"Satul Chirnogeni" - (viticultura, vinificatie si folclor)

"Satul Chirnogeni"

(viticultura, vinificatie si folclor)

Istoricul satului

Chirnogeni

Dupa luptele lui Baiazid cu Mircea cel Batran , turcii au primit aproximativ 30 de familii tataresti din Crimea si le-au asezat in punctul numit "Ghiuvenlia". Cu timpul acestia s-au inmultit ajungand la 200 de familii. Exista o hoge, o scoala si o geamie.

Dupa realipirea Dobrogei, in urma razboiului din 1877 - 1878 au inceput sa se aduca romani pentru colonizare, incercandu-se acest lucru in doua randuri dar fara succes deoarece tatarii nu dadeau voie acestora sa ia apa din puturile lor.

A treia incercare s-a facut cu romanii din Chirnogi - Ilfov, in 1894. Aproximativ 40 de familii au fost trimise in satul Ghiuvenlia. Ca sa nu se mai intoarca li s-a daramat in momentul plecarii casele in care locuiau.

Romanii au reusit sa-i faca pe tatari sa nu mai ia apa de la puturi ungandu-le cu grasime de porc. Din cauza rafuielilor permanente intre acestia si tatari, cei din urma au hotarat sa plece rand pe rand ajungand ca in anul 1916 sa mai locuiasca doar 20 de familii.

Romanii din Chirnogi - Ilfov au fost cei care au dat denumirea satului de Chirnogeni, care se pastreaza pana in prezent.

Folclorul satului

Chirnogeni

Femeile se ocupau in timpul iernii cu: impletitul cu carligul, crosetatul, torsul cu furca, tesutul la razboi in doua, patru sau sase ite si cusutul cu mana sau cu masina.

Ca dar de nunta ele teseau stergare din urzeala de bumbac subtire, iar batarura din borangic. La capete, pe lungime de 50 - 75 cm, servetele cu ornamente alese din lana vopsita sau cu arnici, reprezentand diferite flori ori pasari. Din loc in loc, erau dungate subtire cu bumbac, iar restul numai borangic. Servetele aveau o lungime de 3 - 4 m si late de 50 - 60 cm. Ele se atarnau pe perete cu ajutorul unui cui, prinse la mijloc si cu capetele intinse.

Altele in loc de motive florale aveau ajururi.

Pentru sters se faceau prosoape tesute in ochiuri din bumbac gros, dungate cu arnici. Acestea aveau 30 / 60 cm. Toate se terminau la capete cu ciucuri innodati frumos.

In loc de covoare aveau scoarte fara modele, simple cu dungi late de cate 15 - 20 cm, in diferite culori.

Se faceau sezatori unde se cantau doine, balade etc. Aici se adunau mai mult femei dar si copii, seara, in casa unui locuitor, unde torceau, scarmanau si scarmanau lana si coseau in timp ce cantau.

Duminica dupa - amiaza, tinerii si tinerii casatoriti mergeau la hora care se organiza in mijlocul satului in fata primariei. Aici era o orchestra formata din lautarii din sat cu vioare, clarinet, fluiere, toba si acordeon. Se dansau urmatoarele jocuri: geampara, schioapa, invartita, fedelesul, romanul, sarbe, ite etc.

Costumul popular era la fete alcatuit din fote, poale, marama alba de borangic pe cap si opinci in picioare, iar la baieti din camasa legata cu brau, pantalon si opinci.

De Craciun se umbla cu Buna dimineata, Cantecele, Steaua, Jienii (Jianu, alti doi haiduci, rosiorul, arnautul, ciobanul, fata, mosul si capitanul).

De Anul Nou se umbla cu Plugusorul, Vasilica, Capra si Plugul mare care avea un plug tras de patru boi, unde de jug erau prinse niste prajini de cca. 2 m formand un panou pe care se puneau obiecte populare. In urma plugului mergea o ceata formata din colindatori care recitau plugusorul si treceau prin curtea fiecarui cetatean unde trageau o brazda si aruncau grau ca sa fie anul urmator roditor.

Toate aceste obiceiuri s-au pastrat in afara de plugusorul si sezatoarea.

Locuintele se faceau din piatra, caramida sau chirpici, dupa tipul vechi romanesc cu prispa si invelite cu olane. Luminatul camerelor se facea numai prin lampi cu petrol. Pentru gatit in timpul verii aveau afara un cuptor de pamant care mergea cu lemne. Camerele se incalzeau cu sobe oarbe. Corpul ei este in camera, iar gura acesteia, pe unde facea focul cu paie, coceni, piri, ciolani, este in aplecatoare. In prezent nu se mai folosesc astfel de sobe, care au fost inlocuite de teracote etc.

Viticultura si vinificatia

Orientul incepe in Dobrogea, tara situata intre Dunare si Marea Neagra, in sud - estul Romaniei, unde grecii colonisti cultivau vin acum 700 de ani i. Hr. Anticii producatori de vinuri se rugau la Dionisos, zeul vinului, iar renumitul istoric Herodot a scris ca Dionisos avea casa in podgoriile Histriei. La 100 de ani d. Hr., imperiul roman cucereste acest teritoriu si noile podgorii care se gaseau la Adamclisi.

Document online: Intrebari proba teoretica etapa 1 geografie Proiect: Flora,fauna si vegetatia in Targu-Ocna

In 1949, "VINVICO S.A Constanta" a fost fondat prin fuziunea a 14 zone de producere a vinurilor. S-au depus eforturi pentru replantarea podgoriilor cu cele mai bune soiuri de struguri francezi. Dupa revolutia din 1989, Vinvico era primul mare producator de vin privat din Romania si avea o productie anuala de 50 de milioane de sticle.

Vinurile au obtinut recunoasterea intregii lumi si a castigat numeroase medalii de aur la competitiile internationale.

Podgoriile sunt situate pe vechi dealuri de calcare, puternic erodate si cu forme fine. De-a lungul malurilor Dunarii, in regiunea Oltina exista crame la ALIMAN, ADAMCLISI, CHIRNOGENI si OLTINA. In regiunea centrala la Murfatlar sunt localizate crame la CERNAVODA, MEDGIDIA, HISTRIA. In regiunea de nord a Constantei, langa Marea Neagra, se gasesc crame la TARIVERDE si MIHAI VITEAZU. Ele se intind si se depoziteaza pe o portiune de 350.000 de hectare.

Strugurii originari, ca Feteasca alba, Muscat si Grasa dinaintea inlocuirii, inca mai cresc pe aceste coline.

Astazi, vinurile franceze fine precum Merlot, Cabernet, Savignon, Pinot Noir, Chardonnay alb, Savignon Blanc, Riestling, Pinot Gris si Gewütz traminer sunt cele mai importante culturi de la podgoriile din nord, din Panciu, unde ia nastere un vin facut traditional prin fermentare in sticle asemanatoare celor din Champagne, in Franta.

Cele mai multe vinuri sunt uscate, dar o specialitate deosebita o reprezinta vinul desert, maturizat in toamnele lungi influentat de Noble Rot, care are o culoare galbena si este furnizat de secole catre mesele regale din Europa.

Podgoriile sunt inca tratate traditional si sunt taiate, curatate si adunate de mana. Culturile cresc natural fara tratament chimic. Dupa recoltare si obtinerea mustului, fermentatia este controlata la o anumita temperatura propice pastrarii prospetimii si fructului din vinurile albe.

Vinurile din sortimente diferite nu sunt amestecate dar sunt facute pe varietati. Dupa fermentatie, vinurile rosii sunt depozitate in butoaie de stejar pentru 1 - 3 ani inainte de imbuteliere.

Vinurile albe, rosii, roze, uscate, demiseci, seci si foarte dulci sunt trecute prin procese speciale in fabricile de producere a vinurilor si sunt depozitate in rezervoare din otel, filtrate, pasteurizate, racite, imbuteliate si depuse intr-o pivnita unde este controlata temperatura.

Putem aminti cateva din soiurile de vin existente in aceasta zona:

Chardonnay - vin de calitate superioara, demisec . Este de culoare alb verzui, obtinut prin pastrarea in butoaie de stejar timp de 6 luni, ceea ce ii confera o aroma unica si foarte fina .

Pinot Gris - vin alb de calitate superioara ,demidulce , catifelat, cu gust si buchet specific soiului ce se accentueaza prin invechire in sticla .

Sauvignon Blanc - vin alb de genul celor semiaromatice . A rezultat din tehnologia unor vinuri aromatice ce a permis extractia si conservarea aromei specifice si a buchetului . Are o aciditate crescuta si se pastreaza la o temperatura de 8 - 10 grade C.

Riesling - vin alb sec, neutru sobru cu buchet de invechire in formare, echilibrat,fin

Merlot demisec - vin rosu rubiniu , plin , cu caracter . Fructuos cu un grad de catifelare si aroma discreta . Se recomanda a se consuma la temperatura camerei.

Merlot demidulce - vin rosu demidulce, cu aroma puternica de struguri si stejar bine infratite. Plin, armonios, rotund, dezvolta un buchet valoros prin invechire la sticla

Cabernet Sauvignon dulce - vin rosu dulce, de o calitate impunatoare, impresionand prin culoarea rosu intens, vigoare, corpolent, buchet bine dezvoltat prin invechire

Cabernet Sauvignon demisec - vin rosu intens, corpolent, extractiv, cu usoara aroma de invechit ce-i ofera o puternica individualitate. Se recomanda a se consuma la temperatura camerei

Feteasca Regala - de tip autohton . Este un vin foarte dulce, cu parfum de fagure, caracterizat prin suplete si voluptozitate. Gustul bogat este dat de echilibrul dintre aciditate si cantitatea de zahar.

Pinot Noir - vin usor rubiniu cu umbre violete, aroma de mure, dezvolta un miros de alune prajite, usor si discret amarui.

Viticultura si vinificatia in satul Chirnogeni

In satul Chirnogeni exista un Centru de vinificatie care apartine societatii VINVICO S.A. si o Directie de vita de vie care apartine de societatea VINCON VRANCEA S.A.

Centru de vinificatie care apartine de societatea VINVICO S.A. a fost infiintat in anul 1973 si s-a numit la inceput "Inteprinderea vitei si vinului Constanta". Se colectau struguri de la fostele C.A.P. - uri in numar de 24 .

Din 1984 intrand productia noua de vita de vie pe rod, strugurii au fost prelucrati pe soiuri.. Se produceau peste 70% pentru export. Se faceau vinuri seci , demiseci , dulci, foarte dulci pana in 1989.

In 1991 s-a privatizat si au fost preluati de SC. VINVICO S.A Constanta, aflata sub patronat danez. Acestia ia vinul din Chirnogeni si-l imbuteliaza.

La Centrul de vinificatie functioneaza doua linii de vinificatie :

a)       pentru strugurii albi

Linia este compusa dintr-un snec de alimentare continuata de un zdrobitor de ciorchinator care separa boabele de ciorchine, apoi prin egrafolog (pompa care impinge printr-o instalatie numita lin sau blaser) scurgerea se face libera in bazine de colectare, de unde mustul este tras de o pompa de tip U.M.T. De aici mustul ajunge in bazine de decantatie unde sta intre 7 - 8 ore pentru limpezire. Din stadiul acesta pleaca intr-o instalatie cu racire dirijata pe baza de freon . Temperatura de fermentatie nu trebuie sa depaseasca 18 grade C. Dupa fermentatie (2 - 3 zile) se face extractia drojdiei intr-o cisterna goala unde se trateaza vinul in functie de cerinte (150 mg/l) si se omogenizeaza.

b)     pentru strugurii rosii

Instalatia este la fel, dar alta linie si apar cisterne de tip roto, unde boabele cu zeama, pentru a capata culoare sta 2 - 3 zile, iar daca este foarte cald se lasa mai putin. De aici pleaca fermentat in alt tip de cisterne unde va fi tratat cu un maxim de 50 mg/l de bisulfat deoarece ii continua fermentatia monolactica.

Spatiile de depozitare la strugurii rosii sunt: 3 vagoane care cuprinde 4 cisterne de 25 de vagoane fiecare din 1973, 4 de 12 vagoane de beton fiecare din 1973, o crama de budane de 30 de vagoane in stare buna cca 15% si 10 cisterne de inox din 1989 de 35 de vagoane fiecare.

In anul 1999 societatea S.C. REKATITELI a dat faliment, iar pentru ca terenul era al satenilor, acesta a trecut pentru o perioada in posesia Primariei.. Aceste parcele au fost predate pentru un timp de 10 ani societatii VINCON VRANCEA.

Directia de vita de vie a societatii VINCON VRANCEA S.A are o suprafata totala de 330 ha de vita de vie care apartine in totalitate proprietarilor particulari..

Pentru culegerea acesteia se aduc oameni din afara judetului , in special din judetul Iasi, deoarece localnicii nu sunt multumiti de rasplata oferita de aceasta societate.

Soiurile pe care pe produce aceasta institutie sunt:

I. SUPERIOARE

a)     Merlot = 134 ha

b)     Sauvignon = 111 ha

c)      Riesling italian = 22 ha

d)     Feteasca Regala   = 28 ha

II. DE CONSUM CURENT

a) Rekatiteli   = 35 ha

Cantitatea de struguri obtinuta in anul 2004 a fost de 728.820 t, datorita intemperiilor vremii si pentru ca este o vie foarte veche care necesita intinerirea ei.

STUDIU DE CAZ: Satul Chirnogeni

1) Elemente privitoare la cerintele si perfectionarea produsului turistic si oenoturistic local si regional:

- informatii asupra plantatiilor de vita de vie si a unitatilor de vinificatie si de desfacere a produselor viticole (suprafete, proprietari):

a) S.C VINVICO S.A Chirnogeni unitate de vinificatie sucursala a S.C VINVICO S.A Constanta, Str. Caraiman, nr. 6 care detine 330 ha in totalitate ai proprietarilor particulari .

b) S.C VINCON VRANCEA S.A Chirnogeni unitate de vita de vie sucursala a S.C. VINCON VRANCEA S.A din Focsani

- date cantitative si calitative legate de consumul produselor viticole

a) La S .C VINVICO S.A Chirnogeni in anul 2004 s-a preluat o cantitate de 564.760 t de struguri nobili

b) La S.C VINCON VRANCEA S.A Chirnogeni s-a preluat in anul 2004 , 728.820 tone de struguri

- strategia preturilor produselor viticole :

- in functie de sezon si de vechimea vinului

- strategia diferentierii sortimentelor - exista

- strategia stabilirii sortimentale a produselor oenoturistice - nu exista

- strategia dezvoltarii turismului si oenoturismului, concentrata si adaptata conditiilor locale si regionale - nu exista

2. Organizarea si practicarea oenoturismului

- obtinerea de licente si brevete oenoturistice - nu exista

- posibilitatea constituirii asociatiilor si societatilor comerciale cu profil oenoturistic - nu exista

- existenta marcajelor, indicatoarelor, hartilor, pliantelor etc - localitatea este mentionata pe hartile producatorilor de vin din tara

- diversificarea serviciilor prin promovarea produselor oenoturistice si ridicarea pozitiei turismului prin stabilirea unui set minim de servicii obligatorii a unui anumit nivel calitativ, care sa constituie un criteriu de clasificare a turismului - posibilitati materiale reduse

- stadiul modernizarii dotarilor si spatiile aferente activitatilor turistice - nu se are in vedere acest lucru

- organizarea de strategii de pregatire si cursuri speciale pentru perfectionarea continua a monitorilor si animatorilor implicati in oenoturism - nu exista

- disponibilitatea autoritatilor locale de a organiza puncte oenoturistice - exista

- pozitiile optime de amplasare pe teritoriul localitatii a punctelor oenoturistice - langa balta Plopeni exista locuri disponibile

- disponibilitatea localnicilor de a detine puncte oenoturistice conform standardelor - exista

- disponibilitatea localnicilor de a se instrui in domeniul organizarii punctelor oenoturistice - exista