Istorie

Qdidactic » istorie & biografii » istorie
Comisiunea Europeana a Dunarii

Comisiunea Europeana a Dunarii

Comisiunea Europeana a Dunarii.

1. Organizarea Comisiunii Europene intre 1856 si 1914.

Dupa cum se stie, Comisiunea Europeana a Dunarii a fost constituita la 4 noiembrie 1856. Potrivit intelegerii guvernelor pe care le reprezenta Comisiunea, ea si-a stabilit sediul la Galati din ratiuni privind facilitatile pe care le ofereau relatiile delegatilor ei cu guvernele lor. Cele sapte puteri semnatare ale Tratatului de la Paris au numit drept Comisari urmatorii delegati :

Austria, le Chevalier de Becke, Consilier.

Franta, M. Ed. Engelhart, Consul.

Marea Britanie, seful de stat major Stokes al armei de geniu.

Prusia, M. Bitter, Consilier intim de regenta.

Rusia, Baronul d'Offenberg, Consilier de stat.

Sardinia, Capitanul de nava Marquis d'Aste.

Turcia, Generalul de stat major Omer Pacha.

Inca de la prima sa sedinta, Comisiunea Europeana a impus membrilor sai puteri depline cu calitati de Plenipotentiari. Comisiunea a adoptat ca limba oficiala de lucru limba franceza pentru toate documentele.

Comisiunea Europeana s-a constituit in cinci Comitete pentru examinarea problemelor tehnice, administrative, economice si financiare, in sedintele plenare. In egala masura s-a decis crearea a doua servicii ; Biroul central compus dintr-un Secretar general si mai multi secretari si functionari, precum si Corpul ingineresc cuprinzand un Inginer sef, un inginer adjunct si mai multi tehnicieni.

Inca de la 2 decembrie 1856 Comisiunea Europeana l-a angajat ca inginer sef pe Charles Hartley, inginer civil al domeniului Devonshire din Anglia, care a ramas mai bine de 50 de ani in serviciul sau.

Functionarea celor doua comitete speciale prezentand anumite dificultati, au fost desfiintate in anul 1858 si inlocuite printr-un Comitet executiv compus din doi membri care se reuneau zilnic atunci cand Comisiunea tinea sedinte saptamanale.

Singurii delegati care locuiau atunci in Galati au fost cei ai Austriei, Frantei si Marei Britanii. Ceilalti delegati ai Prusiei, Rusiei, Sardiniei si Turciei erau in general retinuti in Bucuretti sau Tulcea prin functiile lor consulare sau administrative. Delegatul Turciei era in acelasi timp si Guvernatorul Tulcei.

O noua modificare a fost adusa Regulamentului de functionare a Comisiunii Europene in anul 1864, cand sesiunile plenare se tineau de doua ori pe an, primavara si toamna. In aceste conditii Comitetul executiv din Galati rezolva problemele Comisiunii intre sesiunile plenare.

Alte modificari ale regulamentului de functionare a Comisiunii Europene au fost aduse in anul 1867 si in anul 1872. Modificarile respective dadeau dreptul delegatului Turciei ca reprezentant al puterii teritoriale, fie sa prezideze curtoazia colegilor, fie sa asigure delegatilor nedomiciliati in Galati o participare activa la gestionarea problemelor in intervalul dintre sesiuni.

Tratatul de la Berlin a admis ca Romania sa fie reprezentata in cadrul Comisiunii Europene, delegatul Romaniei fiind in anul 1879 al optelea fata de cei sapte delegati straini pana atunci. In aceste conditii a trebuit ca la 10 noiembrie 1879 regulamentul de functionare al Comisiunii sa fie revizuit si armonizat in concordanta cu dispozitiile Tratatului de la Berlin, potrivit caruia presedentia a fost cuvenita tuturor delegatilor.

2. Organizarea actuala (1930) a Comisiunii Europene.

Regulamentul din anul 1879 a ramas in vigoare pana la primul razboi mondial in 1914. Dar dupa primul razboi mondial cand Comisuinea Europeana a Dunarii se reconstituise, iar prin aplicarea tratatelor de pace, in ea intrau doar delegatii Frantei, Marei Britanii, Italiei si Romaniei, a trebuit ca regulamentul de functionare sa fie retusat din nou. Ca urmare, membrii Comisiunii insarcinati de a reprezenta guvernele lor in alte organisme internationale nou create prin Tratatul de pace, nu au mai putut avea resedinta la Galati. Din acest motiv fiecare delegat titular a fost asistat in Comisiune de un supleant local, care il inlocuia fie in intervalul dintre sesiuni fie in cazul absentarii de la sedintele plenare. Acesti delegati supleanti abilitati de asemenea cu puteri depline ad hoc, erau in acelasi timp consuli la Galati din partea Frantei, Marii Britanii si Italiei, iar pentru Romania era primul Presedinte al Curtii de Apel din Galati. In probleme de importanta care depaseau simpla administratie, acesti delegati supleanti trebuiau sa ceara avizul delegatilor titulari absenti.

Regulamentul anterior a fost deci revizuit indata la prima sesiune a Comisiunii Europene reconstituite. El poarta data de 24 mai 1920 si, cu cateva modificari usoare a devenit permanent in vigoare. Potrivit acestui Regulament, activitatea Comisiunii a fost repartizata intre doua organe, Comisiunea care patrona sesiunea plenara si Comitetul executiv.

Sesiunile plenare.

Sesiunile plenare ale Comisiunii se tineau de doua ori pe an, primavara si toamna. Sedintele plenare nu se tineau daca lipseau mai mult de doi delegati. Comisiunea putea tine sedinte extraordinare la cererea a trei delegati, numai la sediul din Galati.

Comisiunea putea tine sesiuni extraordinare la cererea a trei Delegati, dar o sesiune extraordinara nu se putea tine in afara sediului Comisiunii decat daca decizia era luata cu unanimitate.

Presedentia sesiunilor ordinare era exercitata pe tot parcursul de delegatii titulari in ordinea alfabetica ale Puterilor, dar numai pe durata sesiunii. Presedentia unei sesiuni extraordinare era exercitata de presedintele ultimei sesiuni ordinare.

Cand delegatul numit la rand a lua presedentia era absent la deschiderea sesiunii, presedentia trecea asupra delegatilor care urmau in ordine alfabetica.

Presedintele primea puteri depline ale noilor delegati si convoca delegatii pentru sedintele Comisiunii, deschizand si inchizand sesiunile. El conducea dezbaterile si sintetiza textul deciziilor si rezultatul voturilor. Daca unul din delegati cerea, voturile erau exprimate in ordine alfabetica ale Puterilor incepand cu delegatul care urma sa ia presedentia sesiunii urmatoare. Presedintele care concluziona parerile se pronunta ultimul.

Programul sesiunilor ordinare era pregatit in avans de Comitetul executiv si comunicat delegatilor inaintea fiecarei sesiuni. O propunere prezentata in cursul sesiunii, nu putea fi deliberata in aceeasi sesiune unde ea a fost pusa. In general propunerea respectiva era discutata in urmatoarea sedinta a celeiasi sesiuni. Ca exceptie de la aceasta regula, propunerile vizand cresterea tarifului drepturilor de navigatie nu puteau fi votate decat in sesiunea urmatoare, trebuind sa treaca un interval de trei luni intre publicare si punerea in aplicare a noului tarif.

Delegatii supleanti prezenti la sediul Comisiunii in momentul sesiunilor plenare, puteau asista la sedinte. Un delegat titular care nu putea participa la o sesiune plenara putea fi inlocuit de supleantul sau care avea puteri egale fara a putea fi presedinte. Intre altele, la sesiunile extraordinare, delegatul supleant nu putea sa inlocuiasca delegatul titular. Delegatii titulari care nu participau la o sesiune si care nu erau reprezentati printr-un delegat supleant, puteau trimite votul lor in scris.

O sesiune nu era considerata inchisa atat timp cat procesele verbale nu erau aprobate de delegatii participanti. Un membru al Comisiunii putea conveni cu unul din colegi sau cu Secretarul general, libertatea de a aproba redactarea proceselor verbale respective.

Procesele verbale erau redactate prin grija Secretarului general sub directia Presedintelui care constata deciziile Comisiunii si deliberarile luate anterior. Fiecare delegat avea dreptul de a insera in procesul verbal votul sau in scris. Daca votul inscris nu era formulat decat dupa sedinta, delegatii cu o opinie diferita, puteau insera rezervele lor la punctele care dupa ei, nu fusese dezvoltate verbal de delegatul care si-a dat votul sau in scris.

Deciziile erau luate cu majoritate :

Cand se refereau la probleme de forma, in special al serviciului intern al Comisiunii, rapoarte ale Comisiunii privind functionarii, detalii de realizare a masurilor fixate de plenum.

Cand se impunea modificarea tarifului de drepturi de navigatie stabilite in virtutea articolului 16 din Tratatul de pace de la Paris din 30 mai 1856.

Pentru probleme de fond pentru care unanimitatea era reclamati, deciziile luate cu unanimitate de delegatii prezenti, deveneau definitive dupa doua luni de la comunicarea lor delegatilor absenti. Delegatii absenti trebuiau sa fie de asemenea consultati in aceeasi maniera cand se impuneau decizii pentru care majoritatea nu era indeplinita in timpul sesiunii.

In cursul sesiunilor plenare, Comisiunea se constituia in tribunal de a doua si ultima instanta, pentru a decide asupra apelurilor aduse inaintea ei contra judecarilor de condamnare pronuntate de Inspectorul de navigatie sau de Capitanul portului Sulina in materie de politie. Tribunalul de apel care trebuia sa cuprinda un minimum de trei membri, era prezidat de catre Delegatul insarcinat cu probleme de afaceri financiare sau in lipsa de Delegatul insarcinat cu problemele generale administrative.

Aceasta organizare era numita sub aspect judiciar a fi sensibil modificata la punerea in vigoare a Conventiei in curs de negociere si parafare de catre Franta, Marea Britanie, Italia si Romania.

Comitetul executiv.

Componenta.

Comitetul Executiv era compus din toti Delegatii titulari sau supleanti prezenti la sediul Comisiunii cu un numar minim de doi. Cand nu era prezent decat un Delegat, el era investit cu aceleasi puteri pentru deciziile referitoare la problemele curente ca si pentru probleme ce nu sufereau intarzieri.

Delegatii administratiei si finantelor.

Delegatii prezentti la sediul Comisiunii erau insarcinati la randul lor, unul cu probleme administrative generale ale Comisiunii sub denumirea de Delegat de administratie si un alt cu probleme financiare sub denumirea de Delegatul finantelor. Cand una din cele doua functii deveneau vacante, ea revenea acelor Delegati prezenti, care timp indelungat erau fara functie.

Atributii si inputerniciri.

Comitetul executiv era insarcinat sa asigure realizarea hotararilor adoptate in sesiunea plenara si reglarea tuturor problemelor administrative curente. In caz de urgenta el lua masuri ce-i depaseau limitele de competenta si de dare de seama ale Delegatilor absenti.

Comitetul executiv avea urmatoarele inputerniciri :

De personal, pentru detasarea provizorie a unui functionar dintr-un serviciu spre a fi afectat altuia si pentru acceptarea demisiilor. El nu putea face nominalizari si nici mutari sau promovari. Pentru personalul corpului de pilotaj el avea dreptul de a transfera piloti dintr-un loc in altul si de a accepta demisii. Pentru personalul intermediar, el avea dreptul de a proceda la nominalizari, mutari si promovari, precum si de accepta demisiile. Pentru personalul inferior, el avea dreptul de a suspenda functionari, de a fixa salariile, de a face nominalizari, mutari si promovari, precum si de a accepta demisiile. Pentru personalul din toate categoriile, el putea acorda majorari de retributie in conformitate cu Regulamentele in vigoare, de a da concedii, de lichidare si repartizare a fondurilor de retragere si a consimti avansurile de salarii si de fonduri de retragere.

De disciplina, prevazute in Regulamentele aplicabile personalului din fiecare categorie si in instructiunile in vigoare.

De finante

Decizii.

Deciziile Comitetului executiv erau luate in sesiune plenara cu majoritate de voturi in cazul in care prezenta era majoritara. Comitetul executiv informa regulat Delegatii titulari absenti, asupra celor mai importante hotarari.

Deliberari.

Toate dispozitiile emanate de Comitetul executiv, erau formulate in scris. Minutele incheiate erau semnate de toti membrii prezenti. Pentru parti curente era suficienta semnatura a doi Delegati. Expeditiile de note, scrisori si instructiuni referitoare la serviciul general, erau semnate de Delegatul administrativ, iar cele de parti referitoare la gestiunea casei de catre Delegatul de finate. Aceste documente erau contrasemnate, primele de catre Secretarul general, cele secunde de catre Directorul de contabilitate generala. In cazul absentarii Delegatului care trebuia sa semneze o piesa, semnatura valabila putea fi data de colegii sai. Cand Comitetul executiv considera convenabil, dresa procesul verbal cu deliberarile lui.

Consultarea Delegatilor titulari absenti.

Comitetul executiv consulta Delegatii titulari absenti asupra problemelor importante. Raspunsul lor era asteptat timp de o luna. In lipsa raspunsului in acest interval, Comitetul era autorizat sa treaca mai departe la executie. Comitetul executiv trebuia sa raporteze masurile luate pentru realizarea dispozitiilor la sesiunea apropiata.

Pentru cunoasterea cronologica a Delegatilor titulari ai puterilor din componenta Comisiunii Europene a Dunarii, se prezinta anexata lista acestora.

Apendice

Tabelul urmator da lista Delegatilor titulari ai Comisiunii Europene de la 1856 si a Delegatilor supleanti dupa 1920 pana la finele anului 1930.

Se face observatia ca arhivele Comisiunii Europene fiind distruse in incendierea hotelului din Galati in timpul razboiului din 1917, a fost imposibil de a regasi data la care fiecare din Delegati a notificat nominalizarea de Guvernul sau si care a participat efectiv la lucrarile Comisiunii. Deci s-a adoptat ca regula generala de a se considera data primei sesiuni plenare la care Delegatii au participat, ca data a nominalizarii lor.

Lista Delegatilor titulari ai puterilor din componenta Comisiunii Europene a Dunarii dupa instituirea sa in 1856 pana in 31 decembrie 1930 si dupa, pana in primavara anului 1939.

Ani

Austria

Franta

Marea Britanie

Prusia

Rusia

Sardinia

Turcia

Romania

Cavalerul de Becke

Engelhard

Stokes

Bitter

Baronul Offenberg

Marquisul Aste

Omer Pacha

Idem

Saint-Pierre

Idem

Strambio

Idem

Italia

Cavalerul de Kremer

Idem

Strambio

Idem

Rachid Pacha

Idem

Sabri Pacha, Rassim Pacha

Idem

Rassim Pacha

Idem

Tecio de Bato

Idem

Prusia si Confedera-ratia Germani-

ei de nord

Idem

Baronul Avril

Idem

Contele Keyserling Rautenburg

Idem

Sussinno

Suleyman Pacha

Austro-Ungaria

Cavalerul de Kremer

Idem

Sussinno, Berio

Idem

Cavalerul Zulauf de Portenburg

Idem

Berio

Idem

Proiect: Test de evaluare la geografie - relieful Romaniei

Referat: Bucegii isi dezvaluie tainele

Idem

De Radowtz

Idem

Ismail Bey

Germania

Baronul de Schlecha

Idem

De Radowtz

Idem

Colonel Gordon

Idem

Zinoview

Idem

Cavalerul de Gröller

Idem

Colonel Siborne

De Pfuel

Idem

Durando

Fahri Bey

Idem

Baronul de Haan

Idem

Alvenlslesen

Baronul Stuard

Idem

Madjid Bey, Aali Bey

Idem

Herbbette

Idem

Marquisul Seyssel

Mehmed Said Pacha

Idem

Dr. Arendt

Romanenco

Simondetti

Constantin Effenddi

Rescan

Idem

Colonel Petcovici

Idem

Barrere

Idem

Revest

Idem

Cavalerul Boleslawski

Idem

Persy Sanderson

Idem

Lavertujon

Idem

Bothmer, Dr. Arendt

Idem

Dr. Arendt

Idem

Marquisul Reverseaux

Idem

Aichrberger

Idem

Artin Effendi

Grigore J. Ghica

Idem

Riva

Idem

Corte

Maxim Effendi

Idem

Baronul Wangenheim

Idem

G-ral Petcovici, Balaceanu

Cavalerul Gssiler

Idem

Tesi

Azarian Effendi

Balaceanu

Idem

Aubignt, Cogordan

Idem

Raffauf

Idem

Cogordan

Idem

Lodygensky

Idem

G-ral Petcovici

Idem

Sienkiewicz

Colonel Trotter

Idem

Loehr

Idem

Baronul Czikann

Paillard Duclere

Idem

Contele Logodhetit

Idem

Borhec

Idem

Saint-Martin

Idem

Marquisul Pappalepor

Idem

Marcellin Pellet

Idem

Marheinicke

Principile Lobanow de rostow

Idem

Kartamyschew

Idem

T. G. Djuvara

Idem

Bengescu

Borhec

Maegerie

Lt. colonel Trotter

Idem

Marquisul Centurione

Idem

Nano

Idem

Deville

Hamilton Browne

Idem

Baron Acton

Idem

Baron Acton, Monzani

Ihsan Bey

Idem

Soulange-Bodin

Idem

Conte de Visart

Idem

Zanfirescu

Idem

Guillemin

Idem

Haidar Bey

Idem

Felner von der Arl

Idem

Baldwin

Idem

Leoni

Idem

Perioada razboiului

Legrand

Idem

Conte Dentice di Frasso

Contzescu

Franta

Marea Britanie

Italia

Romania

Delegatti titulari

Delegatti supleanti

Delegati titulari

Delegati supleanti

Delegati titulari

Delegati supleanti

Delegati titulari

Delegati supleanti

Legrand

Daubree, Duchesne

Baldwin

Capitan de corveta Stone, Capitan de nava Warton

Auriti, Siciliani

Contzescu

Capitan de nava Pantazi

Idem

Roux

Idem

Capitan de nava Snagee

Siciliani

Capitan de fregata Castracane

Idem

William Martin

Idem

Monzani

Capitan de corveta Matteuci

Idem

Bonachi

Idem

Capitan de nava Bedford

Idem

L.M. Robinson

Rossetti

Idem

F.Charles

Roux

Mouille

Idem

Cechi, Capitan de corveta Matteucci, Arduini

Idem

Arduini

Idem

De Lacroix

Idem

Dolfini

Idem

G. Osmin Laporte

Idem

T. B. Wildman

Idem

Jean du Sault

G. Mouille

Douglas Keane

C.H.A. Marriott

G. Macchioro Vivalba

A. Mammalella

Eug. Bonachi

Jean du Sault

G. Mouille

Douglas Keane

Darrell Wilson

Publio Landicci

Constantin Contescu

Ernest Rossi

Contact \|- ia legatura cu noi -\|
Adauga document \|- pune-ti documente online -\|
Termeni & conditii de utilizare \|- politica de cookies si de confidentialitate -\|
Copyright © \|- 2024 - Toate drepturile rezervate -\|