Stiinte politice
Adrian Nastase si 'Matusa Tamara'Adrian Nastase si 'Matusa Tamara' In opinia
mea, este in
natura noastra umana ca, odata ajunsi in functie inalta, sa profitam de
situatie pentru a ne asigura viitorul. Acest lucru nu se intampla doar in In anul 2007, Adrian Nastase a fost acuzat de procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie de infractiunea de dare de mita, fiind astfel primul premier trimis in judecata. Impreuna cu acesta , in acest dosar este judecat si Ioan Melinescu, fostul sef al Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor si Ristea Priboi. In noiembrie 2000, Melinescu, in acea perioada membru al Plenului ONPCSB, l-a contactat, cu sprijinul denuntatorului si al invinuitului Priboi Ristea, pe deputatul Nastase Adrian, caruia i-a comunicat ca, in cadrul institutiei in care isi desfasura activitatea, se afla in lucru, cu propunere de informare a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, un dosar referitor la depunerea in numerar a unei sume de 400.000 de dolari, intr-un cont avand ca titular pe sotia sa, Dana Nastase. Melinescu i-a promis lui Nastase ca va bloca lucrarea pana dupa alegerile din decembrie 2000, sugerand ca acest dosar trebuie sa dispara. Nastase s-a declarat de acord cu propunerea respectiva, aratand ca urmareste acest scop. In consecinta, Melinescu i-a promis lui Nastase ca-i va face 'cadou' dosarul respectiv, sugerand, totodata, ca presedinte de atunci al Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor (ONPCSB), Adrian Cucu, ar trebui schimbat din functie, intrucat intentiona sa informeze Parchetul referitor la lucrarea mentionata. Melinescu nu a pomenit nimic de dosar iar Nastase l-a recompensat, numindu-l sef la ONPCSB. Dupa numirea in functia de prim-ministru, Nastase Adrian a semnat o hotarare, prin care a fost numit in functia de presedinte al Oficiului National pentru Prevenirea si Combaterea Spalarii Banilor, Melinescu Ioan. Atunci a fost revocat fostul presedinte Cucu Adrian, precum si unul dintre membrii Plenului (care se ocupa de coordonarea verificarilor legate de provenienta si circumstantele depunerii sumei de 400.000 USD in contul Danei Nastase). Verificarile legate de provenienta sumei de 400.000 USD, ajunsa in contul Danei Nastase, au stabilit ca veniturile nu justificau suma depusa. Circumstantele depunerii sumei de 400.000 USD de catre o alta persoana, in contul sotiei lui Nastase si a scopului platii au ridicat semne de intrebare cu privire la legalitatea tranzactiei.
|
|||||||||||
|
Danemarca |
Cipru |
|||||||||
|
Irlanda |
Lituania |
|||||||||
|
Grecia |
Italia |
|||||||||
|
Letonia |
Luxemburg |
|||||||||
|
Olanda |
Slovacia |
|||||||||
|
Malta |
Marea Britanie |
|||||||||
|
Estonia |
Bulgaria |
|||||||||
|
Austria |
Romania |
|||||||||
|
Finlanda |
|
II.5. Sistemul de votare
Ponderea voturilor pentru fiecare stat membru este stabilita prin Tratate.
Tratatele precizeaza si care sunt situatiile in care, pentru ca un act comunitar sa fie adoptat, este necesara majoritatea simpla, majoritatea calificata sau unanimitatea.
Incepand cu 1 noiembrie 2004, pragul majoritatii calificate este atins odata ce sunt indeplinite doua conditii:
daca majoritatea statelor membre se pronunta in favoarea adoptarii propunerii (in unele cazuri e vorba de o majoritate de doua treimi);
cel putin 232 de voturi sunt pentru adoptarea propunerii, ceea ce corespunde cu 72,3% din totalul voturilor (in linii mari acelasi procent ca in sistemul anterior de votare).
In plus, un stat membru poate solicita verificarea ca voturile favorabile propunerii reprezinta cel putin 62% din populatia totala a Uniunii. Daca se dovedeste contrariul, decizia nu va fi adoptata.
Tabel nr. 3[4]
Germania, Franta, Italia, Marea Britanie |
|
Spania, Polonia |
|
Romania |
|
Olanda |
|
Belgia, Republica Ceha, Grecia, Ungaria, Portugalia |
|
Austria, Bulgaria, Suedia |
|
Danemarca, Irlanda, Lituania, Slovacia, Finlanda |
|
Cipru, Estonia, Letonia, Luxemburg, Slovenia |
|
Malta |
|
TOTAL |
|
II.6. Supravegherea respectarii legilor in Uniunea Europeana
Institutia care vegheaza la respectarea
dreptului comunitar este Curtea de Justitie a Comunitatilor
Europene (CJCE), cu sediul
Tipurile de actiuni in fata Curtii de Justitie a Comunitatilor sunt urmatoarele:
actiune in constatarea neindeplinirii obligatiilor de catre un Stat Membru - poate fi intentata de catre Comisia Europeana sau de catre un Stat Membru;
actiune in anulare, destinata anularii unui act al
unei institutii a Uniunii Europene, considerat ilegal. Reclamanti pot
fi Statele Membre, institutiile Uniunii Europene. Persoanele fizice sau
juridice pot intenta o astfel de actiune (numai in cazul in care actul are
efect direct si individual asupra reclamantului)
actiune relativa la abtinerea institutiilor comunitare de a actiona (absenta unei propuneri legislative din partea Comisiei Europene sau a unei decizii din partea Consiliului de Ministri). Reclamanti pot fi Statele Membre, institutiile Uniunii Europene (Comisia Europeana, Consiliul Uniunii Europene, Parlamentul European, Curtea Europeana de Conturi, Banca Centrala Europeana). Cazurile intentate de catre persoane fizice sau juridice (posibile numai in cazul in care actul care nu a fost adoptat ar fi avut efect direct si individual asupra reclamantului) sunt judecate de catre Tribunalul de Prima Instanta.
actiune pentru pronuntarea unei hotarari preliminare asupra validitatii unui act comunitar, care poate fi introdusa de catre instantele nationale (la cererea unei parti);
actiune in raspundere (in daune), pentru repararea daunelor efectuate de catre organele sau agentii institutiilor comunitare in exercitiul functiunii, care poate fi intentata de catre Statele Membre, in fata Curtii de Justitie a Comunitatilor, si de catre persoane fizice sau juridice, in fata Tribunalului de Prima Instanta.
II.7. Sistemul de organizare al Uniunii Europene
Potrivit tratatului, Uniunea Europeana este conceputa ca o constructie bazata pe trei piloni:
|
Comunitatile europene[5] |
Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului Comunitatea Economica Europeana Comunitatea Europeana a Energiei Atomice |
|
Politica Externa si de Securitate Colectiva (PESC)[6] |
|
|
Justitia si Afacerile Interne (JAI)[7] |
|
Tabel nr. 4[8]
Uniunea Europeana |
||||||||||||||||||||||
|
||||||||||||||||||||||
|
Primul pilon (supranational-federatie) |
|
Al doilea pilon (interguvernamental-confederatie) |
|
Al treilea pilon (interguvernamental-confederatie) |
|
||||||||||||||||
Comunitatile Europene (CE) |
Politica externa si de securitate comuna (PESC) |
Cooperarea politieneasca si judiciara in materie penala (JAI) |
||||||||||||||||||||
Politica agricola comuna Uniune vamala si Piata interna Politica in domeniul concurentei , Subventii de stat Politica structurala Politica comerciala Uniunea Economica si Monetara Cetatenia europeana Educatie si Cultura Cercetare si Mediul inconjurator Retele transeuropene Sanatate Protectia consumatorului Politica sociala Politica comuna de imigratie Politica in domeniul azilului Protectia frontierelor |
Ancheta lui Nastase contina si in ziua de azi ceea ce ma face doar sa
cred ca atunci cand vom vedea in
|