SCRIERI TEORETICE, TRATATE SI MARTURII
Printre acestea se numara De
Arhitectura, celebrul tratat antic scris de Vitruviu, arhitectul
imparatului Augustus. Despre Antichitatea greco-romana, se pot citi
si cartile din Istoria naturala a lui Pliniu cel
Batran care se refera la arta, indeosebi cartile XXXIV
(Despre metale si sculptura) si XXXV (Despre
pictura). Este cea mai importanta sursa de informatii
despre pictura si sculptura epocii, lasata de un mare erudit
care a pierit odata cu distrugerea orasului Pompei. O alta
lucrare de referinta este Descrierea Greciei a lui Pausanias.
Vechi scrieri chineze despre arta au fost adunate intr-un volum din
colectia "Wisdom of the East", intitulat The Spirit of the Brush, tradus
de Shio Sakanishi (Londra, John Murray, 1939). Documentul cel mai important
despre marii constructori de catedrale din Evul Mediu este relatarea
construirii primei mari biserici gotice scrisa de abatele Suger, existand
si o editie engleza deosebita a acesteia, Abbot Suger on
the Abbey Church of Saint Denis and its Art Treasures, tradusa,
editata si adnotata de Erwin Panofsky (Princeton University
Press, 1946; ed. revizuita, 1979). Cartea calugarului Teofil, De
diversis artibus, a fost tradusa si editata de C.R. Dodwell
(Londra, Nelson, 1961; ed. A II-a, Oxford University Press, 1986). Cei
interesati de tehnica si formarea pictorilor de la sfarsitul
Evului Mediu pot sa consulte lucrarea lui Cennino Cennini, The Craftsman's
Handbook, trad. De Daniel V. Thompson Jr. (2 vol., New Haven si
Londra, Yale University Press, 1932-1933; reed. New York, Dover, 1954).
Preocuparile matematice si umaniste ale primei generatii din
Renastere sunt prezentate de Leon Battista Alberti in On Painting and
Sculpture (Despre pictura si sculptura), tradusa
si editata de Cecil Grayson (Londra, Phaidon, 1972; reed.
Harmondsworth, Penguin, 1991). Editia de referinta a
principalelor scrieri ale lui Leonardo da Vinci este cea a lui J.P. Richter, The
Literary Works of Leonardo da Vinci (Oxford University Press, 1939; reed.
Cu noi ilustratii, Londra, Phaidon, 1970). Cine vrea sa aprofundeze
scrierile lui Leonardo va trebui sa consulte si Commentary (in
doua volume) la Richter al lui Carlo Pedretti (Oxford, Phaidon, 1977). Tratatul
despre pictura al lui Leonardo, tradus si adnotat de A. Philip
Memahon (Princeton University Press, 1956), se bazeaza pe o culegere
importanta de note ale maestrului, adunate in secolul al XVI-lea,
originalul unora dintre ele fiind astazi pierdut. Leonardo on Painting,
editata de Martin Kemp (New Haven si Londra, Yale University Press,
1989), este o antologie extrem de utila. Scrisorile lui Michelangelo au
fost traduse si publicate intr-o editie completa de catre
E.H. Ramsden (2 vol., Londra, Peter Owen, 1964). O alta antologie este Complete
Poems and Selected Letters of Michelangelo, in traducerea lui Creighton
Gilbert (Princeton University Press, 1980). Mai puteti consulta The
Poetry of Michelangelo, editie bilingva, cuprinzand textele
originale si traduceri de James M. Saslow (New Haven si Londra, Yale
University Press, 1991). Cea mai celebra biografie a lui Michelangelo ne-a
ramas de la unul dintre contemporanii lui, Ascanio Condivi, Viata
lui Michelangelo, tradusa de Alice Sedgwick Wohl si editata
de Hellmut Wohl (Baton Rouge, Louisiana State University Press, 1976).
Scrierile lui
Albrecht Dürer au fost traduse si editate de W.M. Conway, cu o introducere
de Alfred Werner (Londra, Peter Owen, 1958). Sursa cea mai importanta
despre arta Renasterii in Italia este lucrarea lui Giorgio Vasari, Vietile
celor mai buni pictori, sculptori si arhitecti, care a fost
publicata in patru volume de William Gaunt (Londra, Dent, 1963). Textul
original, publicat pentru prima data in 1550, a fost revazut si
adaugit in 1568. Il putem citi de placere, ca pe o culegere de
anecdote si relatari mai mult sau mai putin istorice. Il vom
citi cu si mai mult profit si placere daca il
consideram un document interesant despre perioada manierismului, cand artistii
si-au manifestat, nu fara oarecare excese, sensibilitatea
fata de capodoperele marilor lor inaintasi. Cealalta
marturie fascinanta a unui artist florentin din aceasta
perioada agitata, autobiografia lui Benvenuto Cellini, a fost
tradusa de mai multe ori: de exemplu, de George Bull (Harmondsworth,
Penguin, 1956); John Pope-Hennessy, The Life of Benvenuto Cellini
(Londra, Phaidon, 1949; ed. a II-a, 1995); Charles Hope, The Autobiography
of Benvenuto Cellini (prescurtata si ilustrata; Oxford,
Phaidon, 1983). Viata lui Brunelleschi de Antonio Manetti a fost
tradusa de Catherine Enggass si editata de Howard Saalman
(University Park, Pennsylvania State University Press, 1970). Catherine Enggass
a mai tradus Viata lui Bernini de Filippo Baldinucci (University
Park, Pennsylvania State University Press, 1966). Viata altor artisti
din secolul al XVII-lea a fost consemnata de Carel van Mander, in celebra
sa lucrare Schilder-Boeck, publicata in engleza cu titlul Dutch
and Flemish Painters, tradusa si editata de Constant van de
Wall (New York, Mefarlane, 1936; reed. New York, Arno, 1969), si de
Antonio Palomino, Lives of the Eminent Spanish Painters and Sculptors,
trad. De Nina Mallory (Cambridge University Press, 1987). Scrisorile lui Rubens
au fost traduse si editate de Ruth Saunders Magurn (Cambridge, Mass.,
Harvard University Press, 1955; ed. Noua, Evanston, Ill., Northwestern
University Press, 1991).
Traditia academica din
secolele al XVII-lea si al XVIII-lea este prezentata sub o forma
temperata, cu multa intelepciune si bun-simt, in Sir
Joshua Reynolds: Discourses on Art, ed. Robert R. Wark (San Marino, Cal.,
Huntington Library, 1959; reed. New Haven si Londra, Yale University
Press, 1981). Lucrarea nu prea ortodoxa a lui William Hogarth, The
Analysis of Beauty (1753), a fost retiparita in facsimil (New
York, Garland, 1973). Vom descoperi atitudinea nu mai putin
independenta a lui Constable in fata traditiei academice in
propriile amintiri culese de C.R. Leslie, Memoirs of the Life of John
Constable (Londra, Phaidon, 1951; ed. A III-a, 1995). Corespondenta sa
completa, in opt volume, a fost editata de R.B. Beckett (Ipswich,
Suffolk Records Society, 1962-1975).
Viziunea romantica se
reflecta admirabil in Jurnalul lui Delacroix, publicat cu o
introducere si note de Andre Joubin (Paris, Pion, 1932-1933, reed. 1996).
Scrierile lui Goethe despre arta au fost adunate in Goethe on Art,
trad. si ed. John Gage (Berkeley, California University Press, 1980).
Scrisorile pictorului realist Gustave Courbet au fost de curand traduse si
editate de Petra ten-Doesschate Chu (Chicago University Press, 1992). O lucrare
despre impresionisti, scrisa de catre un negustor de arta,
care ii cunostea pe majoritatea dintre ei, este cea a lui Theodore Duret, Peintres
français en 1867 (Paris, 1867), dar multi vor considera mai
profitabila lecturarea scrisorilor lor. Exista traduceri
englezesti ale scrisorilor lui Camille Pissarro, selectate si
ingrijite de John Rewald (Londra, Kegan Paul, 1944; ed. a IV-a, 1980), ale lui
Degas, de Marcel Guerin (Oxford, Cassirer, 1947), ale lui Cezanne, de John
Rewald (Londra, Cassirer, 1941; ed. a IV-a, 1977). O marturie
personala despre Renoir o constituie cartea lui Jean Renoir, Pierre-Auguste
Renoir, mon pere (Paris, Gallimard, 1981). Corespondenta
completa a lui Van Gogh a fost publicata in trei volume (Paris,
Gallimard-Grasset, 1960), cu o introducere si note de Georges Charensol. O
selectie a scrisorilor lui Gauguin ne-a fost propusa de Maurice
Malingue, Lettres de Gauguin a sa femme et a ses amis (Paris, 1946);
poate fi citita si lucrarea semiautobiografica a lui Gauguin, Noa
Noa, Gilles Artur, Jean-Pierre Fourcade, Jean-Pierre Zingg (Tahiti,
Asociatia Prietenilor Muzeului Paul Gauguin, 1987). Gentle Art of
Making Enemies a lui Whistler a fost publicata pentru prima data
in 1890 (reed. New York, Dover, 1968).
Dintre autobiografiile mai recente, le
amintim pe cea a lui Oskar Kokoschka (My Life, Londra, Thames &
Hudson, 1974) si pe cea a lui Salvador Dali, Diary of a Genius
(Londra, Hutchinson, 1966; ed. A II-a, 1990). Collected Writings ale lui
Frank Lloyd Wright au fost publicate recent in doua volume (New York,
Rizzoli, 1992). Cursurile lui Walter Gropius la Bauhaus si alte documente
au fost adunate de Hans M.-Wingler, Das Bauhaus 1919-1933 (reed., Koln,
Du Mont Verlag, 1975).
Dintre pictorii moderni care si-au
asternut in scris crezurile artistice, ii vom aminti pe Paul Klee, Teoria
artei moderne (Paris, Denoel, 1995), si Hilaire Hiler, Why
Abstract? (Londra, Falcon, 1948), care aduce o marturie
lamuritoare despre convertirea unui artist american la pictura
"abstracta". Cele doua colectii coordonate de Robert Motherwell,
"Documents of Modern Art" (New York, Wittenborn, 1944-1961) si "Documents
of 20th Century Art" (Londra, Thames & Hudson, 1971-1973), propun
reeditari ale unor texte (in original sau traduse) scrise de multi
alti artisti "abstracti" si suprarealisti, printre
care si Kandinsky, Concerning the Spiritual in Art, care a fost
publicata si separat (New York, Dover, 1986). Mai pot fi consultate,
in cazul lui Matisse, Ecrits et propos sur l'art (Paris, Hermann, 1972;
reed. 1989) si, in cazul lui Kandinsky, Ecrits complets (6 vol.,
Paris, Denoel, 1970-1976). Seria "Universul artei" (Londra, Thames &
Hudson) cuprinde un volum despre Dada de H. Richter (1966) si
manifestele suprarealismului publicate de P. Waldberg (1966). Les Peintres
cubistes de Guillaume Apollinaire, publicata pentru prima data in
1913, este disponibila in colectia "Oglinzile artei" (Paris, Hermann,
1980). Mai puteti consulta Le Surrealisme et la peinture de Andre
Breton (Paris, Gallimard, 1965; reed. 1979). Modern Artists on Art a lui
Robert L. Herbert (New York, Prentice-Hall, 1965) contine zece eseuri,
dintre care doua ale lui Mondrian si cateva texte ale lui Henry
Moore, despre care puteti consulta si cartea lui Philip James, Henry
Moore on Sculpture (Londra, Macdonald, 1966).
