Abordarea antropologica a familiei

DOMENIUL ANTROPOLOGIEI FAMILIEI SI SISTEMELOR DE RUDENIE

Familia, casatoria si rudenia au constituit un camp de investigatie privilegiat pentru antropologia culturala si sociala, cercetarea in acest domeniu aducand o contributie importanta la dezvoltarea teoriei si aparatului conceptual al acestei mai "tinere" discipline din campul stiintelor socio-umane. Spre deosebire de sociologie, care se focalizeaza mai mult asupra familiei si mai putin asupra rudeniei, in antropologia culturala si sociala familia, constituirea si consacrarea acesteia prin rituri special instituite - casatoria si sistemele de rudenie sunt aproape de nedisociat. Asupra acestei distinctii dintre sociologie si antropologie in abordarea familiei si rudeniei, sa retinem deocamdata explicatia pe care o aduce C.C. Harris in prefata lucrarii sale despre relatiile de rudenie: "Cand am fost invitat sa contribui cu un volum despre relatiile de inrudire ( . ), prima mea reactie ca sociolog al familei, a fost sa sugerez ca un antropolog ar fi cel mai potrivit pentru redactarea unui asemenea volum. Acest raspuns este relevant pentru relatia istorica dintre disciplinele sociologiei si antropologiei. Studiul inrudirii este o activitate nobila, aflata in centrul disciplinei antropologice, unde ocupa o pozitie corespunzatoare studiului stratificarii din sociologie. Sociologia nu studiaza relatiile de rudenie, ci "familia". In timp ce studiile asupra familiei au dobandit, recent, o noua dimensiune datorita gandirii feministe si interesului aratat de "noua dreapta" problemelor familiei, ele raman o activitate relativ modesta in cadrul sociologiei iar efectul afirmarii lor actuale a fost diminuarea interesului privitor la familie ca grup inrudit si deplasarea atentiei asupra relatiilor de gen, adica asupra relatiilor conjugale, in cadrul caminului. Motivele separarii istorice a activitatii de cercetare dintre cele doua discipline se gasesc in teoriile fundamental evolutioniste asupra naturii societatii noastre. Societatile "simple/primitive/antice" erau vazute ca tipuri de formatiuni sociale ale caror structuri erau bazate pe sisteme de rudenie, prin contrast cu societatile "moderne", "complexe" (de exemplu cele capitaliste/industriale), a caror viata este bazata pe structura relatiilor economice. Studiul relatiilor de rudenie era esential pentru intelegerea primului tip de societati, iar cel al vietii ecoomice, pentru intelegerea celui de-al doilea." Harris constata ca aceasta viziune fundamental evolutionista, conform careia anumite institutii sunt asociate cu anumite stadii din evolutia societatii, "ne determina sa privim "relatiile de rudenie in societatile moderne" ca pe o specie in curs de disparitie, pe de alta parte, familia poate fi vazuta (cel putin in forma sa nucleara) ca fiind universala si deci demna de a fi studiata." Acesta ar fi, dupa Harris, "fondul diviziunii activitatii dintre disciplinele surori ale sociologiei si antropologiei sociale", si acesta a condus la un mod de a practica disciplinele noastre intr-un mod "daunator atat intelegerii relatiilor de rudenie cat si naturii societatii contemporane".

Intr-adevar, unele cercetari au aratat, contrar curentului (sau cliseului) evolutionist, ca si in societatea industriala, si chiar in mediul urban, familia extinsa si rudenia nu numai ca nu au disparut, dar pot sa asume functii sau sa imbrace forme pe care le-au avut in societatea arhaica/traditionala. Daca tinem seama doar de marimea gospodariei sau numai de locuirea in comun, ne putem insela in a aprecia disparitia familiei extinse. Dupa cum arata istoricul britanic P.Burke (facand referire la o cercetare despre muncitorii dintr-un cartier al Londrei din anii '50), "rude care stau in case separate pot locui in apropiere, avand posibilitatea sa se viziteze in fiecare zi. In acest caz, spune el, o locuinta "conjugala"coexista cu o mentalitate "extinsa". Exemple istorice ale acestei coexistente sunt usor de gasit. In Florenta renascentista, de exemplu, rudele nobile locuiau adesea in palate apropiate, se intalneau regulat in loggia familiei si colaborau indeaproape in chestiuni economice si politice."[2] Cercetarea istorica a familiei a contribuit foarte mult la nuantarea schemelor generalizante si de tipar evolutionist propuse de sociologia clasica. De exemplu, observa el, viziunea conform careia in istorie asistam la o progresiva restrangere si nuclearizare a familiei ("teoria nuclearizarii"), a fost corectata si prezentata intr-o forma revizuita de istoricul Lawrence Stone in studiul sau despre clasele nobile din Anglia intre 1500 si 1800: "Stone a sustinut ca "familia de spita deschisa", dupa cum o numeste el, predominanta la inceputul acestei perioade, a fost mai intai inlocuita de "familia nucleara patriarhala restransa", iar apoi, in secolul al XVIII-lea, de "familia nucleara casnica inchisa". Oricum - ne spune Burke -, chiar si aceasta varianta revizuita a fost pusa sub semnul intrebarii de Alan MacFarlane, care sugereaza ca familia nucleara exista deja in secolele al XIII-lea si al XIV-lea."

Spre o antropologie aplicata a relatiilor parentale

Motto:

"It is usualy assumed in our society that people have to be trained for difficult roles: most business firms would not consider turning a sales clerk loose on the customers without some formal training; the armed forces would scarcely send a raw recruit into combat without extensive and intensive training; most states now require a course in driver's education before high school students can acquire a driver's license. Even dog owners often go to school to learn how to treat their pets properly. This is not true of American parents."

(E. E. LeMasters, 1974)

Sociologia si antropologia rolurilor parentale

Aceasta lucrare are drept ax principal ideea ca educarea comportamentului parental este un lucru posibil, dar si foarte necesar, ce poate avea urmari benefice atat pentru o serie de probleme grave ale copilului si familiei in tara noastra, dar si pentru intreaga societate romaneasca, deoarece familia este un factor de stabilitate si armonie sociala, garantia ordinii morale (A. Comte: 1825-26; I. Badescu: mss; M. Larionescu: 1994) dar si pentru ca parentalitalitatea - adica faptul de a fi parinte si de a indeplini rolurile si comportamentele atasate acestei calitati - este o importanta institutie sociala (La Rosa: 1986; Bigner: 1995 ).

Vom analiza "premisele" posibilitatii de a interveni cu succes in relatia parinti-copii, prin "educarea comportamentului parental". Comportamentul parental este un produs al socializarii si internalizarii; invatam, asimilam "rolurile parentale" incepand din primii ani de viata, dar nevoia de a invata permanent acest rol, care are un caracter dinamic, - parintii trebuie "sa faca fata" unor probleme mereu noi - asociata cu capacitatea persoanei umane de a invata permanent care sta la baza "educatiei permanente " a nascut ideea "scolilor de parinti", ca modalitate nonformala de a imbunatati relatia parinte-copil.

Semnificatiile culturale ale parentalitatii.

"Cum trebuie sa fie un parinte", notiunea ideala de parinte imbraca forme culturale. Fiecare cultura are moduri specifice de motiva oamenii sa-si doreasca sa devina parinti. In societatea romaneasca traditionala abia omul casatorit si cu copii este considerat "asezat", implinit, realizat, iar aceasta atitudine este consemnata in tezaurul paremiologic al romanilor: Omul fara copii e ca pomul fara roade, etc. Intelepciunea romanilor retine ca exceptionale situatiile in care o familie nu rodeste copii, iar unele basme sunt tocmai expresia nevoii de a corecta, in planul constiintei colective, aceasta situatie "nenaturala"

Sociologul american Bigner a sintetizat astfel semnificatiile culturale ale parentalitatii:

Tabloul semnificatiilor culturale ale parentalitatii:

Sursa: Adaptare dupa Veevers, J. E. 1973, The social meanings of parenthood, "Psychiatry", 36, 291-310, apud Binger, An introduction to parenting, 1995 (dupa care se fac toate citarile din Binger in lucrare), p. 9.

Atributele sociale ale parentalitatii

Trei axiome de baza au fost identificate de sociologul Ralph LaRosa pentru a caracteriza calitatea de a fi parinte si rolurile atasate acesteia. [4]

I. In masura in care a fi parinte presupune un ansamblu complex de "reguli, norme, valori si credinte", parentalitatea este o institutie sociala. LaRosa specifica de asemenea patru caracteristici ale parentalitatii ca institutie sociala:

a) Externalitatea - parentalitatea poate fi observata "din afara", evaluata, atat de indivizii care o experiaza, cat si de cei care nu sunt parinti.

b) Opacitatea - se refera la necesitatea de a depune un efort special pentru a intelege cum functioneaza institutia.

c) caracterul constrangator - forteaza conformitatea indivizilor cu anumite comportamente. Desi decizia de a fi sau a nu fi parinte pare sa apartina indivizilor insisi care adopta aceasta decizia, in realitate mediul social face presiuni pentru a forta decizia indivizilor ajunsi la varsta procrearii in legatura cu a avea sau nu copii.

d) legitimitatea - regulile impuse de institutii sunt acceptate de indivizi ca fiind adecvate realitatii, rezonabile, "bune", legitime, iar deviatiile sunt considerate de neacceptat.

II. A doua axioma a lui LaRosa statueaza ca parentalitatea comportamentul parental este un produs al socializarii si internalizarii. Copilul isi priveste de timpuriu parintii exercitand aceste roluri, apoi se joaca "de-a mama si de-a tata" etc., uneori isi ingrijeste fratii mai mici etc. O serie de mesaje despre rolurile parentale sunt primite prin media etc.

Se pune problema daca atunci cand copiilor le lipseste modelul parintilor proprii - cazul copiilor institutionalizati de pilda - ai vor intampina dificultati in a exercita rolul de parinte atunci cand vor fi adulti si vor avea proprii lor copii. Vom arata in capitolele urmatoare care sunt noile tendinte aparute in modalitatile de a-i trata pe copiii institutionalizati pentru a evita exercitarea deficitara a rolului de parinte atunci cand vor avea proprii lor copii.

"Educabilitatea" comportamentului parental

Educatie, educatie permanenta, invatarea rolurilor parentale, socializarea si resocializarea parintilor tineri. "Educatia" este definita in stiintele educatiei ca "ansamblu de actinuni sociale de transmitere a culturii, de generare, organizare si conducere a invatarii individuale si colective."[5] "Educatia permanenta" este un concept care a facut deja cariera in cercetarea teoretica si in actiunea culturala, in intreaga lume, precum si in tara noastra. Ideea ca si adultii pot invata este de multa vreme nu doar o cucerire teoretica, ci si una "intrupata" in institutii.

Exista in lume experiente care arata ca rolurile de parinte se pot (re)invata si aprofunda prin intermediul unei retele speciale de scoli pentru parinti, avand ca destinatari indeosebi parintii de varsta tanara. Vom argumenta in capitolul urmator necesitatea acestui sistem de educatie nonformala urmarind o serie de fenomene care nu sunt altceva decat consecinte directe ale indeplinirii deficitare a rolului de parinte: copiii abandonati, copiii strazii, abuzul asupra copilului s.a. precum si ipoteza ca recuperarea functiei socializatoare a familiilor de provenienta a copiilor abandonati este posibila. Aceasta ipoteza este dealtfel "validata" experimental prin sistemul de asistenta sociala a familiei, prin practica terapiei familiei (a grupului familial) care da roade deja de multa vreme in tarile din Vest, dar are si in Romania precursori straluciti in directia initiata de Veturia Manuila in perioada interbelica, in traditia scolii monografice de la Bucuresti, traditii reiterate dupa decembrie '89 prin crearea Departamentului de Asistenta Sociala in cadrul Facultatii de Sociologie, Psihologie, Pedagogie din Universitatea din Bucuresti.

Sistemul scolilor de parinti avand ca destinatari parintii tineri este conceput ca o retea nonformala care sa completeze modul informal de asimilare a rolurilor parentale prin relatiile si interactiunile din mediul personal de viata, in mediul comunitatii familiale sau de vecinatate, joc, munca,[6] etc.

Bibliografie si extinderi

AUGE, Marc (dir.). - 1975. - Les domaines de la parenté: filiation, alliance, résidence. - Paris: Maspéro. - 139 p. - (Dossiers africains)

BOURDIEU, Pierre. - 1972. - 'La parenté comme représentation et comme volonté', in: Pierre BOURDIEU, Esquisse d'une théorie de la pratique, p. 71-151. - Genève, Paris: Droz. - 269 p. - (Travaux de droit, d'économie, de sociologie et de sciences politiques ; 92)

DELIEGE, Robert. - 1996. - Anthropologie de la parenté. - Paris : A. Colin. - 175 p. - (Cursus. Sociologie)

DUMONT, Louis. - 1971. - Introduction à deux théories d'anthropologie sociale: groupes de filiation et alliance de mariage. - Paris; La Haye: Mouton. - 139 p. - (Les textes sociologiques; 6)

FOX, Robin. - 1972. - Anthropologie de la parenté: une analyse de la consanguinité et de l'alliance. - Paris: Gallimard. - 268 p. - (Les essais ; 167)
[Traduit de: Kinship and marriage : an anthropological perspective, 1967]

GHASARIAN, Christian. - 1996. - Introduction à l'étude de la parenté. - Paris: Seuil. - 276 p. - (Points ; 318. Essais)

LEVI-STRAUSS, Claude. - 1949. - Les structures élémentaires de la parenté. - Paris: Presses universitaires de France. - XIV, 640 p. - (Bibliothèque de philosophie contemporaine)
[Rééd. dès 1967: Paris; La Haye: Mouton. - (Rééditions / Maison des sciences de l'homme; 2)]

NEEDHAM, Rodney (dir.). - 1977. - La parenté en question: onze contributions à la théorie anthropologique. - Paris: Seuil. - 348 p. - (Recherches anthropologiques)
[Trad. de: Rethinking kinship and marriage, 1971]

RADCLIFFE-BROWN, Alfred Reginald. - 1969. - Structure et fonction dans la société primitive. - Paris: Ed. de Minuit. - 363 p. - (Le sens commun)
[Traduit de: Structure and function in primitive society, 1952; rééd. Paris: Seuil, 1972. - (Points ; 37. Sciences humaines)]

GLOSAR DE TERMENI

Aculturatie - proces ce intervine atunci cand doua culturi interactioneaza un timp indelungat; are loc un imprumut reciproc de practici culturale, un proces prin care fiecare asimileaza anumite elemente din cultura cu care vine in contact.

Ciclu de viata - perioada de la nastere pana la moartea individului, impartita in toate culturile in etape care iau in considerare si maturizarea biologica a omului, dar nu se reduce la aceasta; cultural, obiceiurile din ciclul vietii marcheaza simbolic, prin rituri specifice trecerea de la o varsta la alta; aceasta periodizare a vietii individului are si o functie sociala, fiecarei etapa a vietii ii este asociata o functie sociala (exista si societati cu clase de varsta); periodizarea vietii marcata in toate culturile prin rituri indica si o functie psihologica a acestora: toate culturile considera ca trecerea de la o varsta la alta nu poate avea loc fara o pregatire prealabila, astfel incat are loc un proces nu doar de semnificare socio-culturala a vietii individului, ci, cum spune antropologul P. Smith, discontinuitatea ciclurilor de viata se transforma intr-un continuum.

Cultura - conform definitiei lui Tylor ("Primitive Culture", 1871) considerata "canonica" in antropologie, cultura este "acel ansamblu complex care include cunostintele, credintele, arta, moravurile, dreptul, obiceiurile, precum si orice inclinatii sau obisnuinte dobandite de om ca membru al grupului sau."

Contact cultural - v. aculturatie

Clasificare - pornind de la analiza sistemelor religioase totemice s-a ajuns la concluzia importantei functiei clasificarii. In sistemele totemice, societatile par sa clasifice lumea sociala prin analogie cu clasificarea existenta in natura (ordinea naturala a lumii vii, clasificata in specii si subspecii).

Enculturatie - procesul de asimilare a culturii de catre fiecare individ, in urma caruia el devine membru integrat culturii, societatii sau grupului sau.

Etnocentrism - atitudinea centrata excesiv pe propria cultura, respingerea altor culturi diferite de cea proprie, aprecierea lor ca inferioare culturii proprii. Atunci cand acuzatia de etnocentrism planeaza asupra unui antropolog, atitudinea acestuia este sever amendata ca fiind anti-antropologica. Teoretizarea antropologica a culturii la inceputul secolului XX se naste prin opozitie cu logica etnocentrica.s

Etnocid - distrugerea sistematica a unei culturi, sau chiar a membrilor acesteia.

Etnografie -Etnologie - Antropologie - Se considera ca antropologia are relatii speciale cu etnografia si etnologia, ele avand ca obiect de studiu cultura si culturile - motiv pentru care nu trebuie sa fie considerate atat discipline diferite, cat momente diferite ale aceleeasi cercetari: etnografia descrie, etnologia compara, iar antropologia tinteste la teorii si explicatii (C. Levi-Strauss)s

Familie - analiza unei mari diversitati a familiilor a permis antropologilor sa constate dincolo de diversitatea tipurilor (monogama, poligama) sau de complexitatea distribuirii rolurilor, prezenta cvasiuniversala a casatoriei si familiei, ca si caracterul de fiinta conjugala al omului.

Referat: Marile calde si marile reci Lucrare: Orasul Hirlau - istoric, asezare; vecini

Interdictii - tipuri speciale de rituri care nu prescriu, ci interzic comportamente. A. van Gennep le-a numit de aceea rituri negative. Intrucat termenul indigen tabu era categoria semnatica pentru interdictii intr-o cultura anume (Toga) si deci nu suficient de general, E. Durkheim a propus utilizarea termenului interdictii, intrucat acestea sunt universale, exista in toate culturile. Max Weber, ulterior Douglas sau Webster au analizat interdictiile din perspectiva sociologica, politica si juridica datorita capacitatii lor extraordinare de a genera si explica ordinea intr-o societate.

Incest - casatorie intre consangvini(rude de sange), a carui interdictie este universala(interdictia incestului exista in toate culturile). Sarcina de a explica interdictia universala a incestului este cu atat mai dificila cu cat in unele culturi exista si interdictia legaturii intre persoane ce nu sunt rude de sange (vezi interdictia celor doua surori, care intrezice barbatului vaduv sa ia in casatorie pe una dintre surorile sotiei, in vigoare in Franta pana la inceputul sec. al XX-lea )

Mituri - tema privilegiata in antropologia culturala, miturile constituie relatari asupra originilor cosmosului, originilor grupurilor umane sau a omului, considerate a avea nu doar o functie explicativa, ci si functia de a transmite, sustine, cultiva viziunea despre lume comuna grupului, atitudini, atasamente general impartasite de o societate.

Miteme - elemente in care poate fi descompus un mit pentru a putea fi analizat, in analiza structurala a mitului. In perspectiva structurala, sunt importante si modalitatile in care mitemele se combina, regulile, operatiile, logica acestor combinari, recurenta unor miteme etc. Cl. Levi-Strauss considera ca spiritul omenesc "indeplineste anumite operatii care nu difera, in natura lor, de cele care se deruleaza in lume de la inceputul timpului", (idee de inspiratie kantiana), de aceea nu putem sustine ca omul arhaic este nelogic sau prelogic.

Natura-cultura - raport ce a stat in atentia antropologiei de la inceputurile ei; la C. Levi-Strauss natura cultura devine o opozitie cu valoare de metoda: spre deosebire de evolutionism si functionalism el enunta principiul conform caruia este "iluzoriu sa cautam o continuitate intre cele doua ordini", cea a naturii si cea a lumii omului. Omul este dintr-o data in cultura, traind mediat cultural(prin cultura, prin intermediul semnificatiilor culturale atribuite) raportul sau cu natura.

Observatie participanta - metoda utilizata si in alte stiinte sociale, considerata insa a fi metoda etalon a antropologiei culturale.

Personalitate - cultura - raport ce a stat in atentia Scolii americane cu acelasi nume - "Personalitate si cultura" - cea mai timpurie scoala de gandire in cadrul careia se va dezvolta si antropologia psihologica. Influentat de psihologia gestaltista germana - in care se opera cu ideea de intreg (germ.gestalt, engl. Pattern, forma, structura) diferit de suma partilor sale, marele lingvist si antropolog american E. Sapir - fondatorul Scolii va aplica aceasta idee analizelor sale asupra limbajului, culturii si personalitatii.

Povestiri ale vietii - istorii ale vietii - directie de cercetare bazata pe tehnica biografiei, istoria vietii este considerata ea insasi o "tehnica de observatie si de analiza a unei societati sau a unui grup"; a suscitat si suscita in continuare o dezbatere ampla in antropologie in legatura cu capacitatea limitata de a intelege o cultura prin descrierea unei vieti individuale, capacitatea textului de a ramane autentic in urma traducerii etc. Totusi, folosita complementar cu alte metode sau in cadrul unei cercetari aprofundate a comunitatii eroului biografiei, metoda dovedeste adesea puterea de a evoca din interior si prin categorii semantice proprii culturii studiate, ceea ce anchetatorul observa din exterior. Cateva cercetari celebre bazate pe istorii ale vietii: O. Lewis, Copii lui Sanchez, 1961(povestea vietii - pe baza metodei biografiilor incrucisate - unei familii sarace din Ciudad de Mexico; Soleil Hopi, 1941 (povestea vietii unui indian hopi).

Relativism cultural - principiu conform caruia toate culturile au dreptul de a exista asa cum sunt, au legitimitate in a exista, denuntarea unui sistem de valori din perspectiva unui alt sistem de valori - a considera o alta cultura inferioara, sau primitiva etc. este o atitudine etnocentrica.

Religie - "un sistem de credinte si practici legate de lucrurile sacre, adica separate, interzise; credinte si practici ce unesc intr-o comunitate morala, numita Biserica, pe toti cei care le accepta."(E. Durkheim, Formele elementare ale vietii religioase, p. 50, 58). Max Weber va analiza sistemele religioase ale societatilor si din perspectiva capacitatii lor de a genera schimbarea si inovarea, nu numai ordinea si consensul.

Rit si ritual - actiune care se realizeaza intr-o "tesatura de simboluri"; in sensul cel mai larg cu putinta, riturile reprezinta dimensiunea "prescrisa" cultural si social a vietii cotidiene, practici sociale si chiar politice, modele de actiune(de pilda interactiunea dintre cetatean si administratie este prestabilita intr-un regulament - mergi la ghiseu, obtii un formular de cerere, il completezi, prezinti un act, obtii o stampila, o depui la registratura, revii dupa aprobare etc.). In sens restrans ritualul exprima insa actiuni intentionate in cu totul alte scopuri decat in viata de zi cu zi: de ex. ingerarea painii sfintite in ritualul de impartasire la crestini este un act cu totul diferit de consumul ca hrana al painii in fiecare zi. Diferenta este data de semnificatiile atribuite actului ritual, sugerate prin simboluri.

Rudenie - tema fondatoare a antropologiei sociale, incepand cu Lennan care a analizat in lucrarea sa "Primitive Marriage" rapirea ca origine a exogamiei, toti marii antropologi au construit teorii si modele de analiza a rudeniei. Investigatia in acest domeniu a fost fecunda pentru teoria antropologica, o parte insemnata a conceptelor antropologice fiind elaborata in acest sens: structura, sistem (de rudenie), reciprocitate, alianta, schimb social etc. Atentia speciala acordata rudeniei este datorata pe de o parte faptului ca ea este universala, pe de alta parte, importantei pe care o putem atribui raporturilor de rudenie in a explica si structura ordinea sociala, indeosebi in societatile arhaice, dar nu numai: raporturile de rudenie structureaza si fac sa comunice toata societatea, explica regulile de interactiune si de comunicare, chiar si ordinea politica, identitatea sociala, constiinta apartenentei etc. Analize ale unor societati contemporane explica chiar comportamentul de vot prin apartenenta la sistemul de rudenie.

Sacru-profan - delimitare la care recurge E. Durkheim pentru a defini religia; el distinge o ordine a sacrului diferita de cea a profanului, sacrul fiind superior profanului, ele fiind asadar doua niveluri ierarhizate ale realitatii, separate prin interdictii severe.

Simbol - omul este singura fiinta care simbolizeaza, aproape toate actele sale suportand o codificare simbolica; simbolul este considerat in antropologie un adevarat "sesam al lumii culturale", intelegerea unei alte culturi (straine de cea a cercetatorului) presupune in mod necesar "traducerea"/descifrarea codurilor simbolice(incepand cu limbajul, ritualurile, miturile etc.).

Semnificatii - ceea ce confera specificitate ireductibila lumii omului fata de lumea naturala este capacitatea fiintelor umane de a atribui lumii semnificatii. "Suntem fiinte culturale, spunea Max Weber la inceputul secolului al XX-lea, dotate cu capacitatea si vointa de a adopta o atitudine deliberata fata de lume si de a-i atribui semnificatii"(The Methodology of the Social Sciences, E. Shils and H.A. Finch trans., 1949). In viziune structuralista semnificatia (meaning) este o functie a patternurilor organizate.

Sociologia religiei - domeniu in care il putem considera intemeietor pe E. Durkheim, fondatorul sociologiei ca stiinta, care a acordat o importanta deosebita reprezentarilor religioase(v. in special Formele elementare ale vietii religioase, 1912, v. si sacru-profan in acest glosar). Conform principiului enuntat de Max Weber, sociologia religiei nu trebuie sa aiba in vedere "esenta" religiei, ci "conditiile si rezultatele unei anumite specii de activitate sociala", dar care totusi "poate fi inteleasa si aici - adica in cazul conditiilor si efectelor sociale ale religiei - n.n., - numai pornind de la trairile, reprezentarile si scopurile subiective ale indivizilor - de la "sens"-, intrucat procesele exterioare sunt mult prea polimorfe.

Stiintele religiei / Religiologie - religia nu poate fi studiata de o singura disciplina, de aceea a fost propus acest termen pentru a unifica intr-un sistem stiintele care isi propun toate, analiza religiei din diferite perspective disciplinare (psihologia religiei, sociologia religiei, istoria religiilor, antropologie culturala si sociala etc.)

Teren - daca la inceput antropologia a fost o stiinta de cabinet, bazandu-se pe relatari ale unor calatori sau misionari in teritorii apartinand imperiilor coloniale, observatia directa la fata locului devine ulterior esentiala pentru dezvoltarea disciplinei; terenul este pentru antropologie ceea ce este sangele martirilor pentru crestinism, cum spune un antropolog. Consacrarea unui antropolog inseamna realizarea unei cercetari bazate pe teren. Universitatile care au departamente de antropologie nu acorda licenta in antropologie absolventilor daca acestia nu realizeaza un teren, in afara culturii lor de apartenenta.

Totem v. clasificare

Tabu v. interdictii

TESTE GRILA

Alegeti raspunsurile corecte:

Obiectul antropologiei culturale si sociale il constituie:

a.          Populatiile exotice

b.          Pestii exotici

c.           Omul ca fiinta culturala, sociala

d.          Omul integrat culturii sale, grupului sau

R: c,d

Definitia culturii considerata canonica in antropologia culturala, conform careia "cultura sau civilizatia, inteleasa in sens larg, etnografic cuprinde acel tot complex care include legea, credinta, cunoasterea, arta, morala, "a fost data de:

a.          E. Durkheim

b.          Mihai Eminescu

c.           Max Weber

d.          R. Williams

e.          Edward Tylor

f.            Max Muller

g.          Mircea Eliade

R: e

3. Pentru antropolog, orice om are o cultura, chiar daca nu a reusit sa termine nici un fel de scoala:

a.          Da, daca a urmat cel putin doua din cele patru clase primare

b.          Da, daca a invatat alfabetul

c.           Da, chiar daca nu a urmat nici o scoala, cultura sa este constituita de tot ceea ce a invatat ca membru al comunitatii din care face parte (familie, sistemul de rudenie, biserica, sat etc.)

d.          Nu, pentru antropologul cultural numai cei cu studii superioare au o cultura

R: c

4. Dintre toate speciile, cele care au o cultura sunt:

a.              omul care are studii superioare de 5 ani, master si doctorat finalizat.

b.              omul si unele specii de animale (gorile, furnici, albine)

c.               numai omul traieste mediat cultural raportul sau cu natura

d.              toate speciile, in afara de extraterestri

R: c

5. Procesul de asimilare a culturii de fiecare individ este denumit:

a.                      evolutie culturala

b.                      enculturatie

c.                       aculturatie

d.                      absolvire

R: b

6. Procesul prin care doua culturi vin in contact pentru un timp mai indelungat si prin care isi imprumuta una alteia unele elemente culturale(limba, portul, obiceiurile, practici rituale, prctici culturale alimentare, religia, modul de viata, sistem de gandire, viziunea globala despre lume etc.) este denumit de antropologia culturala:

a.              enculturatie

b.              subculturatie

c.               aculturatie

d.              multiculturatie

R: c

7. Exemple de subculturi.

a.                      Grupuri de gang

b.                      Gasti de la bloc

c.                       Grupuri de cartier

d.                      Grupuri de lucru

e.                      Grupuri folclorice

R: a,b,c

8. Limba materna se invata astfel:

a.           pe baza unui manual de gramatica mama preda copilului limba ei materna

b.           prin "impregnare", imitare, repetare in cadrul interactiunilor sociale pe care copilul le performeaza in multitudinea situatiilor de viata

c.           in primii patru ani de scoala

d.           pe baza unor cursuri pe CD invata cuvintele limbii sale materne repetandu-le de mai multe ori

R: b

9. Identificati din lista urmatoare un autor important pentru analiza mitului:

a.                      Francisc Rainer

b.                      Alfred Schutz

c.                       Claude Levi-Strauss

d.                      Creatorul anonim al "Mioritei"

R: c

10. Intre religie si magie exista asemanari si deosebiri. In viziunea lui E. Durkheim distinctia radicala dintre magie si religie este constituita de:

a.       fiinta spirituala care este rugata sa intervina pentru a rezolva o problema

b.       tipul de adresare diferit in religie(rugaciune, rugaminte, adresare directa) fata de magie (incantatie, invocare, adresare prin intermediul unui animal sau pasare etc.)

c.        dupa Durkheim, nu exista nici o deosebire radicala inre religie si magie

d.       diferenta radicala dintre magie si religie o constituie existenta intotdeauna a unei biserici in cazul religiei, in timp ce in cazul magiei nu exista niciodata un grup de credinciosi reuniti intr-o biserica, ci o relatie de tip client-servicii oferite de magician.

R: d

11. Interdictiile sau tabuurile reprezinta in toate culturile:

a. mod de a stabili distinctii intre regiuni radical distincte ale realitatii, de ex. intre sacru-profan, permis/nepermis, accesibil/interzis.

b. rituri pozitive

c. reguli irationale intalnite numai la popoarele necivilizate

d. reguli de comportament intalnite numai la popoarele civilizate

R: a

12. Pentru antropologul cultural, calendarul are, in toate culturile, urmatoarea semnificatie:

a. mersul trenurilor de calatori

b. expresia sintezei experientei timpului in cultura respectiva

c. o forma de a evita sarcinile nedorite

d. lista scrisa a tuturor activitatilor ce trebuie desfasurate in comunitate

R: b

13. Dintre lucrarile lui Emile Durkheim, cea mai importanta pentru teoria antropologica este:

a.          Diviziunea muncii sociale

b.          Regulile metodei sociologice

c.           Formele elementare ale vietii religioase

R: c

1. In ce raporturi se afla antropologia, etnologia si etnografia:

a.          In raporturi de concurenta, isi disputa obiectul de cercetare (cultura si culturile)

b.          In nici un fel de raporturi, fiecare are obiectul sau de studiu, diferit de al celeilalte

c.           In viziunea lui Cl. Levi-Strauss, ele sunt mai degraba momente diferite ale aceluiasi demers, studierea culturilor

d.          Folosirea unui termen sau altul exprima diversitatea traditiilor nationale, a programelor tematice, a optiunilor teoretice si metodologice in studierea culturilor.

R : d

2. Metoda-etalon a antropologiei culturale si sociale este:

a.          Descrierea etnografica

b.          Comparatia

c.           Ancheta prin sondaj

d.          Interviul

e.          Observatia participanta

R : e

3. Printre lucrarile importante pentru practicile de teren ale antropologilor se numara:

a.          M. Mauss, Manuel d'ethnographie,

b.          E. Durkheim, Regulile metodei sociologice,

c.           M. Griaule, Methode de l'ethnographie,

d.          A. Van Gennep, Riturile de trecere

e.          B. Malinowski, Argonautii Pacificului occidental.

R : a, c, e

4. "Fapt social total" este un concept propus de:

a.          C. Levi-Strauss

b.          E. Durkheim

c.           M. Mauss

d.          Ion Ionica

R: c

5. Intre temele "privilegiate" ale antropologiei culturale si sociale se afla:

a.          agricultura in societatile tribale

b.          istoria populatiilor arhaice

c.           religia

d.          mitul

e.          etnobotanica

f.            rudenia

R: c,d, f

6. Cele mai mari traditii nationale in antropologia culturala si sociala au fost:

a.      chineza

b.      americana (SUA)

c.       britanica

d.      franceza

e.      portoricana

f.        germana

g.      sovietica

R : b, c,d,f

7. Intre clasicii antropologiei culturale si sociale se numara:

a.          B. Malinowski

b.          A.R. Radcliff-Brown

c.           M. Foucault

d.          F. Boas

e.          L. Morgan

f.            E. Tylor

g.          Derrida

h.          E. Leroi-Ladurie

R : a,b,d,e,f

8. Analizand diversitatea tipurilor de casatorie putem spune ca omul este o fiinta:

a.      poligama

b.      monogama

c.       poliandrica

d.      conjugala

R: d

9. Urmatoarele cuvinte reprezinta termeni de rudenie din sistemul terminologic al rudeniei in societatea romaneasca

a.      cumnat

b.      socru

c.       lele

d.      mama vitrega

e.      mama padurii

f.        tante

g.      vecin

R : a,b,d

10. Darul si a darui exista in multe societati si reprezinta o expresie a:

a.      coruptiei

b.      raporturilor de reciprocitate din societate

c.       schimbului valutar

R: b

ADEVARAT SAU FALS?

NOTATI CU A/F

1. Antropologia culturala si antropologia sociala sunt discipline diferite.

A

F

R: F

2. Antropologia culturala, sociologia, istoria si psihologia sunt stiinte ale naturii.

A

F

R: F

3.Viziunea asupra lumii este o harta a cerului.

A

F

R: F

4. Mitul este o poveste.

A

F

R: F

5. Familia este intalnita numai in societatile moderne

A

F

R: F

6. Religia este intalnita numai la popoarele arhaice

A

F

R: F

7. Postul este un fel de regim alimentar.

A

F

R: F

8. Spatiul si timpul sunt categorii ale fizicii moderne pe care populatiile arhaice nu le cunosteau.

A

F

R: F

9. Categoria de cauza este o categorie a stiintelor moderne pe care arhaicii nu o cunosteau.

A

F

R: F

10. Darul (a darui) este un comportament intalnit numai la romani

A

F

R: F

Adevarat sau fals?

Antropologie sociala este terminologia preferata in SUA pentru studierea culturilor A/F

R : F

Antropologie culturala este terminologia preferata in Marea Britanie pentru studierea culturilor A/F

R : F

In Franta antropologie si etnologie pot fi utilizati ca sinonime A/F R : A

In Bucuresti exista un institut cu titulatura "Centrul de Cercetari Antropologice" A/F

R : A

In Universitatea din Bucuresti exista un centru de excelenta in "Antropologia vizuala" A/F

R : A

In Bucuresti si Sibiu exista un Muzeu al Satului A/F

R : A

In Bucuresti exista un Institut de Etnografie si Folclor A/F

R : A

In Universitatea de Vest din Timisoara exista Facultate de Sociologie si Antropologie Culturala A/F

R : A

In Universitatea din Bucuresti exista Master de Antropologie culturala A/F

R : A

In Bucuresti exista un Muzeu al Taranului Roman care prezinta si colectii reprezentative pentru cultura taraneasca a celorlalte etnii din Romania A/F

R : A

Adevarat sau fals?

1. Antropologia culturala studiaza numai societati traditionale A/F R : F

2. In descrierea unei culturi antropologul procedeaza la fel ca botanistul in descrierea unei plante A/F R : F

3. Antropologia este o stiinta "de cabinet" A/F R : F

4. Antropologia este o stiinta "de laborator" A/F R : F

5. Antropologia este o stiinta "de teren" A/F R : A

6. Terenul antropologic nu presupune prezenta antropologului in cadrul culturii studiate A/F R : F

7. Primele mari anchete de teren au fost expeditii colective A/F R : A

8. Antropologul poate sa realizeze singur un teren, cu ajutorul unui personal subaltern (translatori, informatori, ghizi, paznici) A/F R : A

9. Politicul nu constituie un domeniu de interes pentru antropologul cultural A/F R : F

10. Economicul constituie un domeniu de interes pentru antropologul cultural A/F R : A

TEME ORIENTATIVE PENTRU LUCRARILE DE SEMESTRU ALE STUDENTILOR

OBS.: NUMAI PENTRU STUDENTII DE LA FORMA ZI, STUDENTII DE LA FORMELE FR, ID DAU EXAMEN SCRIS TIP GRILA, CONFORM CERERII FORMULATE IN CADRUL LECTIEI DE SINTEZA

- Raportul om-natura-cultura. Studiu de caz: legatura taranului cu pamantul mediata cultural (simbolic): riturile din ciclul agrar

- Sarbatori laice si religioase. Functii si semnificatii

- Sisteme de rudenie si sarbatori la omul urban

- Rugaciunea si viata mundana in marile sisteme religioase

- Teme comune ale antropologiei si psihanalizei

Cl. Levi-Strauss, Antropologia structurala; Cl. Levi-Strauss, Mitologice I. Crud si gatit; Rene Girard, Violenta si sacrul; S. Freud, Totem si tabu

- "Personalitatea umana" in antropologie si psihologie

Dictionar de antropologie si etnologie(articolul referitor la scoala "Personalitate si cultura"); Ralph Linton, Fundamentul cultural al personalitatii, Ernst Cassirer, Eseu despre om

Cercetari antropologice in Romania. Cetele de feciori ca grup de initiere in societatea romaneasca traditionala.

Traian Herseni, Forme stravechi de cultura poporana romaneasca. M. Eliade, Nasteri mistice; Cl. Levi-Strauss, Antropologia structurala; Cl. Levi-Strauss, Mitologice I. Crud si gatit; Rene Girard, Violenta si sacrul;

Raportul natura-cultura. Ordine simbolica (culturala) - ordine cosmica (naturala) in ceremonia agrara a cununii.

Ion Ionica, Dealul Mohului. Ceremonia cununii in Tara Oltului; Cl. Levi-Strauss, Antropologia structurala; Cl. Levi-Strauss, Mitologice I. Crud si gatit; Rene Girard, Violenta si sacrul;

Analiza miturilor.

Cl. Levi-Strauss, Antropologia structurala; Cl. Levi-Strauss, Mitologice I. Crud si gatit; Rene Girard, Violenta si sacrul; Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Gingis-Han; M.Eliade, Aspecte ale mitului. Ernst Cassirer, Eseu despre om.

Raportul natura-cultura. Ordine simbolica (culturala) - ordine cosmica (naturala). Ex: Calendarul popular romanesc.. Obiceiurile din ciclul agrar.

Ion Ghinoiu, Calendarul popular 2000;

Obiceiurile din ciclul vietii. Practici culturale legate de nastere si semnificatia lor in diverse culturi

A. van Gennep, Riturile de trecere; M. Eliade, Nasteri mistice, Simion Florea Marian, Nasterea la romani; Elena Niculita Voronca, Datini si credinte ale romanilor;

Timpul - categorie culturala si sociala

E, Durkheim, Formele elementare ale vietii religioase; M. Eliade, Sacrul si profanul; Ion Ghinoiu, Calendarul popular 2000; I. Badescu, Timp si cultura;

Sarbatoarea ca forma de valorificare culturala si sociala a timpului

E, Durkheim, Formele elementare ale vietii religioase; M. Eliade, Sacrul si profanul; Ion Ghinoiu, Calendarul popular 2000; V. Bancila, Duhul sarbatorii;I. Badescu, Teoria latentelor

Nota: Temele, in aceasta formulare sunt orientative. Studentii se pot apleca si asupra altor probleme. Bibliografia este de asemenea cea minima recomandata, studentii isi pot extinde investigatia nelimitat.

In vederea elaborarii lucrarilor de semestru, studentii au obligatia:

1. sa se decida asupra temei si sa prezinte indrumatorului de seminar planul de lucru

2. sa stabileasca impreuna cu indrumatorul de seminar bibliografia si metodologia cercetarii

3. sa prezinte periodic, in cadrul seminarului, redactari partiale ale studiului lor.

In redactare este obligatoriu sa fie indicate in mod corect sursele.

Daca, in mod exceptional, lucrarea se bazeaza in intregime pe o investigatie personala si nu se fac referire la alte cercetari in domeniu, studiul trebuie insotit de textul "etnologic"(inregistrarea materialului de teren).