Costumul in evul mediu, costumul in epoca renasterii

COSTUMUL IN EVUL MEDIU

COSTUMUL IN STIL GOTIC
( sec XIII - XV)

SCURTA CARACTERIZARE A EPOCII

lIn secolele XIII-XIV , odata cu afirmarea puterii centrale a regalitatii franceze, Parisul a devenit centrul culturii si si al elegantei.

lIn secolul XV insa Franta fiind pustiita de razboiul de 100 de ani, fortele socio-politice si culturale s-au refugiat in ducatul Burgundiei, care stapanea provincii din nord-estul Frantei si Tarile de Jos.

lDatorita calatoriilor comerciale si cruciadelor europenii  aflasera din orient modele de haine scurte , stranse pe corp , potrivite vietii active.

lEra perioada mestesugarilor asociati in bresle cand s-au inregistrat progrese in numeroase domenii ale tehnicii .

lIn domeniul arhitecturii, in acea perioada s-au ridicat impresionantele  catedrale si constructii in stil gotic , care ne stau marturie inca si astazi Acestea se caracterizeaza prin: monumentalitate, turnuri inalte si ascutite , terminatii ogivale la ferestre si portaluri, rozete sculptate deasupra intrarilor, statui ce impodobesc zidaria la exterior etc.

lSiluetele aidoma cladirilor apareau alungite prin palarii inalte, pantofi ascutiti , valuri fluturande s.m.d.

lCostumul incepea sa nu mai fie realizat doar in casa , ci de meseriasi specialisti,de croitori.

lMaterialele folosite erau: matasuri, catifele, blanuri scumpe, bijuterii complicate.

COSTUMUL BARBATESC

lCamasa de corp, din panza

lDeasupra acesteia se imbracau de ragula doua haine:

tunica scurta ce putea sa fie cu pieptul vatuit,de care se legau ciorapii cu sireturi

tunica de deasupra , pana la genunchi , cu guler mic si ridicat , cu maneci largi , uneori despicate , cu cordon in talie, deseori cu fente la poale.

lPelerina , croita pe bie, uneori tivita cu blana era folosita mai ales in costumul regal si preotesc, dar si in calatorii.

lIn acest secol descoperim , ca o noutate, se pare sub influenta iraniana caftanul lung, deschis in fata , purtat ca atare ,cu nasturi sau petrecut si legat cu cordon.

lPantofii aveau varfuri ascutite ( pana la 30 cm), uneori fiind prinse cu lantisoare de glezne; existau si galeti din lemn.

lAccesorii: punga cu bani legata de centura, manusile; paftalele cingatorilor si nasturii puteau fi sub forma unor bijuterii din aur, email sau pietre scumpe.

lExista o diversitate de piese vestimentare pentru cap: fes tuguiat sau simplu, palarie cu bor ascutit in fata, gluga intr-o multitudine de forme, turbanul etc.

COSTUMUL FEMININ

Tipuri de vestimentatii:

lCamasa din panza fina deseori brodata la gat.

lRochia de dedesubt- mai strmta , cu decolteu rotund sau patrat , cu maneci lungi , stramte.

lRochia de deasupra- mai larga, decoltata, in forma de V in fata si spate , cu talia stransa foarte sus , micsorand bustul; croiala in bie ii acorda falduri ample la poale.

lRochia de deasupra putea fi la un moment dat fara maneci , cu rascroiala pentru maneci foarte mare ,lasand sa se ghiceasca linia corpului - moralistii epocii numeau aceste rochii " ferestrele iadului"  ; ea putea fi purtata si cu poalele prinse la brau lasand sa se vada rochia de dedesupt in culoare contrastanta.

Eseu: Bucegii isi dezvaluie tainele Lucrare: Test de evaluare intiala Geografie - clasa a VI-a

lPelerina - pentru calatorii

lPantofii - ascutiti la varfuri

lPunga , manusile -asemanatoare cu cele barbatesti

lBijuteriile - mai numeroase si mai delicate decat cele ale barbatilor, ornamentele sub forma de flacara sau inima erau la mare cautare

lParul era strans in crestet, degajand gatul subtire

lExiatau bonete din cele mai variate , de la scufite la palarii in forma de coif, sa sau coarne invelite in materiale textile uneori cu esarfe fluturande

l

COSTUMUL IN EPOCA RENASTERII

(Sec. XIV-XVI)

COSTUMUL IN ITALIA

lIn Europa intre sec XIV-XVI  se dezvolta o ampla miscare culturala -Renasterea
-Este promovata conceptia filozofica cu numele de Umanism care pune in centrul preocuparilor omul si ideea increderii in valoarea si posibilitatile lui de perfectionare.

Elemente cheie ale acestei perioade:

lSunt redescoperite valorile culturale ale antichitatii greco romane

lStiintele, artele cunosc o spectaculoasa inflorire

lEste si epoca marilor descoperiri in stiinta si tehnica si a marilor descoperiri geografice.

lDintr-o componenta a traditionalului si a obisnuintei , costumul devenea tot mai mult manifestarea unui gust personal al purtatorului.

COSTUMUL IN ITALIA

COSTUMUL FEMININ

lSe pastreaza aceleasi doua rochii suprapuse ca in tarile nordice in perioada gotica. Deosebirea este ca aici ,in aceasta perioada incep sa apara acele linii mari geometrice simple sau duble de pe suprafata rochiilor. Acestea  fie marginesc triunghiul determinat de deschiderea din fata a rochiei de deasupra, fie reprezinta ele insele prin broderii, dantele sau diverse insertii motive decorative verticale sau orizontale pe suprafata acestora.

Acest tip de rochie va caracteriza tinuta de gala feminina de la inaltele curti europene inca aproximativ 4 veacuri de acum in colo.

lApar ca o noutate , decolteurile mari patrate sau ovale.

lManecile rochiilor erau mari, umflate prevazute deseori cu strangulari si despicaturi.

lCoafura traditionala cu parul strans in coc se pastreaza,dar in multe cazuri parul era lasat liber, in onduleuri mari sau prins in plasa, pe umeri .

lLa mare pret erau materialele scumpe, unele aduse din orient ,dantelele si broderiile.

Accesoriile erau diverse, mai ales bijuterii , mari, grele, de forme neregulate sau siraguri de perle.

lCOSTUMUL MASCULIN

lCamasa se vedea incretita la gat si mansete.

lTunica cu poale crete si stransa cu cordon in talie abia daca acoperea genunchii.

lO varianta a tunicii numita GIUBERELLO putea avea forme diferite,avand insa toate ca punct comun forma generala masiva si dreptunghiulara pe care o confereau purtatorului, datorita vatuirilor si drapajelor bogate .

lMantaua era de obicei lunga, cu maneci largi, purtata mai ales de demnitari si magistrati.

lManecile erau ample, umflate. Ele puteau avea despicaturi atat la tunici cat si la mantale.

lIn picioare, ciorapi pantaloni colorati , usor mai larguti pe solduri ,fata de cei din nordul Europei.

lPantofii atat la barbati cat si la femei erau comozi,avand botul rotunjit.

lPe cap se purta o gama diversificata de berete.

COSTUMUL IN SPANIA

lSub Carol Quintul , imperiul spaniol a cuprins mai multe state precum: Germania, Belgia, Olanda , sudul Italiei .

lRamasa profund medievala, Spania devenise centrul reactiei feudale, catolice impotriva culturii umaniste, initiind miscarea contrareformei propagata de calugarii iezuiti si aparata de inchizitie.

lIdealul de frumusete umana era opus celui italian , pretuit fiind in primul rand sufletul, trupul fiind mascat de costum, costum conceput ca o carapace aproape la fel de rigida ca o armura.

COSTUMUL FEMININ

lLa curtea lui Filip al II-lea (1556-1598), femeile aveau rochii care le acopereau bustul si gatul ,de multe ori pana la barbie.

lFustele se evazau la inceput pe un jupon bogat realizat dintr-un material tare, , care mai apoi a fost intarit din loc in loc prin cercuri de stuf , lemn sau chiar metal legate prin panglici numit vertugadin.A Se pare ca acest artificiu ar fi fost inventat chiar in Spania pentru a conferi fustei o forma generala de clopot.

lPe partea de bust exista corsajul realizat din oase de balena sau alte materiale tari, chiar si metal, micsorand talia si aplatizand pieptul.

lUmerii erau adesea ornati prin rulouri decorative.

lTalia rochiei era prelungita in unghi in fata

lCamasa era vizibila doar la  guler si mansete( tari prin plisare si apretare); cu trecerea timpului acestea au devenit tot mai inalte ,mai tari si mai ornate.

lPicioarele nu era permis a fi vazute, astfel incat atunci cand doamna se aseza ele erau ascunse intr-o cuta orizontala la tiv,prevazuta in dublura rochiei.

lExista si mantoul lung si larg, cu maneci scurte si bufante , prin care ieseau mainile cu manecile lungi ale rochiei de dedesupt.

lCa accesorii, erau foarte apreciate bijuteriile stralucitoare aplicate pe hainele negre, inelele mari, batista din dantela .

l

COSTUMUL MASCULIN
Camasa alba era vizibila doar la guler si mansete ,care cu trecerea timpului,devin tot mai voluminoase.

lExista pieptarul sau vesta inchisa pana sub barbie, deseori cu rulouri aplicate la umeri, si cu talia prelungita mult in fata care a dat denumirea in epoca de "burta de gansac"

lPantalonii erau scurti si totodata bufanti, fiind captusiti cu perna de sustinere in interior.Matasea de deasupra putea fi despicata sau dispusa in benzi verticale.

lIn picioare erau ciorapii lungi, negri sau albi, tricotati

lPantofii si cizmele aveau botul ascutit.

lPelerina era de obicei scurta , din matase groasa.

lExista toca o bereta inaltata, din catifea purtata cu pene decorative dar si palaria din matase cu bor ingust.

lBarba tunsa scurt, sub forma de cioc si mustatile inguste subliniau atributele masculinitatii.

COSTUMUL IN FRANTA

lDin cauza razboiului de 100 de ani Renasterea apare in Franta ca un fenomen tardiv , in sec. XVI-lea.

lIdealul artistic al epocii era cel al Renasterii italiene.

lIn costumatia Curtii franceze se observa oscilatia intre rigiditatea costumului de tip spaniol aristocratic si exprimarea libera a vitalitatii sugerata de moda italiana

lAtat in ceea ce priveste costumul feminin cat si cel masculin, gatul si zona decolteului adesea putea fi vizibile. Ex: costumul purtat de Francisc I Jean Clouet portetul lui Francisc I

l Ca si la rochiile spaniole, gulerul plisat, apretat si brodat era la mare trecere , insa deseori dispus in jurul si in spatele decolteurilor; in plus pantofii puteau fi lasati la vedere

lTalia rochiilor urmeaza linia generala a epocii : mult prelungita in unghi in fata.

lCoafura cu parul strans si rulourile de pe frunte confereau chipului o forma de inima.

lIn privinta costumului barbatesc erau evitate exagerarile de tip spaniol si englez ;de pilda varianta pantalonilor scurti sustinuti pe perne era mai putin populara. Exista mai degraba moda pantalonilor stamti sau usor larguti pe picior si pana la genunchi. ( uneori cu strangulari)

Jean Clouet: Francisc I.