Istorie
Greva din 1918 si din 1920GREVA DIN 1918 SI DIN 1920
Manifestatia muncitoreasca din 13 decembrie 1918La 6 decembrie 1918, muncitorii tipografi de la atelierele grafice Sfetea si "Minerva" au declarat greva pentru a obtine conditii mai bune de munca si viata (salarii marite, ziua de munca de 8 ore s . a . ) . Revendicarile lor nefiind satisfacute, toti tipografii din capitala au anuntat greva, care a fost stabilita la interval de o saptamana . La data de 13/26 decembrie 1918, a avut loc o mare manifestatie socialista a muncitorilor din Bucuresti, principalii organizatori ai acesteia fiind Cristian Racovski, tipografii Iancu Luchwig si Sami Steinberg, cizmarul Marcus Iancu, corectorul Marcel Blumenfeld, Ilie Moscovici, I . C . Frimu, Gheorghe Cristescu, D . Pop si altii . In acea zi, cei aproape 600 de muncitori tipografi din capitala au incetat lucrul si s-au indreptat spre Ministerul Industriei si Comertului, insotind delegatia pe care au desemnat-o sa prezinte revendicarile lor . Cu muncitorii tipografi, s-au solidarizat si muncitorii de la alte fabrici si uzine din Bucuresti . Manifestantii au scandat lozincile "Jos armata! Jos regele! Traiasca Republica!" . Manifestatia trebuia sa aiba loc in fata Teatrului National . In momentul in care coloanele de muncitori au ajuns in Piata Teatrului National, au fost intampinate de fortele de ordine, formate din Regimentul 9 Vanatori de munte, Politie si Jandarmerie, comandate de prefectul de politie generalul Stefanescu si de seful garnizoanei Bucuresti, generalul Margineanu . Fortele de ordine se grupasera pe strada Ion Campineanu, in Pasajul Roman, comandamentul fiind instalat in sediul sectiei de politie din pasaj . Din pasaj, generalul Margineanu a telefonat primului ministru Ion I . C . Bratianu cerandu-i autorizatia de a interveni impotriva demonstrantilor . Fortele de ordine au intervenit cu focuri de arma, in Piata Teatrului National ramanand 16 morti si zeci de raniti din randurile muncitorilor . Ulterior, dupa preluarea puterii, propaganda comunista a sustinut ca au fost 102 morti si sute de raniti, care nu au fost inregistrati de istoriografia oficiala . Personalitati marcante ale vietii culturale, artistice si politice ca Ion Slavici, Nicolae Tonitza, Gala Galaction, au condamnat cu asprime actul represiv al guvernului . Au fost arestati sute de muncitori, membri ai miscarii sindicale si ai Partidului Socialist, care au fost schingiuiti . Omul politic Ion Gh . Duca, care era in acel moment membru al guvernului, arata ca politia "a arestat pe toti fruntasii miscarii si i-a batut atat de crunt, incat unul dintre socialistii mai de vaza, Frimu, a murit peste cateva zile de pe urma ranilor dobandite" . (6) . Despre greva generala din octombrie 1920 "Izbucnirea grevei la caile ferate se daloreste in priam linie revendicarilor economice ale muncitorilor . Intr-adevar salariile ceferistilor variaza intre 13 si 28lei, in care intra toate sporurile admise in ultimii ani, ca alocatii de chirie etc.Guvernul, prin ministrul Valeanu, in urma tratativelor cu muncitorii. a dat ordin sa se plateasca lucratorilor un spor de salarii, care mergea pana la maximum 20 de lei pe zi, numita prima fixa si un alt spor eventual pana la 10 lei pe zi, ca prima fluctuanta . Acest ordin a sosit la directia generala, unde a ramas doua zile, dupa care ministrul fara cuvant sau vreo justificare oarecare l-a retras . .In martie am inaintat un memoriu . La 18 aprilie a izbucnit greva care a durat 7 saptamani . Greva aceasta a incetat in urma angajamentului luat de govern, ca imediat ce se vor incepe tratativele.O luna si jumatate insa am asteptat fara sa inceapa tratativele . Apoi 18 zile au durat aceste tratative, timp sufficient ca sa se incheie chiar si o pace europeana, si abia dupa inca o luna si jumatate de amanari si asteptari ne-a sosit ordinal de sporire de care v-am vorbit mai sus, ordin efemer, care n-a trait decat doua zile .
.Organizatiile socialiste care sunt affiliate Unirii C . F . R, si Transport, cu toate ca au avut de suportat multe nemultumiri de la mecanici, socotesc de datoria lor sa sprijine din rasputeri, cu cel mai larg spirit de solidaritate proletara, miscarea colegilor lor, mai ales ca elementele daunatoare clasei muncitoare au fost alcatuite din cativa rautaciosi , din preajma generalului Marci, care au incasat banii din fonduile statului ca sa doboare pe asa-zisii"bolsevisti" de la atelieresi depouri cand acestia isi cereau dreptul lor la paine . .Santem acum pe adevaratul teren de lupta.Tratativele nu vor putea avea loc decat impreuna , adicanici mecanicii nu vor trata fara noi, nici noi nu vom trata fara mecanici . Cei care mai pastreaza iluzia ca pot sa mai faca din mecanici elemente de exploatare si de provocare se insala amar . Proletariatul de la C . F . R . simte astazi ca adevaratele lui origini, nevoi, interese si revendicari sunt identice cu ale proletariatului din Romania si de data asta, in sprijinul si in lupta obsteasca, pana la greva generala a intregii clase muncitoare, vom strange si vom cali legaturile indisolubile dintre noi . Cei care vor indrazni sa loveasca in mecanici, vor lovi de fapt in noi . Pricepeti prin urmare ca lupta noastra va fi dusa, va trebui sa fie dusa de noi,toti, pana la izbanda definitive . " Aceasta greva a mecanicilor de la C . F . R . izbucneste doua zile inainte de a se termina limita de timp acordata guvernului, pentru a raspunde la memorial inaintat de catre Consiliul General . Greva muncitorilor C . F . R . cuprinde o parte a muncitorilii, care ocupa locul sin nodurile cele mai importante ale vietii economice din tara . De la 18 pana la 20 octombrie, se petrec fapte care scot in evidenta atmosfera momentului . In ziarul "Dimineata" din 20 octombrie 1920 se poate citi urmatorul comunicat al guvernului, datat din 18 octombrie al aceluiasi an: "Pentru asigurarea circulatiei trenurilor, care a fost intrerupta prin parasirea serviciului de catre:controlorii de tractiune, mecanicii si fochistii, compromitandu-se astfel aprovizionarea populatiei, serviciul de traction se va executa cu incepere chiar azi de catre regimentele de cai ferate: In acest scop se vor lua urmatoarele masuri:
Cartierele ceferiste erau lipsite de populatia care o frecventa de obicei . Cei vizati"s-au dat la fund", iar cei care n-au putut scapa de nenumaratele patrule se cereau la regimentele lor, refuzand a servi la C . F . R . S-au putut astfel vedea cum oameni in varsta, de mult scosi din randurile armatei, prefereau sa faca zile intregi instructie grea, numai pentru a nu servi la C . F . R . , numai pentru a nu trada astfel greva . (5) . UNELE INVATAMINTE ALE GREVEI GENERALE DIN 1920 .Incercam sa tragem anumite invataminte, din marea lupta pe care a dus-o muncitorimea noastra in 1920 . .In primul rand vom incerca sa punem capat unei nelamuriri existente asupra momentului si scopului pentru care se declara o greva generala . Pentru unii, o greva generala- si mai ales una fara termen- conditioneaza transformarea ei in razboi civil . .Altii, dimpotriva, au renuntat la greva generala, tocmai pentru ca ducea la razboiul civil . Ne gandim la experienta din Belgia, de la inceputul acestui secol, experienta pe care Franz Mehring ne-o reda astfel intr-un articol aparut in 28 aprilie a anului 1902, cu ocazia unei polemici in jurul grevei generale . Sa vedem ce a fost si ce a reprezentat si reprezinta greva generala din 1920 . Din declaratiile "oficiale" reiese ca la aceasta lupta au participat 65 . 749 de muncitori . In declaratiile oficiale se mentioneaza ca Bucovina a absentat pe de-a-ntregul de la lupta si ca in Transilvania au participat numai 18 . 000 de muncitori . Presupunand ca aceste cifre ar fi cele reale, si tot am putea conclude ca greva aluat un character maret . Realitatea contesta insa aceste cifre . Caci au participat la greva generala peste 200 . 000 muncitori Toata muncitorimea din Bucuresti a participat la greva afara de chelneri si alte bresle mai putin importante . Greva generala a intrat in istorie . (5) .
Ceferisti (3) . Adunare pentru grevele ceferiste (3) .
Ion Costache Frimu (n . 4/16 octombrie 1871, comuna Barzesti, judetul Vaslui; d . 19 februarie 1919, Inchisoarea Vacaresti) a fost un militant socialist si fruntas al Partidului Social-Democrat, care a murit in urma batailor suferite in inchisoare, ca urmare a participarii sale la manifestatiile muncitorilor tipografi din decembrie 1918 . (4) .
Romania in 1920 (2) .
Inmormantarea lui Costache Frimu . (4) . BIBLIOGRAFIE DIN ISTORIA LUPTELEO GREVISTE ALE PROLETARIATULUI DIN ROMANIA ,Editura Consilului Central Al Sindicatelor 1957 .
|