea functiei de comandant militar subordonat Marelui Cartier General si atributiile acestuia pentru asigurarea conducerii unitare pe timp de razboi, persoanele si obiectivele care beneficiaza de protectia si paza Serviciului de Protectie si Paza si normele privind protectia antiterorista a demnitarilor romani si straini, precum si a altor persoane oficiale, rapoartele si informarile prezentate de conducatori ai organelor administratiei publice referitoare la securitatea nationala, planurile generale de cautare a informatiilor prezentate de institutiile si structurile cu atributii in domeniul sigurantei nationale, principalele directii de activitate si masurile generale necesare pentru inlaturarea amenintarilor la adresa sigurantei nationale, structura organizatorica, efectivele si regulamentele de functionare ale Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de Informatii Externe, Serviciului de Telecomunicatii Speciale si Serviciului de Protectie si Paza, cheltuielile operative destinate realizarii sigurantei nationale, normele privind planificarea, evidenta, utilizarea, justificarea si controlul cheltuielilor operative destinate realizarii sigurantei nationale pentru institutiile cu atributii in acest domeniu, conturile anuale de executie bugetara a cheltuielilor operative destinate realizarii sigurantei nationale, ale institutiilor cu atributii in domeniul sigurantei nationale, dupa aprobarea rapoartelor asupra activitatii desfasurate de acestea, infiintarea, desfiintarea, dislocarea si redislocarea, in timp de pace, pe teritoriul national, a marilor unitati militare de la esalonul brigada, inclusiv, in sus, propunerile de acordare a gradului de maresal, de general, amiral si similare;

Lucrare: Mersul tratativelor militare la Moscova Referat: Hitler-Stalin: O ecuatie cu multe necunoscute - antisemitismului de stat?

- coordoneaza activitatea de integrare in structurile de securitate europene si euroatlantice, monitorizeaza procesul de adaptare a fortelor armate la cerintele NATO si formuleaza recomandari, in concordanta cu standardele Aliantei;

- numeste si revoca in/din functii, in cazurile si conditiile stabilite de lege;

- exercita orice alte atributii prevazute de lege in domeniul apararii tarii si al sigurantei nationale.

Organizare si functionare

ART. 5

(1) Presedintele Romaniei indeplineste functia de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.

(2) Primul-ministru al Guvernului Romaniei indeplineste functia de vicepresedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.

(3) Membrii Consiliului Suprem de Aparare a Tarii sunt: ministrul apararii nationale, ministrul de interne, ministrul afacerilor externe, ministrul justitiei, ministrul industriei si resurselor, ministrul finantelor publice, directorul Serviciului Roman de Informatii, directorul Serviciului de Informatii Externe, seful Statului Major General si consilierul prezidential pentru securitate nationala.

(4) Secretarul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii este numit de Presedintele Romaniei si are rang de consilier de stat in cadrul Administratiei Prezidentiale.

ART. 6

(1) Consiliul Suprem de Aparare a Tarii se convoaca de presedintele acestuia, trimestrial sau ori de cate ori este necesar.

(2) Consiliul Suprem de Aparare a Tarii poate fi convocat si la initiativa a cel putin o treime din numarul membrilor sai.

(3) Consiliul Suprem de Aparare a Tarii lucreaza in prezenta a cel putin doua treimi din numarul membrilor sai si adopta hotarari prin consens.

ART. 7

(1) Sedintele Consiliului Suprem de Aparare a Tarii au caracter secret. Sedintele Consiliului Suprem de Aparare a Tarii sunt conduse de presedintele acestuia, iar in absenta sa, de vicepresedinte.

(2) Ordinea de zi se stabileste de presedinte, cu consultarea vicepresedintelui.

(3) Propunerile ministerelor trebuie avizate de primul-ministru pentru a fi inscrise pe ordinea de zi.

ART. 8

In situatia in care un membru al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii nu poate participa la sedinta, el poate fi reprezentat, fara drept de vot, de inlocuitorul sau legal.

ART. 9

La lucrarile Consiliului Suprem de Aparare a Tarii pot participa ca invitati, cu aprobarea presedintelui, reprezentanti ai Parlamentului, administratiei publice centrale si locale, ai organizatiilor neguvernamentale, ai altor institutii publice cu atributii in domeniul apararii si sigurantei nationale, precum si ai societatii civile, persoane a caror prezenta este necesara in raport cu problemele aflate pe agenda de lucru.

ART. 10

Consiliul Suprem de Aparare a Tarii isi desfasoara activitatea pe baza unui regulament de functionare aprobat prin hotarare a acestuia.

ART. 11

(1) Consiliul Suprem de Aparare a Tarii dispune de un secretariat care functioneaza in cadrul Administratiei Prezidentiale, fiind coordonat de secretarul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.

(2) Atributiile, organizarea si functionarea secretariatului prevazut la alin. (1) se stabilesc prin hotarare a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.

ART. 12

(1) Hotararile Consiliului Suprem de Aparare a Tarii se semneaza de presedintele acestuia si se comunica autoritatilor administratiei publice si institutiilor publice la care se refera, integral sau in extras, cu exceptia celor pentru care se hotaraste altfel. Hotararile care au caracter de secret de stat se comunica cu respectarea prevederilor legale privind protectia informatiilor clasificate.

(2) Secretariatul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii poate transmite comunicate de presa, al caror continut este aprobat de consiliu.

ART. 13

Membrii Consiliului Suprem de Aparare a Tarii sunt raspunzatori de respectarea hotararilor adoptate de acesta.

Consiliul suprem al magistraturii

Pentru a se asigura o buna delimitare a puterilor in stat si mai ales pentru garantarea independentii puterii judecatoresti,Constitutia a creat un organism profund democratic si indispensabil pentru buna functionare a justitiei-Consiliul Superior al Magistraturii.

Constitutia revizuita prin art.132 alin.1 a conferit nobila si inalta misiune de garant al independentii justitiei - CSM, organ suprem si unicul reprezentant al autoritatii judecatoresti.Acest lucru este statuat si prin art.1 alin.1 din Legea nr.317/2004 privind CSM, care prevede ca acesta este garantul independentii justitiei.

CSM are o traditie istorica prin faptul ca a functionat in tara noastra si in perioada premergatoare celui de-al doilea razboi mondial.

CSM este un organism cu importante atributii in asigurarea conditiilor organizatorice si de impartialitate a activitatii instantelor judecatoresti si avand in vedere faptul ca pune la adapost justitia de orice ingerinte exterioare si de influentele politice si administrative,aceasta institutie a mai fost numita -un guvern al magistraturii.

Organizarea Consiliului Superior al Magistraturii

Consiliul Superior al Magistraturii a cunoscut o evolutie de-a lungul timpului,suferind multiple modificari pana a ajunge in forma actuala.Astfel forma initiala prevazuta de Constitutia din 1991 a fost modificata prin reforma constitutionala din 1998, care a propus marirea numarului membrilor Consiliului, ajungand in final prin Constitutia revizuita din 2003 la o forma mixta compusa atat din magistrati cat si din personalitati importante ale vietii sociale,stiintifice si universitare.

Daca Constitutia din 1991 lasa a se stabili prin lege organica numarul membrilor Consiliul Superior al Magistraturii, Constitutia revizuita1, prin art.133 alin.2 fixeaza numarul membrilor Consiliului la 19, din care:

A . 14 alesi in adunarile generale ale magistratilor si validati de Senat;acestia fac parte din doua sectii,una pentru judecatori si una pentru procurori;prima sectie este compusa din 9 judecatori, iar cea de-a doua din 5 procurori.

Legea nr.317/2004 determina si modul de alcatuire a celor doua sectii.Potrivit art.5 din lege,Sectia pentru judecatori este alcatuita din:

a) 2 judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie;

b) 4 judecatori de la Curtile de Apel;

c) 2 judecatori de la Tribunale;

d) un judecator de la Judecatorii.

iar Sectia pentru procurori este alcatuita potrivit art.6 din aceiasi lege,din:

a) un procuror de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie;

b) un procuror de Parchetul National Anticoruptie;

c) un procuror de la Parchetele de pe langa Curtile de Apel;

d) un procuror de la Parchetele de pe langa Tribunale;

e)un procuror de la Parchetele de pe langa Judecatorii.

Alegerea magistratilor in Consiliul Superior al Magistraturii se realizeaza in cadrul adunarilor generale ale judecatorilor, respectiv ale procurorilor.Data la care au loc adunarile generale se stabileste de catre Plenul Consiliului,cu cel putin 60 de zile inainte de expirarea mandatului membrilor acestuia si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si pe pagina de web a Consiliului Superior al Magistraturii.

Membrii Consiliului se aleg din randul judecatorilor si procurorilor numiti de Presedintele Romaniei si care au o vechime de cel putin 6 ani in functia de magistrat.Magistratii care indeplinesc conditiile legale ita pot depune candidaturile pentru alegerea ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

In ceea ce priveste organizarea adunarilor generale a magistratilor, Legea nr.317/2004 institue o procedura detaliata de alegere efectiva a membrilor Consiliului.In legatura cu adunarile generale ale magistratilor,Consiliul Superior al Magistraturii are atributii in ceea ce priveste verificarea legalitatii procedurii de alegere,rezolva contestatiile cu privire la legalitatea procedurii de alegere,toate acestea pentru a asigura o maxima transparenta in realizarea procesului de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.Tot Consiliul centralizeaza voturile si alcatuieste lista finala cu magistratii alesi pe care apoi o trimite Senatului.

Biroul Permanent al Senatului ii revine numai sarcina de a examina daca au fost respectate dispozitiile legale cu privire la alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.Cu toate ca alegerea membrilor Consiliului de catre Senat este o atributie de ordin constitutional, rolul acestuia in finalizarea procedurii de alegere nu este decisiv, aceasta pentru a pune alegerea membrilor la adapost de orice critica ce priveste posibilitatea influentarii politice a acestora.

B. 2 reprezentanti ai societatii civile, specialisti in domeniul dreptuluui, care se bucura de inalta reputatie profesionala si morala,alesi de Senat; acestia participa numai la lucrarile din plen;

Includerea in cadrul CSM a unor personalitati importante ale vietii sociale,stiintifice si unuversitare este de natura sa imprime oricarui asemenea consiliu un plus de suplete si de impartialitate atat in recrutarea si promovarea personalului judecatoresc, cat si in ceea ce priveste realizarea rolului sau de consiliu de disciplina.

Legea nr.317/2004 determina si modul de alegere a celor doi reprezentanti ai societatii civile.Potrivit art.20 alin.2 din lege, pot fi alesi ca membri ai CSM acei reprezentanti ai societatii civile care indeplinesc urmatoarele conditii:

a) sunt specialisti an domeniul dreptului,cu o vechime de cel putin 18 ani an activitatea juridica sau in invatamantul superior;

b) se bucura de inalta reputatie profesionala si morala;

c) nu au calitatea de membru al unui partid politic.

Exista insa rezerve fata de solutia potrivit careia reprezentantii societatii civile participa numai la lucrarile in plen ale CSM .O atare solutie evoca lipsa de transparenta a Consiliului tocmai fata de cei care sunt coptati in acest organism spre a reprezenta societatea civila.Solutia contrara se impunea si datorita atributiilor importante pe care le au sectiile Consiliului nu doar in materie disciplinara, ci si in alte domenii de interes pentru societate.

Consideram ca tocmai reprezentantii societatii civile erau cei in masura sa ofere mai multa impartialitate procedurilor disciplinare,de vreme ce ei nu apartin magistraturii.Pe de alta parte, exigentele de ordin profesional impuse de lege pentru alegerea acestora in CSM prezentau si ele o garantie de competenta adecvata pentru a exprima optiuni rationale,temeinice si legale.

C. ministrul justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

La data adoptarii modificarilor constitionale, a existat o parere potrivit careia ministrul de justitie sa nu faca parte din Consiliul Superior al Magistraturii, chiar daca ministrul de justitie nu conduce lucrarile, pentru ca noua structura propune un presedinte care se alege prin rotatie, prezenta ministrului justitiei in Consiliul influenteaza pe ceilalti membri care sunt acolo sa voteze in Consiliul Superior al Magistraturii.

Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie participa la lucrarile sectiei pentru judecatori, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, la lucrarile sectiei pentru procurori, iar ministrul justitiei, la lucrarile ambelor sectii.

Ministrul justitiei, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie si procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nu au drept de vot, in situtiile in care sectiile indeplinesc rolul de instanta de judecata in domeniul raspunderii disciplinare.

Noua modificare constitutionala a prevazut posibilitatea ca Presedintele Romaniei sa participe si sa prezideze lucrarile CSM (art.133 alin.6 din Constitutie). Aceasta norma constitutionala subliniaza locul deosebit al CSM in structura organelor statului.

Potrivit art.133 alin.4 din Constitutie durata mandatului membrilor CSM a sporit de la 4 la 6 ani.

CSM este condus de un presedinte, ajutat de un vicepresedinte, alesi pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reinoit dintre magistratii care fac parte din sectii diferite.Solutia este una care permite, in timpul unui mandat, rotirea mai multor membri la conducerea Consiliului Superior al Magistraturii. Atributiile presedintelui CSM sunt determinate de art.25 alin.3 din Legea nr.317/2004. Printre acestea avem:

reprezinta CSM in relatiile interne si internationale;

coordoneaza activitatea CSM si repartizeaza lucrarile pentru plen si sectii;

prezideaza lucrarile CSM, cu exceptia cazului cand participa Presedintele Romaniei;

semneaza actele emise de Plenul CSM;

sesizeaza Curtea Constitutionala in vederea solutionarii conflictelor juridice de natura constitutionala dintre autoritatile publice;

prezinta, in sedinta publica a plenului, raportul anual asupra activitatii CSM, care se transmite instantelor si parchetelor si se da publicitatii.

Legea nr. 317/2004 consacra principiul dezbaterilor din cadrul CSM. Membrii plenului sau al sectiilor hotarasc, cu majoritate de voturi, situatiile in care sedintele nu sunt publice (art.30 alin.1 din Legea nr. 317/2004).

Una dintre precizarile importante ale Legii nr.317/2004 este cea consacrata in art.24 alin.1, potrivit caruia Consiliul Superior al Magistraturii functionaza ca organ cu activitate permanenta. Hotararile Consiliului Superior al Magistraturii se iau in plen sau in srctii, potrivit atributiilor care revin acestora.Aceasta solutie este menita sa confere Consiliului caracterul unui organism apt sa se concentreze asupra tuturor problemelor cu care se confrunta justitia romaneasca.Un organism cu activitate permanenta isi poate pastra cu mai multa usurinta independenta si in acelasi timp, sa fie garantul independentei justitiei.Pentru realizarea acestui deziderat ar fi fost necesar ca membrii Consiliului Superior al Magistraturii sa fie suspendati din functiile detinute inainte de alegerea lor si pe toata durata mandatului incredintat.Legiuitorul nu s-a oprit la o astfel de solutie in privinta tuturor magistratilor care alcatuiesc CSM, ci numai asupra presedintelui si a vicepresedintelui CSM, care nu exercita activitatea de judecator sau de procuror pe perioada mandatului incredintat.Per a contrario, ceilalti judecatori si procurori care au fost alesi in CSM isi pastraza functiile detinute anterior.

Atributiile Consiliului Superior al Magistraturii

Legea nr. 317/2004 consacra un capitol intreg - Cap.IV -atributiile Consiliului Superior al Magistraturii.Acestea sunt distribuite intre plen si sectiile CSM.

Menirea esentiala a Corpului Superior al Magistraturi este de a apara corpul magistratilor si membrilor acestuia impotriva oricarui act de natura sa aduca atingere independentei sau impartialitatii magistratului in infaptuirea justitiei ori sa creeze suspiciuni cu privire la acestea.De asemenea, CSM apara reputatia magistratilor.El asigura respectarea legii si a criteriilor de competenta si etica profesionala in desfasurarea carierei profesionale a magistratilor.

Plenul CSM indeplineste atributii importante in domeniul: carierei magistratilor; al recrutarii, evaluarii, for,arii si examenelor magistratilor; al organizarii si functionarii instantelor si al parchetelor.

Daca prin vechea lege de organizarea judecatoreasca, Plenul CSM isi exercita atributiile numai cu avizul ministrului de justitie, in noua reglementare nu mai este necesar acest aviz, ceea ce confera Consiliului unrol decisiv in privinta carierei magistratilor.

CSM exercita atributii importante si in cadrul sectiilor sale.Sectiile CSM au atributii in ceea ce priveste cariera magistratilor cat si in domeniul raspunderii disciplinare a magistratilor.

Statutul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii

Statutul membrilor CSM este determinat in Cap.V din Legea nr.317/2004.Potrivit art.52 din lege, durata mendatului membrilor alesi ai Consiliului este de 6 ani.Ei au calitatea de demnitar.

Calitatea de membru ales al CSM este compatibila cu aceea de judecator sau procuror.Calitatea de membru ales al Consiliului se pierde in cazul transferului sau al detasarii in functii din afara instantelor sau, dupa caz, a parchetelor.Aceasta solutie ii priveste doar pe magistrati.

In schimb, potrivit art.52 alin.2 din Legea nr.317/2004, calitatea de reprezentan al societatii civile ales ca membru al CSM este incompatibil cu calitatea de parlamentar, ales local, functionar public, magistrat in activitate, notar public, avocat, consilier juridic sau executor judecatoresc in exercitiu.

Legea determina unele interdictii si in privinta magistratilor.Potrivit art.56 alin.1 din Legea nr.317/2004 magistratii alesi nu pot fi promovati pe durata mandatului.Legea nu face nici o distinctie, in privinta membrilor alesi, fie magistrati, fie reprezentanti ai societatii civile.Daca in privinta magistratilor o astfel de solutie ar fi rationala, caci altminteri acestia puteau profita de functia detinuta in cadrul CSM , spre a promova intr-o functie superioara in cadrul magistraturii, aceasta nu isi are loc in cazul membrilor alesi ca reprezentanti ai societatii civile.Asfel acesti membri care au si calitatea de cadre universitare, nu ar putea fi promovati intr-o functie didactica superioara, desi o atare avansare se poate face doar pe baza unor criterii de ordin profesional si stiintific.

Potrivit art.56 alin.3 din aceiasi lege din CSM nu pot face parte, in timpul aceluiasi mandat, soti sau rude ori afini pana la gradul IV inclusiv.

Natura juridica a Consiliului Superior al Magistraturii

In viziunea noilor reglementari privitoare la organizarea judiciara si a Consiliului Superior al Magistraturiii, acest organism este tratat ca unul care beneficiaza de independenta functionala.Astfel, art.1 alin.2 al Legii nr.304/20041 Consiliul Superior al Magistraturii este prezentat distinct si in calitate de garant al independentei justitiei.O dispozitie de maxima importanta este insa cea prevazuta in art.1 alin.2 din Legea nr. 317/2004 si potrivit careia Consiliul Superior al Magistraturii este independent si se supune, in activitatea sa, numai legii.

Fata de atare statuari legale este evidenta solutia careia Consiliul Superior al Magistraturii nu poate fi calificat ca un organ ce apartine puterii judecatoresti.

CSM nu face parte din puterea judecatoreasca, deoarece nu infaptuieste justitia, ci reprezinta un organism care se interpune intre puterea judecatoreasca si puterea executiva, reprezentata de presedintele Romaniei si Guvern, in principal pentru asigurarea unei cat mai depline independente a justitiei.

Majoritatea atributiilor CSM par a fi de natura administrativa. Consiliul indeplineste si rolul de instanta de judecata, prin sectile sale, in domeniul raspunderii disciplinare a judecatorilor si a procurorilor.

Putem afirma ca ne aflam in prezenta unui organ avand o dubla natura:administrativ-jurisdictionala. In concret, CSM desfasoara, de regula, o activitate de natura administrativa, iar atunci cand actioneza in calitate de instanta de disciplina realizeaza o activitate jurisdictionala speciala (de natura disciplinara)2.

Curtea de conturi

Regulamentul de organizare si functionare

Activitatea interna a Curtii de Conturi este reglementata de Regulamentul de organizare si functionare al acesteia, aprobat de Plen.

Acesta cuprinde reglementari privind:

- conducerea Curtii de Conturi - respectiv atributiile in domeniu ale Plenului, Comitetului de Conducere si Presedintelui Curtii;

- atributiile Curtii de Conturi, asa cum sunt ele stabilite de lege, respectiv atributii de control, de raportare, avizare si alte competente;

- organizarea Curtii de Conturi si camerelor de conturi judetene si a municipiului Bucuresti.

De asemenea, Regulamentul reglementeaza modul de organizare si functionare a Secretariatului general.

In ceea ce priveste drepturile si obligatiile personalului Curtii de Conturi, acestea sunt reglementate fie direct prin legea de organizare si functionare, fie prin codul etic al profesiei si prin statutul functionarului public.

II Conducere

Plenul Curtii de Conturi

Conducerea Curtii de Conturi se exercita de catre plen, de comitetul de conducere, de presedintele si vicepresedintele Curtii de Conturi, care sunt consilieri de conturi, in baza prevederilor art.10 din Legea nr.94/1992, republicata, modificata si completata prin Legea nr.77/2002

Actuala conducere a Curtii de Conturi a fost numita de catre Parlamentul Romaniei, prin Hotararea nr. 3 din 14.02.2002, pentru un mandat de 6 ani.

Atributiile plenului Curtii de Conturi sunt:

- sa supuna Presedintelui Romaniei propunerile de numire si de revocare din functie a judecatorilor financiari si sa numeasca dintre acestia pe presedintii colegiilor jurisdictionale;

- sa supuna Presedintelui Romaniei propunerile de numire si de revocare din functie a procurorului general financiar si a procurorilor financiari;

- sa aprobe Regulamentul de organizare si functionare a Curtii de Conturi, Codul etic al profesiei si statul de functii;

- sa aprobe programul de control financiar anual al Curtii de Conturi;

- sa emita avize potrivit art.92 lit.a), precum si asupra Raportului public anual al Curtii de Conturi;

- sa hotarasca asupra modificarii organizarii interne a Curtii de Conturi, in limitele legii, fara a se afecta competentele sale legale si prevederile bugetului propriu;

- sa emita instructiuni cu caracter obligatoriu pentru organele de control financiar ale Curtii de Conturi, necesare pentru exercitarea in bune conditii a competentei acesteia;

- sa dezbata si sa promoveze proiectul bugetului Curtii de Conturi in vederea integrarii acestuia in bugetul de stat;

- sa ceara periodic si sa examineze rapoartele asupra activitatii sectiilor Curtii si camerelor de conturi judetene;

- sa aleaga pe cei 3 consilieri de conturi care sunt membrii ai comitetului de conducere;

- sa aleaga pe consilierii de conturi la care se refera art.120 alin. (3) si (5);

- sa examineze si sa aprobe propunerea de ordine de zi a sedintei plenului, formulata de presedintele Curtii;

- sa examineze si sa aprobe cercetarea, retinerea, arestarea sau trimiterea in judecata penala sau contraventionala a judecatorilor, procurorilor si controlorilor financiari;

Comitetul de Conducere

Format dintr-un presedinte, un vicepresedinte, presedintele Sectiei control financiar ulterior presedinte Autoritatea de Audit (6 membrii in total).

Atributiile comitetului de conducere al Curtii de Conturi sunt:

- sa emita avize potrivit art.92 lit.b);

- sa organizeze efectuarea controalelor solicitate prin hotararile Camerei Deputatilor sau ale Senatului, precum si a altor controale care nu sunt prevazute in programul de control anual al Curtii de Conturi;

- sa initieze procedurile de cercetare a cazurilor de incapacitate si incompatibilitate in indeplinirea functiilor de catre membrii Curtii si judecatorii financiari;

- sa aprobe lista cuprinzand posturile vacante care urmeaza sa fie scoase la concurs in vederea ocuparii lor;

- sa aprobe tematici si sa organizeze concursuri si probe de selectie pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul compartimentelor Curtii de Conturi, potrivit listei aprobate;

- sa aprobe autorizatiile pentru contractarea de lucrari, servicii sau alte prestatii necesare functionarii Curtii de Conturi;

- sa examineze si sa aprobe propunerea de ordine de zi a sedintei comitetului de conducere, formulata de presedintele Curtii;

- sa exercite, in ceea ce priveste activitatea Curtii de Conturi, personalul si regimul de lucru, prerogativele care nu sunt atribuite, conform legii, plenului sau presedintelui Curtii;

- sa numeasca directorii directiilor de control, sefii de serviciu din cadrul diviziilor sectoriale si directorii directiilor de control financiar ale camerelor de conturi judetene, sa numeasca secretarul general al Curtii de Conturi si sa stabileasca atributiile acestuia;

III Organizare

Sectia de control financiar ulterior

Sectia de control financiar ulterior este condusa de catre un consilier de conturi, care indeplineste si functia de presedinte.

Sectia de control financiar ulterior are in structura divizii sectoriale, conduse de consilieri de conturi.

Divizia I : Controlul contului de executie a bugetului de stat, datoriei publice, garantiilor guvernamentale si creantelor statului, auditul performantei si al sistemelor informatice;

Divizia II    : Controlul gestionarii fondurilor publice si administrarea patrimoniului autoritatii publice;

Divizia III   : Controlul gestionarii fondurilor destinate asigurarilor sociale de stat, de sanatate, altor actiuni de protectie sociala si controlul institutiilor publice autofinantate;

Divizia IV   : Controlul fondurilor publice destinate activitatilor economice si bancare;

Divizia V    : Controlul institutiilor publice cu atributii in domeniul privatizarii, al societatilor de investitii financiare si al gestionarii fondurilor publice si administrarii patrimoniului unor institutii publice;

Divizia VI   : Controlul utilizarii fondurilor destinate administratiei publice locale;

Divizia VII : Coordonare, metodologie, perfectionarea pregatirii profesionale, evaluarea activitati profesionale a directiilor de control financiar ulterior extern si de raportare, informatica si integrare europeana;

In cadrul diviziilor, sunt organizate directii de specialitate, conduse de catre un director, formate din controlori financiari.

La nivel teritorial si al municipiului Bucuresti sunt organizate directii de control financiar ulterior formate din controlori financiari, conduse de catre un director si un director adjunct.

Camerele de conturi judetene

In unitatile administrativ-teritoriale, functiile Curtii de Conturi se exercita prin Camerele de conturi judetene. Camera de Conturi judeteana are in componenta sa Directia de control financiar ulterior.

Directiile de control financiar ulterior judetene si a municipiului Bucuresti sunt formate din controlori financiari si conduse de un director si un director adjunct.

Secretariatul general

Secretariatul general al Curtii de Conturi este condus de un secretar general. Structura organizatorica a Secretariatului general si atributiile compartimentelor din cadrul acestuia se stabilesc de plenul Curtii de Conturi.

In cadrul Secretariatului general functioneaza urmatoarele directii si servicii:

- Directia de gestionare a resurselor financiare si umane;

- Directia tehnica pentru coordonarea logisticii;

Personalul Secretariatului general are o pregatire profesionala superioara economica si tehnica pentru aproximativ 32% din total (secretar general, directori, directori adjuncti, consilieri, experti) si medie pentru restul personalului (referenti, secretare, stenodactilografe, soferi).

Functia de Secretar general al Curtii de Conturi a Romaniei este indeplinita de catre domnul George PUFAN.

In cadrul Curtii de Conturi functioneaza si structuri cu atributii specifice. Acestea sunt:

- Compartimentul de Audit intern;

- Compartimentul Relatii interne-externe, protocol si sesizari;

- Oficiul Juridic.

IV Competente

Atributii de audit si de control

Curtea de Conturi isi exercita functiunea de control financiar ulterior extern asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si ale sectorului public, precum si asupra modului de gestionare a patrimoniului public si privat al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale. Prin controlul sau Curtea de Conturi urmareste respectarea legii in gestionarea mijloacelor materiale si banesti. De asemenea, Curtea de Conturi analizeaza calitatea gestiunii financiare din punct de vedere al economicitatii, eficientei si eficacitatii.

Pentru exercitarea functiei de control financiar ulterior

Curtea de Conturi controleaza :

- formarea si utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurarilor sociale de stat si ale bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale, precum si miscarea fondurilor intre aceste bugete;

- constituirea, utilizarea si gestionarea fondurilor speciale si a fondurilor de tezaur;

- formarea si gestionarea datoriei publice si situatia garantiilor guvernamentale pentru credite interne si externe;

- utilizarea alocatiilor bugetare pentru investitii, a subventiilor si transferurilor si a altor forme de sprijin financiar din partea statului sau a unitatilor administrativ-teritoriale;

- constituirea, administrarea si utilizarea fondurilor publice de catre institutiile publice autonome cu caracter comercial si financiar si de catre organismele autonome de asigurari sociale;

- situatia, evolutia si modul de administrare a patrimoniului public si privat al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale de catre institutiile publice, regiile autonome, companiile si societatile nationale, precum si concesionarea sau inchirierea de bunuri care fac parte din proprietatea publica;

- constituirea, utilizarea si gestionarea resurselor financiare privind protectia mediului, imbunatatirea calitatii conditiilor de viata si munca;

- utilizarea fondurilor puse la dispozitia Romaniei de catre Uniunea Europeana prin Programul SAPARD si a co-finantarii aferente;

- utilizarea fondurilor provenite din asistenta financiara acordata Romaniei de Uniunea Europeana si din alte surse de finantare internationala;

- alte domenii in care, prin lege, s-a stabilit competenta Curtii de Conturi.

Sunt supuse controlului Curtii de Conturi :

- statul si unitatile administrativ-teritoriale, in calitate de persoane juridice de drept public, cu serviciile si institutiile lor publice, autonome sau nu;

- Banca Nationala a Romaniei;

- regiile autonome;

- societatile comerciale la care statul, unitatile administrativ-teritoriale, institutiile publice sau regiile autonome detin, singure sau impreuna, integral sau mai mult de jumatate din capitalul social;

- organismele autonome de asigurari sociale sau de alta natura, care gestioneaza bunuri, valori sau fonduri, intr-un regim legal obligatoriu, in conditiile in care prin lege sau prin statutele lor se prevede acest lucru.

Curtea de Conturi poate hotari efectuarea de controale si la alte persoane juridice decat cele mentionate mai sus, care:

- beneficiaza de garantii guvernamentale pentru credite, de subventii sau de alte forme de sprijin financiar din partea statului, a unitatilor administrativ-teritoriale sau a institutiilor publice;

- administreaza, in baza unui contract de concesiune sau inchiriere, bunuri apartinand domeniului public sau privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale;

- nu isi indeplinesc obligatiile financiare catre stat, unitatile administrativ-teritoriale sau institutiile publice, verificarile efectuandu-se impreuna cu reprezentantii institutiilor competente in domeniul supus controlului;

- sunt societati de investitii financiare, asociatii si fundatii care utilizeaza fonduri publice, verificarile urmand a se efectua in legatura cu legalitatea utilizarii acestor fonduri;

Prin verificarea conturilor, Curtea de Conturi constata daca:

- conturile supuse controlului sau sunt exacte si conforme cu realitatea si daca inventarierea patrimoniului public a fost facuta la termenele si in conditiile stabilite de lege;

- veniturile statului, unitatilor administrativ-teritoriale, asigurarilor sociale de stat si ale institutiilor publice finantate integral sau partial din mijloacele extrabugetare au fost legal stabilite si incasate la termenele prevazute de lege;

- cheltuielile au fost angajate, lichidate, ordonantate, platite si inregistrate conform reglementarilor legale si in concordanta cu prevederile legii bugetare;

- modificarile aduse prevederilor initiale ale bugetelor sunt autorizate si daca s-au facut in conditiile legii;

subventiile si alocatiile pentru investitii s-au acordat de la buget sau din fonduri speciale, in conditiile legii si s-au utilizat conform destinatiilor stabilite;

contractarea si utilizarea imprumuturilor de stat, rambursarea ratelor scadente ale acestora si plata dobanzilor aferente s-au facut in conditiile legii;

creantele si obligatiile statului si ale unitatilor administrativ-teritoriale sunt indreptatite sau garantate, iar activele sunt protejate potrivit legii.

Structurile de control ale Curtii de Conturi analizeaza:

necesitatea si oportunitatea angajarii unor cheltuieli bugetare, acordarii unor subventii, efectuarii unor transferuri intre bugetele publice, aprobarii unor viramente de credite bugetare si acordarii unor credite suplimentare;

Prin controalele efectuate la persoanele juridice se urmareste in principal:

exactitatea si realitatea bilanturilor contabile si a conturilor de profit si pierderi;

indeplinirea obligatiilor financiare catre buget sau catre alte fonduri stabilite prin lege;

utilizarea fondurilor alocate de la buget sau din fonduri speciale, conform destinatiei stabilite;

calitatea gestiunii economico-financiare, daca prin aceasta se afecteaza drepturile statului, unitatilor administrativ-teritoriale sau institutiilor publice ori se creeaza obligatii in sarcina acestora;

economicitatea, eficacitatea si eficienta achizitiilor publice.

Curtea de Conturi exercita controlul cu privire la respectarea de catre autoritatile cu atributii in domeniul privatizarii a metodelor si procedurilor de privatizare, prevazute de lege, precum si asupra modului in care acestea au asigurat respectarea clauzelor contractuale stabilite prin contractele de privatizare. Curtea de Conturi exercita controlul respectarii dispozitiilor legale privind modul de administrare si intrebuintare a resurselor financiare rezultate din actiunile de privatizare.

Curtea de Conturi poate exercita controlul in cazul prevazut mai sus indiferent de momentul in care s-a desfasurat procesul de privatizare, prin vanzarea actiunilor detinute de stat la societatile comerciale, pana la clarificarea tuturor aspectelor.