Politici sociale si de mediu ale uniunii europene - politica de mediu UE

Politici sociale si de mediu ale uniunii europene

1 - Politica sociala a UE; 2 - Politica de mediu; 3 - Alte politici ale UE.

1 - Politica sociala a UE

Rata somajului in Uniunea Europeana (UE) este de cca 9 %, comparativ cu 5 % in SUA. Banii cheltuiti pentru forta de munca in tarile UE din vestul Europei sunt cel putin de patru ori mai mari decat cheltuielile cu resursele umane ale tarilor membre UE din centrul Europei. In medie, mana de lucru este cu 15 % mai ieftina in UE decat in SUA. Daca scoatem din ecuatie statele din centru Europei, membre ale UE, costurile in UE-15 sunt cu 23 % mai mari.Formula de calcul a costurilor fortei de munca se bazeaza pe salariul mediu national, securitatea sociala si alte beneficii, obligatorii si tipice, inclusiv pensiile, costurile sanatatii si beneficiile pentru persoane cu dizabilitati.

Aceasta in conditiile in care, de la Atlantic la Urali, specialistii au constatat un declin demografic masiv al 'batranei' Europe. Conform unor proiectii ale Eurostat, Uniunea ar putea pierde 14,8 milioane de locuitori pana in 2030, in ipoteza unei imigratii zero. Aceasta ar fi consecinta unei rate scazute a natalitatii, iar reinnoirea populatiei va deveni imposibil de realizat in doua treimi dintre tarile UE, cu precadere in Spania (unde se prevede o diminuare de 1,6 milioane de locuitori a populatiei), in Italia (-5 milioane) si in Germania (-7.5 milioane): acestea sunt trei tari, in care rata natalitatii se situeaza in jurul valorii de 1,3-1,4 de copii de fiecare femeie. Franta, pe de alta parte, continua sa-si mentina locul de lider demografic in Europa, culegand roadele politicii sale familiale. Rata sa de natalitate (1,88) nu este devansata decat de cea a Irlandei. Franta este urmata de Marea Britanie (850.00 de locuitori in plus), de Belgia, Olanda si Finlanda.

'ProLearn' ajuta, de asemenea, intreprinderile sa-si creeze un centru virtual al competentelor, de unde se pot difuza cunostintele catre alte centre virtuale de competente, camere de comert, centre de pregatire a lucratorilor, asociatii comerciale si industriale etc. Se spera si se urmareste crearea de aliante intre aceste asociatii si membrii retelelei, sub forma diferitelor centre de competente pentru ucenicie profesionala, de-a lungul intregii Europe. In prezent exista o separatie intre institutiile care realizeaza cercetarea de baza si cele care se concentreaza pe cercetare aplicata; se doreste ca aceasta separatie sa fie mult diminuata, chiar sa dispara de-a lungul aplicarii Programului Cadru VI de cercetare al UE (2003-2006). Astfel, in reteaua 'ProLearn', consortiul firmelor participante abordeaza starea actuala a cercetarii teoretice si aplicate, in consens cu exigentele utilizatorilor rezultatelor respective. Coordonarea unui proiect de o asemenea amploare este o operatiune complexa. Deja au fost initiate cooperari suplimentare, in paralel cu ucenicia profesionala sustinuta de tehnologie[1].

2 - Politica de mediu

La 28 ianuarie 2004, Comisia Europana a adoptat "Planul Actiunilor pentru Tehnologii de Mediu". Acest plan se incadreaza in dezvoltarea tehnologiilor de mediu la nivel global si la nivelul Uniunii Europene. Planul de actiuni are trei obiective majore:

indepartarea barierelor, pentru a permite patrunderea in plin a tehnologiilor de mediu, in vederea protectiei mediului, concomitent cu realizarea competitivitatii si cresterii economice;

asigurarea ca, in anii urmatori, UE va avea un rol conducator in dezvoltarea si aplicarea tehnologiilor de mediu;

mobilizarea tuturor celor implicati in sustinerea acestor obiective.

Conform opiniei dr. Varujan Vosganian 'Tematica prevenirii si controlului integrat al poluarii este una dintre cele mai spinoase din dosarul integrarii Romaniei in Uniunea Europeana. Aceasta presupune o evaluare completa a instalatiilor complexe din economia romaneasca si emiterea autorizatiilor de mediu pentru activitati industriale specifice, cu respectarea Directivei UE privind prevenirea si controlul integrat al poluarii (IPPC) 96/61 . Ceea ce inseamna inventarierea tuturor acestor instalatii (in prezent sunt inventariate 2.642 de instalatii dintr-un total de aproximativ 4.000) si stabilirea masurilor de reducere a poluarii pentru fiecare, precum si elaborarea unor programe adecvate, urmand ca Uniunea Europeana sa accepte - sau nu - pentru instalatiile respective perioade de tranzitie. Negocierea este extrem de dura si presupune, din partea romana o foarte buna cunoastere a propriei economii. In situatia in care nu se acorda perioade de tranzitie, respectivele instalatii trebuie fie sa se retehnologizeze pana in 2007, fie sa se inchida. Iar daca nu se inchid si continua sa functioneze prin emiterea unor poluanti peste limitele permise de legislatia europeana, statul roman va trebui sa plateasca penalitati uriase'.

Prin semnarea Tratatului de aderare la UE pe 25 aprilie 2005, Romania s-a angajat sa indeplineasca cerintele in materie de ecologie, inclusiv trimiterea catre Comisia Europeana, pana la data aderarii, a unei liste cu propuneri de arii naturale pentru a fi incluse in reteaua de locuri protejate 'Natura 2000'. In cazul in care aceasta cerinta nu este respectata, Curtea Europeana de Justitie ar putea dispune amendarea Romaniei (daca luam in considerare precedentele in aplicarea de astfel de amenzi, s-ar putea ajunge la o suma de 37 de milioane de euro pe an sau mai mult). Mai mult, s-ar putea ajunge la amanarea platilor si chiar pierderea de fonduri structurale europene, ca si a altor moduri de sprijinire a Romaniei. Dosarul 'Protectia mediului' a fost macinat de scandaluri in ultimii ani, de exemplu, scandalul Rosia Montana, in care s-a implicat fara prea mult succes si Academia Romana. Reamintim ca Ministerul Industriei si Economiei, prin titularul de atunci, Dan Ioan Popescu, a autorizat exploatarea carierei aurifere de la Rosia Montana, cu toate ca aceasta este zona naturala protejata. O comisie europeana condusa de raportorul general pe probleme de patrimoniu cultural al Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, Edward O'Hara, a venit in Romania pentru a analiza impactul pe care proiectul de la Rosia Montana il are asupra patrimoniului cultural din zona (nu cunoastem concluziile acestei comisii). Canalul Bastroe, construit de Ucraina in Delta Dunarii, fara consultari prealabile cu partea romana, a devenit o problema de interes european inainte ca Romania sa aiba vreo reactie. In aceasta criza, autoritatile romanesti au reactionat numai dupa ce scandalul a luat amploare pe plan international. In timp ce Comisia Europeana se arata foarte ingrijorata de evolutiile de la Bastroe, autoritatile romane de la acea vreme au avut doar o reactie de linistire si justificare in fata opiniei publice. In Delta Dunarii problemele vechi nu sunt nici acum tratate cu atentie. Delta este interesanta numai in masura in care poate fi exploatata comercial - afacerile piscicole, 'inchirierile' luciului apei, vanatoarea sunt doar cateva exemple. Proiectul Dracula Park, pe care fostul ministru Dan Matei Agathon voia sa il realizeze langa Sighisoara a starnit proteste nationale si internationale, inainte de a fi abandonat; acum se vehiculeaza ideea la fel de fantezista a realizarii lui langa Bucuresti, la Snagov . Nu in ultimul rand se stie ca Bucurestiul are reputatia celei mai poluate capitale europene, conform unor rapoarte internationale cu privire la protectia mediului.

Referat: Legile lui Murphy - legile entropiei Referat: Zoroastrism (Mazdeism) - religia dualista aparuta in Iran

Mai mult de 95 % dintre societatile comerciale autohtone nu-si platesc taxele de mediu, potrivit raportului dat pe site-ul Administratiei Fondului pentru Mediu (AFM) 'La sfarsitul anului 2004 erau 12.500 de firme rau-platnice. Insa adevarata cifra a iesit la iveala anul acesta, ea fiind de peste 250.000, ceea ce este foarte grav', spune Mihai Toti, director general AFM, adaugand faptul ca suma este intr-o continua crestere. Astfel, din 293.196 de firme contabilizate de AFM, doar 12.800 si-au achitat taxele aferente. In total, in ultimii trei ani s-au strans doar 1.600 de miliarde de lei.

Cauza principala a acestei situatii o reprezinta lipsa unui departament care sa controleze aceste societati. 'Pana anul acesta (2005 - n.n.) nu a existat personal in minister, care sa se ocupe de monitorizarea societatilor restante la AFM, lucru care a dus la aceasta situatie', spune Mihai Toti, confirmand principiul ca la explicatii nu ne intrece nimeni. Acum, s-a infiintat o comisie care, in parteneriat cu camerele de comert si industrie, impreuna cu Directia Generala a Vamilor, a trimis peste 8.000 de somatii rau platnicilor. Dintre cei 300.000 de posibili contribuabili la fondul national de mediu, 716 firme sunt considerate poluatori puternici.

3 - Alte politici ale UE

UE s-a preocupat si de crearea unei politici comune de securitate si aparare (PESA). Pentru ca aceasta sa capete autonomie de miscare, in 1999, la Helsinki, s-au stabilit obiectivele principale cu privire la capabilitatile militare, referitoare la crearea unei forte militare de reactie rapida (FERR), capabile sa desfasoare 50-60.000 oameni, pentru indeplinirea tuturor misiunilor de tip Petersberg (ajutor umanitar, misiuni de salvare, de mentinere a pacii, de prevenire a conflictelor) si sa se autosustina cel putin un an.

Incepand cu anii '80, Comisia Europeana a recunoscut rolul important al turismului in economia europeana si s-a implicat tot mai mult in diverse actiuni impreuna cu Parlamentul European, Consiliul, Comitetul Economic si Social, precum  si Comitetul Regiunilor. Un eveniment important in acest sens a fost instituirea Comitetului de Consultanta pentru Turism in anul 1986, al carui rol era sa faciliteze schimbul de informatii, consultanta si cooperarea in turism (cf. Deciziei Consiliului, de la 22 decembrie 1986, 86/664/CEE privind stabilirea unei proceduri de consultare si cooperare in turism). In prezent, acest Comitet este format din reprezentantii celor 18 tari membre ale Spatiului Economic European, se intalneste de cateva ori pe an si furnizeaza informatii despre masurile luate la nivel national in domeniul turismului.

* *

Pe 4 decembrie 2003, ministrii de externe ai statelor membre NATO s-au intrunit la Bruxelles pentru a discuta controversatul plan de constituire a unei forte europene de aparare, separata de Alianta Nord-Atlantica. Lansata in aprilie 2003, propunerea franco-germana de infiintare a unui centru de comanda al unei forte europene a starnit maxima iritare la Washington, mai ales ca venea in mijlocul scandalului transatlantic privind implicarea in Irak. Marea Britanie, a venit initial cu propunerea ca forta europeana de aparare sa nu isi faca un centru separat de comanda, ci, sa aiba sediul la Bruxelles, unde se afla si cartierul general al NATO. Planurile europene au produs mare ingrijorare la Washington, oficialii americani temandu-se ca isi vor pierde influenta asupra partenerilor de peste ocean, iar Alianta Nord-Atlantica, dominata de Statele Unite, isi va pierde din importanta. "Responsabilii americani sunt de parere ca o Europa puternica va deveni o Europa tot mai independenta in problemele de securitate, ceea ce nu li se pare un lucru bun", afirma Ted Carpenter, expert pe probleme de politica externa la prestigiosul Cato Institute. "Orice intra in competitie cu o alianta controlata de SUA este perceput ca o amenintare la adresa pozitiei americane", adauga Ted Carpenter. Aceasta tendinta nu este noua, ea manifestandu-se si pe vremea administratiei Clinton, fostul presedinte si secretarul sau de stat Madeleine Albright fiind foarte suspiciosi fata de initiativele europene de acest gen.

Scopul nu este acela de a crea o structura paralela cu cele ale Aliantei, ci de a intari dimensiunea europeana a acesteia, ceea ce ar fi si in interesul americanilor. In ciuda unor astfel de asigurari, la Washington exista voci care denunta un plan perfid al Frantei de a crea o contrapondere pentru puterea americana si de a-i diviza pe membrii NATO. In opinia lui Carpenter, idealul american privind intarirea cooperarii este acela de a-i determina pe aliatii pe europeni sa respecte, fara comentarii, directivele Washingtonului. Responsabilii americani folosesc frecvent sintagma "impartirea responsabilitatilor", care, in viziunea lor, inseamna ca statele europene ar trebui sa scoata mai multi bani si sa faca mai mult pentru a implementa politicile stabilite conform dorintelor Washingtonului.

Fortele militare conduse de catre UE au preluat de la NATO misiunea in Bosnia-Hertegovina. Concluziile Consiliului pentru Afaceri Externe, desfasurat pe 12 iulie 2004, arata ca UE a 'intensificat planificarea si pregatirea, consultandu-se cu autoritatile din Bosnia si Hertegovina si cu NATO, [] de a trimite pana la sfarsitul anului o forta robusta [] care sa asigure preventie, supunere continua fata de Acordul Cadru General pentru Pace si sa contribuie la un mediu sigur in Bosnia si Hertegovina'. Operatiunea militara urmeaza sa fie dusa la capat cu ajutorul NATO conform asa-numitului 'acord Berlin +'. Costurile totale ale operatiunii sunt evaluate la 71,7 milioane euro. Misiunea a testat trupele UE angrenate in mentinerea  pacii. Pana in 2004, UE a condus doua operatiuni similare in Macedonia si Congo, dar ele au presupus doar 300, respectiv 1.000 de soldati. De data aceasta, operatiunea va necesita 7.000 de soldati.

In acest nou context geostrategic, comisarii europeni au solicitat liberalizarea pietei de armament european. Se stie ca sumele cheltuite in industria europeana de armament ajungeau la sfarsitul anului 2004 la cca 30 miliarde euro annual; evolutiile slabe ale economiei europene din ultimii ani au atras probleme financiare si pentru producatorii de echipamente militare, astfel incat o buna parte din costuri sunt suportate acum din fonduri publice. De aceea s-a propus o delimitare clara a domeniilor care trebuie exclusiv protejate de cele care pot face obiectul unor licitatii la nivel european. Pentru aceasta este necesara, insa, o noua legislatie pentru liberalizarea efectiva a pietei armamentului in cadrul UE.

De la 1 ianuarie 2007 tinerii romani nu vor mai fi obligati sa faca armata sau sa se foloseasca de diverse subterfugii pentru a scapa de ea. Se doreste ca voluntariatul in armata sa imbunatateasca sistemul de aparare. Chiar daca armata romana va fi una formata exclusiv din profesionisti, cei care se vor inrola in armata pe baza de voluntariat vor incheia un contract de munca, in care vor fi prevazute conditiile de lucru. Viitorii soldati vor lucra 8 ore pe zi si vor fi platiti conform legilor in vigoare.

Comisia Europeana a lansat pe 15 martie 2005, o platforma ce reuneste asociatiile din industrie, grupurile consumatorilor, ONG-urile specializate pe probleme de sanatate si lideri politici pentru a combate cresterea obezitatii, in special in randurile tinerilor si a oamenilor tineri. Platforma europeana pentru actiune in domeniul dietei activitatii fizice si sanatatii promoveaza activitati legate de:  informarea si educarea consumatorilor; vanzarea produselor alimentare si dimensiunile portiilor de mancare; activitatea fizica ce trebuie sa fie desfasurata.

Un alt aspect ce are repercursiuni directe asupra sanatatii, in general, il constituie aspectele demografice, caracteristice unei tari sau grup de state. Din acest punct de vedere, UE se confrunta, ca si Romania de altfel, cu bulversari demografice fara precedent, care au deja si vor avea repercursiuni majore asupra intregii societati europene. Cifrele extrase din Cartea Verde privind schimbarile demografice, lansata de Comisia Europeana, releva ca pana in anul 2030, Uniunii ii vor lipsi 20,8 milioane (adica 6,8 %) din persoanele apte de munca. In 2030, in tarile membre UE vor fi, in medie, doua persoane active (cu varste cuprinse intre 15 si 65 de ani) la una inactiva (peste 65 de ani), precum si cu 18 milioane de copii si tineri mai putin decat astazi. Aceasta in pofida faptului ca, in medie, oamenii traiesc mai mult si persoanele in varsta se bucura de o sanatate mai buna. Speranta medie de viata a crescut, incepand din anul 1960, de la 60 de ani, cu 5 ani in cazul femeilor, respectiv cu 4 ani in randul barbatilor. Numarul persoanelor cu varste de peste 80 de ani va creste cu peste 180 % pana in anul 2050, in conditiile in care fertilitatea a scazut, in medie la 1,48 copii pe femeie in 2003, situandu-se sub nivelul cerut care asigura inlocuirea populatiei (2,1 copii nascutii vii de o femeie) In timp ce in Europa, populatia va scadea la 469,5 milioane perssoane in 2025, apoi la 468,7 milioane in 2030, populatia SUA va creste cu 25,6 % in intervalul 2000-2025, potrivit previziunilor demografice. In intervalul 2005-2030, in tarile membre UE, numarul persoanelor care au depasit varsta de 65 de ani va creste cu 52,3 % (40 de milioane) in timp ce grupa de varsta cuprinsa intre 15 si 64 de ani se va diminua cu 6,8 % (20,8 milioane).

Aceste schimbari demografice au implicatii majore asupra prosperitatii tarilor membre UE, asupra conditiilor de viata si asupra relatiilor intre generatii. Ele sunt rezultatul unor constrangeri economice, care cantaresc greu asupra optiunii de a avea copii: instabilitatea locului de munca; locuinte mai mari si deci, mai scumpe; lipsa unor stimulente economice, precum alocatii familiale, servicii corespunzatoare de ingrijire a copiilor, egalitatea salariilor). Adoptarea unor astfel de masuri, in unele tari europene a avut un impact pozitiv asupra natalitatii.

Teste de autoevaluare

1. Care este rata  șomajului in UE?

2. La ce data  a adoptat Comisia Europeana "Planul Acțiunilor pentru tehnologii de mediu

3.La ce data a semnat Romania tratatul de aderare la UE?