Inceputurile culturii scrise, primele texte in limba romana

INCEPUTURILE CULTURII SCRISE

A. PERIOADA ANTICA

1. Cultura dacilor: dacii foloseau alfabetul grec sau latin. Pe niste blocuri de piatra de la Sarmizegetusa s-au descoperit rudimente de scriere cu litere grecesti. La curtea lui Decebal se folosea ca limba diplomatica latina. Singurul text presupus dacic a fost descoperit la Sarmizegetusa: "Decebalus per Scorilo".

2. Perioada daco-romana: mii de inscriptii latinesti pun in evidenta dezvoltarea limbii romane prin transformarile suferite de limba latina.

3. Perioada marilor migratii: cultura scrisa scade in intensitate, dar s-au pastrat citeva inscriptii in greaca si latina. Cel mai important document ramine raspunsul in limba latina trimis regelui ungur Arpad de catre Menumorut, duce al Biharei. Textul, inclus in Cronica Notarului Anonim, izvoraste dintr-o profunda dragoste pentru pamint, concretizata intr-un refuz categoric de a-l preda regelui: "Noi, insa, nici din dragoste nici din frica nu-i cedam din pamint nici cit un deget." Scrisoarea deschide seria documentelor diplomatice romanesti.

B. LIMBILE DE CULTURA FOLOSITE IN EVUL MEDIU ROMANESC

1. Latina a fost reintrodusa ca limba oficiala a cultului catolic si a cancelariilor voievodale in Transilvania secolului al XI-lea. In Moldova si Muntenia era folosita in relatiile diplomatice cu tarile catolice. Cele mai importante documente pastrate sunt: Memoriul lui Vlad Tepes catre Matei Corvin, redactat de Radu Gramaticul in sec. al XV-lea si Hungaria, cea mai valoroasa opera a invatatului umanist transilvanean Nicolaus Olahus. Acesta, descriind principalele regiuni istorice romanesti, Tara Romaneasca, Moldova, Transilvania, Tara Somesului, Tara Crisurilor si Tara Timisului, formuleaza ideea originii latine a limbii si a locuitorilor lor, aratind ca au "aceeasi limba, religie si obiceiuri".

2. Greaca a fost folosita mai mult accidental. Se pastreaza un poem in aceasta limba, compus de Stavrinos, vistiernicul lui Mihai Viteazul, pe cind era inchis la Bistrita dupa moartea voievodului si intitulat Poveste preafrumoasa a lui Mihai Viteazul.

3. Slavona era limba cultului ortodox si limba oficiala in stat.

4. Romana incepe sa fie folosita mai des abia din sec. al XVI-lea.

PRIMELE TEXTE IN LIMBA ROMANA

A. PARERI DESPRE INCEPUTURILE SCRISULUI IN LIMBA ROMANA

1. "Torna, torna fratre!" s-a crezut ca acest strigat al unui soldat roman (mentionat in documente pentru ca se pare ca a dus la pierderea unui razboi, fiind confundat cu semnalul de retragere) ar fi o mentiune din protoromana. Calinescu contrazice afirmatia, pentru ca nici unul dintre caracterele esentiale ale cuvintelor romanesti nu se regaseste aici.

Proiect: Dunarea - sectoarele dunarii Proiect: Clima. Clima Europei. Clima Romaniei

2. Dosoftei a insemnat pe marginea unei psaltiri un cintec de vitejie pe care-l punea pe seama lui Stefan cel Mare: "Hai, frati, hai frati, la navala dati/ La navala dati, tara s-aparati;/ Hai, frati, hai frati, la navala dati/ La navala dati, crucea s-aparati;/ Hai, frati, hai frati, la navala dati/ La navala dati, steagul s-aparati" afirmatia nu poate fi argumentata stiintific.

3. In documentele sibiene se gaseste insemnarea ca la 1495 s-a dat suma de un florin unui preot roman care a compus o scrisoare in limba romana. Din pacate, documentul s-a pierdut.

4. P. P. Panaitescu crede ca juramintul facut de Stefan cel Mare la Colomeea a fost tradus in latineste pe baza unei versiuni romanesti care s-a pierdut.

5. Codicele de la Ieud are pe prima pagina o data pe care unii cercetatori au descifrat-o ca fiind 1391 - 1392.

B. DOCUMENTE PASTRATE IN LIMBA ROMANA

1. Scrisoarea lui Neacsu din Cimpulung, adresata judelui Hanas Bengner al Brasovului, in 1521.

Scrisoarea a fost descoperita de catre Nicolae Iorga in Arhivele Brasovului la inceputul sec. al XX-lea. Neacsu era cunoscut din timpul domniei lui Vlad cel Tinar, pentru ca avea un proces de datorii cu negustorii brasoveni. Imparatul despre care informeaza scrisoarea este Soliman al II-lea Magnificul. Valoarea stilistica à documentului este sustinuta de:

. Precizia si laconismul expresiei (introducerea rapida in subiect prin constructia cu dativul: ".dau stire domniei tale.").

. Caracterul oral al mesajului.

. Limba foarte putin deosebita de cea vorbita astazi, cu exceptia formulelor de inceput si incheiere, cerute de protocol in limba slavona. Fondul latin este de 89,47℅.

Valoarea morala a scrisorii consta in gestul unui roman de dincoace de munti de a-i preveni pe ardeleni de pericolul invaziei turcesti.

2. Textele maramuresene sau rotacizante denumesc patru carti religioase: Codicele voronetean, Psaltirea scheiana, Psaltirea voroneteana, Psaltirea Hurmuzachi. Autorii lor sunt originari din Maramures, ceea ce explica fenomenul de rotacism: in cuvintele de origine latina litera n este inlocuita cu r. Pentru ca traducatorii se tin prea aproape de originalul slavon, textele sunt greoaie, aproape de neinteles.

3. Primele tiparituri. Cei mai importanti tipografi ai sec. al XVI-lea au fost:

a) Macarie, care in 1508 tipareste prima carte in Tara Romaneasca, Liturghierul (in limba slavona);

b) Dimitrie Liubavici, impreuna cu ucenicii Oprea si Petre, tipareste in 1547 Apostolul, din porunca lui Iliascu-voievod;

c) diaconul Coresi tipareste intre 1559 si 1583 noua carti in limba romana: Intrebare crestineasca, Evangheliarul, Praxiul, Cazania I, Molitvenicul, Psaltirea, Cazania II, Liturghierul, Pravila Sfintilor Apostoli. El a mai publicat in Brasov Psaltirea slavo-romana, in al carei epilog isi exprima profesiunea de credinta referitoare la istoria culturii romanesti si evolutia limbii literare, afirmind ca destinatia cartii este sa invete "pre miselamea".

4. Palia de la Orastie. Tiparita in 1582, cuprinde primele doua carti ale Vechiului Testament (Facerea si Exodul). Este unul dintre primele monumente ale limbii romane literare. Aici apare pentru prima data numele roman in locul muntenescului ruman.

5. Alte scrieri considerate monumente ale limbii:

. Insemnarea autografa à lui Mihai Viteazul pe spatele unui document din 1600, uimitoare prin laconism: "Si hotaru Ardealului. Pohta ce-am pohtit: Moldova, Tara Rumaneasca":

. Scrisoarea soldatului Cocrisel care, prins de dusmani, se roaga sa fie rascumparat.