Arta cultura
Renasterea in arta Italiei - duecento, trecento, quattrocentoRenasterea este un fenomen cultural, artistic, social, politic complex, ce a cuprins, incepand din peninsula italica, intreg Occidentul european, in secolele XIV-XVI. Primele ei manifestari au fost in centre italiene ca Siena, Florenta, in secolele XII-XIV. Ea se refera la renasterea vietii culturale pe baza modelului antic, dar aparitia si dezvoltarea fenomenului renascentist implica si alte aspecte majore: aparitia burgheziei, categorie care dispunea de resurse materiale dar nu si de pozitii notabile in viata politica, administrativa sau sociala, a fost un motiv amplu de intoarcere de la modul medieval de organizare, in care nobilimea, aristocratia detineau drepturi ereditare, catre modelele democratice ale antichitatii. refacerea sistemelor de referinta din antichitatea clasica greco-romana, din societatea si gandirea de atunci, prin intermediul Umanismului renascentist, care isi concentreaza atentia asupra omului si problemelor lui, propunand o viziune antropocentrica in locul celei teocentrice a Evului Mediu timpuriu. Reinvierea (RENASTEREA) stralucirii vietii artistice a Antichitatii clasice, luate ca model, reper, sursa de inspiratie. Fata de lumea medievala, care cerea omului sa se ridice spre Dumnezeu, Renasterea l-a coborat pe Dumnezeu printre oameni. Ea a impulsionat dezvoltarea artelor si a dat oamenilor, artistilor mai ales, constiinta propriei lor valori. Negustor, condotier, meserias sau artist, omul nazuieste a-si stapani destinul, a se realiza prin propriile merite, renuntand la pasivitate si valorificandu-si talentul, meritele, priceperea, indemanarea. Modelul lui este modelul ideal al omului antic, propus de greci, a carui imagine este concretizata in sculptura statuara antica: frumos, armonios proportionat fizic, instruit, cultivat . Instructia, educatia aleasa, libertatea si deschiderea spirituala au descatusat forta de creatie, aparand, astfel, inventii, personalitati enciclopedice, capodopere, sisteme de instructie din ce in ce mai bine conturate (academii libere, universitati, tratate de matematica aplicata, perspectiva, pictura, arhitectura s. a.), fiind impulsionata dezvoltarea fara precedent a artelor. Inca din Duecento[1] activitatea artistica este intensa si apar "scoli artistice" ale caror trasaturi sunt particularizate si de specificul geo-cultural al centrelor in care se dezvolta si de marile personalitati artistice care le marcheaza. Perioadele artistice importante ale Renasterii italiene: Prerenasterea, numita si Renasterea timpurie - perioada primitivilor renasterii italiene, Duecento si Trecento, Quattrocento - perioada maturitatii renasterii italiene, Cinquecento - prima parte a secolului al XVI-lea (perioada de apogeu a Renasterii italiene, "perioada marilor maestri". Arhitectura si urbanismul Constructii laice; scara umana; echilibru; ordine; ratiune; geometrizare Fig. Arhitectura civila a Renasterii: resedinte private: Curti interioare la palatul Medici (Florenta, arh. Michelozzi) si la palatul ducal din Urbino (arh. Domenico da Laurana).Fig. Fatada Palatului Rucellai (Roma, arh. L. B. Alberti). Goluri arcuite semicircular, ca in arhitectura antica romana; pe fatade sunt suprapuse ordinele antice precum la Colosseum Fig. Capela Pazzi, Florenta, arh. Brunelleschi.Raportandu-se firesc la scara umana, fara a coplesi prin verticalitate si restabilind echilibrul intre orizontala si verticala, compozitia fatadei pare inspirata din arcurile de arcurile de triumf romane. In plan si in spatiu reia combinatia de la Panteon intre planul rectangular si cel circular. Desenul indica geometrizarea, aplicarea "proportiei de aur" Sculptura . Independenta de arhitectura; . Laicizare & modelul antic; . Portret, nuduri, statui ecvestre. Fam. Pisano (cantorii), Ghiberti (Portile paradisului), Donatello (David, Gattamelata, Niccolo da Uzzano), Verrocchio (David, Colleone), fam. della Robbia, Jacopo della Quercia Fig. Donatello. a. Niccollo de Uzzano b. statuia ecvestra a condotierului "Gattamelata" (Padova, 1443 - 1453)Arta portretului indica interesul pentru omul real, afirmandu-i calitati, merite, personalitate. Sculptura se laicizeaza si nu mai este dependenta de un monument, nu mai e decoratie a fatadei sau spatiului arhitectural. Dupa modelul antic, se reia statuia ecvestra de for public. PRERENASTEREA IN ARTA ITALIEI.
|
|
Destinata intalnirilor publice; ritmul larg si generos al arcelor semicirculare si desfasurarea ampla pe orizontala a loggiei exprima echilibrul, calmul si masura. E conceputa conform cu viziunea armonica antica.
Nordul Italiei a fost teritoriul competitiei artistice, atat prin centrele numeroase (Verona, Padova, Venetia, Mantova, Ferrara) cat si prin valoroase personalitati artistice.
Inceputul secolului al XV-lea
La baza conceptiei noi in constructia edificiilor religioase si civile au stat: interesul arhitectilor florentini pentru antichitatea greco-romana, studiul geometriei, simetriei, sistemului de proportii modulare, al regulilor care dirijeaza elaborarea ordinelor arhitectonice antice.
Palatul este edificiul caracteristic pentru spiritul epocii, marcand preocuparea arhitectilor de a transforma locuinta medievala fortificata in palat impunator si elegant. Conceptul constructiei de forma cubica (aplicat si la Palatul Signoriei, vezi fig. de mai sus, pag. 5) se impune prin ordinea geometrica si cadenta armonioasa a plinului si golului, prin frumusetea si grandoarea proportiilor. In centrul lui se afla curtea interioara - cortile, delimitata de arcade. Curbele arcelor primului ei nivel si ale ferestrelor nivelelor superioare ritmeaza gratios aspectul general sever. Interiorul cortilei este impodobit cu fresce, reliefuri si sculpturi in maniera antichitatii romane. Fatadele edificiului sunt subimpartite la fiecare etaj prin profiluri orizontale, volumul cladirii fiind incheiat in partea superioara de o cornisa puternic proiectata in exterior, decorata cu denticuli si cosolete, constituind un element arhitectonic caracteristic pentru palatul florentin. Curbele ferestrelor geminate[3] de la etaje, cadenteaza si ordoneaza plinul si golul si usureaza in chip gratios masivitatea zidurilor (vezi fig. mai jos, pag. 8).
Filippo Brunelleschi (1377 - 1446) este considerat seful scolii florentine de arhitectura.
La cupola Domului
Santa Maria del Fiore: Brunelleschi a gasit solutia tehnica
a acoperirii deschiderii mari a intersectiei navelor cu transeptul si
cu absida, abia dupa un secol de la construirea catedralei: o cupola
mica in interior preia impingerile celei de deasupra ei, inalta de
Solutia tehnica propusa de Brunelleschi la concursul organizat de oras pentru realizarea cupolei se bazeaza pe principiul nervurilor din piatra ale goticului intre care introduce, practic, doua cupole ce se invelesc una pe cealalta, intre ele aflandu-se spatii libere cu scari de acces pana la marea lanterna din varful cupolei.
Cappella dei Pazzi (1430, construita in curtea interioara a Bisericii Santa Croce), este de mici dimensiuni dar remarcabila prin armonia proportiilor, prin imbinarea elementelor arhitecturii greco-romane cu cele bizantine. Sunt folosite raportul si "proportia divina" (bazata pe "numarul de aur"). Relatii matematice ordoneaza si verticala, orizontala si curba, plinul si golul, proportiile si corespondentele decoratiei. Grupate cate trei, la dreapta si la stanga arcului central (vezi si fig. mai sus, pag. 2), coloanele porticului de la intrare se inalta pana la orizontala care subliniaza jumatatea patratului fatadei. Geometria ansamblului este incununata de o cupola rezemata pe un tambur. Pozitia ferestrelor circulare de pe tambur reiau ritmul fluid (curgator, ondulat) al discului de deasupra usii, precum si al semicercului de la mijlocul porticului.
Geometrizarea spatiilor si compozitiilor decorative. Medalioane cu reliefuri din terra cotta (pamant ars, material ceramic) smaltuite coloreaza interiorul in alb si albastru.
Ospedale degli Innocenti (inceput 1419): fatada, desfasurata pe orizontala (dispusa catre Piazza Santissima Annunziata) are un portic[4] ale carui deschideri ritmeaza gratios plinul cu golul; ritmul dinamic al medalioanelor ceramice circulare, realizate de Andrea della Robbia, cu figuri de nou-nascuti infasati, colorati in alb si albastru.
Michelozzo Michelozzi
Palatul Medici (1444) construit din blocuri cu bosaj[5] diferentiat pe inaltimea fatadelor. Curtea interioara (vezi fig. mai sus, pag. 2) cu arcade la parter, decorata cu medalioane in stuc, lucrate de Donatello. etajele cortilei sunt ritmate de verticalele coloanelor cu capitel bogat decorat, etajele avand ferestre geminate asemanatoare cu cele aflate pe fatadele de la strada.
Leon Battista Alberti (1404 - 1462) s-a manifestat in arhitectura, litere si teoria artei, aflandu-se printre cele mai luminate spirite ale vremii. A scris un Tratat de arhitectura, monumentala lucrare teoretica, inceputa catre 1450, la care a lucrat pana in anul mortii sale precum si tratate de sculptura si de pictura.
A proiectat Palatul
Rucellai (vezi fig. mai sus, pag. 2) la care problemele plastice sunt subordonate rigorii, ritmurilor si nobletei
proportiilor. Cele trei etaje,
care suprapun coloanele ordinelor clasice ca
Sculptura in Quattrocento la Florenta
In anul 1401, la Florenta s-a organizat un concurs pentru realizarea reliefurilor in bronz ale portilor Baptisteriului, avand ca tema "Sacrificiul lui Abraham". Au participat: Lorenzo Ghiberti, Filippo Brunelleschi, Donatello, Jacopo della Quercia. Castigatorul a fost Ghiberti, bijutierul-sculptor, care s-a impus prin actualizarea subiectului biblic, cu semnificatii complexe.
Fig. Panourile prezentate la concurs de Ghiberti si de Brunelleschi.
Lorenzo Ghiberti
Panoul pentru concurs prezinta momentul in care Abraham este gata sa-si ucida fiul. Silueta lui Isaac, nud, se inalta mandra pe altarul sacrificiului. Curajul si expresia senina definesc si construiesc un ideal uman care reinvie sportivii sculptati in antichitate de Miron sau Policlet.
Fig. Poarta de est a Baptisteriului din Florenta.
Poarta de Est, numita de Michelangelo Poarta Paradisului este executata intre anii 1425 - 1452, in colaborare cu arh. Michelozzo si cu pictorul Benozzo Gozzoli. Cele 10 panouri, aurite, au subiecte din Vechiul Testament (Crearea lui Adam si a Evei, Pacatul originar, Alungarea din Rai, Potopul s. a.). Figurile de pe marginile panourilor (Moise, profeti, sibile) si subiectele religioase, devin pentru Ghiberti pretext pentru contemporaneizarea personajelor: eleganta gesturilor si imbracamintei florentine, fizionomiile si tipologiile toscane, peisajul si arhitectura Florentei sunt observate si fixate cu acuitate, in unele dintre medalioane prezentandu-si chiar autoportretul alaturi de ale colaboratorilor. Ecoul admiratiei generale pentru cultura antica, pentru formele si proportiile sculpturii antice, conceptul de spatiu plastic era definit prin aplicarea noilor reguli ale perspectivei geometrice, exprimate deja de Brunelleschi si de Donatello. Trecerea gradata de la prim-plan (care uneori este detasat de ecranul suportului ca alto-relief) pana la fundal (pe care relieful este abia vizibil), se combina cu perspectiva geometrica prin micsorarea treptata a formelor care sugereaza adancimea spatiului.
In coltul din dreapta jos este autoportretul artistului. Panoul prezinta scene din viata lui Isaac.
DONATELLO
In prima perioada a creatiei lui, Donatello
s-a aflat printre artistii care lucrau
David este conceput ca un contemporan aflat in dialog cu existenta si nonexistenta. Obrazul delicat, pleoapa plecata, expresia ingandurata a tanarului definesc poetul si filosoful, si nu omul de actiune. Absent la mediu, David este absorbit de reflectie, ca si cand actiunea s-ar fi desfasurat, independent de el. Inteligenta si iscusinta au biruit forta fizica a uriasului Goliat. Frumoasa prin proportiile armonioase ale nudului, statuia preia rigorile formei din sculptura clasica greceasca: atitudinea relaxata si contraposta. Se remarca accesoriile elegante ale palariei, sabiei si cizmelor frumos cizelate si inalte pana la genunchi, chipul adolescentin si fruntea umbrite de palaria care incoroneaza buclele cazute gratios pe umeri. Sabia, posibil suport de sprijin, este semn aristocratic, metaforic sceptru princiar, si nu arma de ucidere.
Usor drapati, inlantuiti intr-o explozie de veselie, copiii evoca anticul zeu Cupidon, ca si amorasii pictati in fresca pompeiana de la Casa Vetti
Gattamelata (vezi mai sus, pag. 3) marcheaza triumful scolii de sculptura florentina din Quattrocento: o statuie ecvestra de mari dimensiuni, destinata unei piete publice, nu se mai crease din epoca Imperiului Roman (statuia lui Marc Aureliu). La compozitia creata de Donatello, structura axiala, relatia cal-calaret, atitudinea, exprima armonia intre echilibrul stabil si cel dinamic.
Sfera, punct de sprijin labil, este punct de suspensie al echilibrului stabil. Abia atinsa de piciorul calului, sfera sugereaza perpetua mobilitate. Tinuta si chipul eroului au trasaturi particulare, degaja concentrare si atentie; gestul agresiunii ii este strain. Conceputul indraznet de monument, formulat de Donatello in Quattrocento, impune viziunea grandorii, idealul de om superior prin responsabilitatea constiintei asupra destinului propriu si destinului colectivitatii, prin constiinta propriei valori.
Portretul lui Niccollo de Uzzano: bust din pamant ars si colorat; miracolul transformarii uratului in frumos expresiv (vezi mai sus, pag. 3).
Luca della Robbia (1400 - 1482)
Reliefurile in terra
cotta (lut ars si policromat), cu un smalt inalterabil si
acelea sculptate in marmura, il definesc pe Luca della Robbia ca fiind mai
indraznet in solutii decat toti ceilalti membrii ai
familiei della Robbia, sculptori mult solicitati pentru compozitii
ornamentale, tondo-uri (medalioane de
forma circulara) ca cele de
Reprezentativa pentru arta lui prin forma, ritmul, compozitia, dinamica atitudinii si gesturilor, sugerarea fluentei drapajului, a transparentei sau consistentei materialelor.
Andrea Verrocchio (1436 - 1488) Statuile in bronz David si Il Colleoni - statuia ecvestra - sunt capodoperele care, prin valoarea lor artistica, il situeaza pe Verrocchio alaturi de Donatello. Numai ca duritatea si cinismul devenisera atitudini frecvente ale generatiei sfarsitului secolului al XV-lea, cand omul de actiune ia locul filosofului iar individualismul si egocentrismul inlocuiau mecenatul.
Lucrarea trebuie comparata cu statuia Donatello. Timpul care le desparte coincide cu intervalul in care societatea florentina si-a schimbat atitudinea fata de arta si artist, fata de om si de viata; interpretarea e mai indrazneata decat cea a lui Donatello: David devine florentinul tanar, provocator, cu suras cinic; sugereaza totala incredere in sine; tine sabia agresiv, gata sa atace; atitudinea energica fac din el eroul ideal al noii societati; versiune virila a lui David, care isi demonstra vointa, puterea si victoria.
Il Colleoni: chipul aspru, atitudinea incordata, gestul autoritar al condotierului infipt in sa apartin aceleiasi tipologii ca si David; calul incordat paseste in mars triumfal; curajul atacatorului, afirmarea fortei brute, lipsa scrupulelor morale si cinismul servesc actiunii si fortei fizice; amplasat spectaculos langa Biserica San Giovanni e Paolo din Venetia; monumentalitate si expresie de avant.
BIBLIOGRAFIE obligatorie
Constantin SUTER, Istoria artelor plastice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1967, pp. 187-236
Gerard LEGRAND, Arta Renasterii, Editura Meridiane-Editura Larousse, Bucuresti, 2000, pp. 18-68
BIBLIOGRAFIE suplimentara (pentru seminar, referate, fise bibliografice)
Mihail ALPATOV , Istoria artei, vol II, Editura Meridiane, Bucuresti, 1967.
Adriana BOTEZ-CRAINIC, Istoria artelor plastice,vol. II, Editura Didactica, Bucuresti,1997.
Janek DEBICKI, Jean Francois FAVRE, Dietrich GRUNEWALD, Antonio Filipe PIMENTEL, Istoria artei. Pictura, sculptura, arhitectura, ed. Enciclopedia RAO, Bucuresti, 1998, pp. 111-121
Viktor Lazarev, Originile Renasterii Italiene. Protorenasterea, Editura Meridiane, Bucuresti, 1983.
Viktor Lazarev, Originile Renasterii Italiene. Quattrocento-ul timpuriu, Editura Meridiane, Bucuresti, 1985.
Virgil VATASIANU, Istoria artei europene. Arta din perioada Renasterii, vol. II, Editura Meridiane, Bucuresti, 1972.
Albume (monografii) dedicate artistilor mentionati in notele de curs
Propuneri pentru teme de referat
Portile Baptisterului din Florenta
Cantoriile in sculptura din Trecento si Quattrocento
Frescele lui Giotto dedicate Sfantului Francisc din Assizi
Scoala Sieneza in secolele XIII-XIV.
Viata artistica a Florentei in Duecento si Trecento.
Contributia sculptorilor din familia Della Robbia la evolutia vietii artistice a Florentei.
Aspectele majore implicate in procesul aparitiei si dezvoltarii Renasterii Italiene au fost:
Printre caracteristicile esentiale ale arhitecturii si urbanismului din Renasterea italiana se evidentiaza:
a. Geometrizarea compozitiilor de fatada,
b. Ordinea, echilibrul, ratiunea in distribuirea spatiilor, in decoratie, in proportii.
c. O mare incarcatura decorativa.
d. Loc foarte putin rezervat pentru sculptura decorativa
e. Laicizare, prin inmultirea constructiilor civile (palate, primarii, . ) fata de cele religioase.
f. Masivitatea zidariei si realizarea a cat mai putine goluri
g. Preferinta pentru traseele curbe, ondulate.
h. Preferinta pentru programele religioase.
Caracterizati opera lui Donatello (scoala artistica si incadrare cronologica, teme/genuri artistice abordate, noutati evidentiate de creatia lui, exemple de opere):
Exemple de lucrari . . . .. . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Numiti 4 artisti reprezentativi pentru scoala artistica florentina din Quattrocento in domeniul sculpturii:
Ce se intelege prin:
Scoli artistice (in Renasterea italiana) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Quattrocento . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Campanil (cu minim doua exemple) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Cantoria (cu minim doua exemple) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Ce se intelege prin:
Statuie ecvestra . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Exemple:
1 . . . . . . . . . . . . Autor . . . . . . . . sec . . . . . . . . . . . .orasul . . . . . . .
1 . . . . . . . . . . . . Autor . . . . . . . . sec . . . . . . . . . . . .orasul . . . . . . .
La baza conceptiei noi in arhitectura florentina din Quattrocento au stat:
Enumerati minim patru arhitecti ai scolii florentine din Trecento si Quattrocento si mentionati o opera din creatia lor
Arh. . . . . . . . . . . .opere: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Arh. . . . . . . . . . . .opere: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Arh. . . . . . . . . . . .opere: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Arh. . . . . . . . . . . .opere: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Caracterizati opera numita de Michelangelo "portile Paradisului"(autor principal, unde se afla, cand a fost realizata si in ce imprejurari, ce reprezinta, caracteristici . ):
Duecento=sec. al XIII-lea, Trecento = sec. al XIV-lea, Quattrocento= sec. al XV-lea. Denumiri specifice limbii italiene, utilizate si pentru a denumi etapele Renasterii dar numai pentru Renasterea italiana.
"Scolile" Renasterii italiene nu sunt institutii organizate (cu profesori, cursuri, regulamente . ) ci expresii artistice si culturale locale. Ele aveau trasaturi caracteristice imprimate de faima, relatiile, preocuparile multiple ale unor mari personalitati artistice in atelierele carora se intalneau adesea, alaturi de discipoli, ucenici, si prieteni sau admiratori din alte domenii (arhitecti, pictori, poeti, umanisti) din ale caror schimburi de idei se imbogatea creatia artistica locala.
Ferestrele geminate (bifore) au golul subimpartit in doua de o coloneta (menou) aflata in axul ferestrei. Ferestrele trifore sunt impartite in trei prin doua menouri.
Contact |- ia legatura cu noi -| | |
Adauga document |- pune-ti documente online -| | |
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| | |
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| |
|
|||
|
|||
Analize pe aceeasi tema | |||
| |||
|
|||
|
|||