Identitate culturala si globalizare

Identitate culturala si globalizare

"Europa nu este un teritoriu bine determinat, ci o harta mentala,un spatiu imaginat. Conceptul de Europa a fost adesea redefinit potrivit cu perspective geopolitice si ideologice." (William Walace)

Realitatea este diferita. Ea reflecta nu numai faptul ca, din punct de vedere istoric, statele actuale s-au format (in majoritate) ca manifestare a ethosului national, ci si faptul practic ca limba si cultura majoritatii ii asigura acesteia un ascendent in raport cu celelalte identitati etno-culturale.

Aceasta diferenta este astazi echilibrata de o alta componenta a dreptului international, prin care au fost codificate drepturile minoritatilor nationale si protectia identitatilor culturale minoritare.

Prin urmare, inferioritatea numerica nu confera automat statutul de "minoritate nationala", subiect al sistemului international de protectie: "minoritatea" mai trebuie sa fie nedominanta.

Statele unde principiul nondiscriminarii este aplicat consecvent alaturi de alte instrumente de protectie a minoritatilor nationale au reusit sa realizeze intre norma de drept si realitatea practica a ascendentei culturii majoritatii.

Frontierele statelor nationale actuale "decupeaza" un teritoriu prin care, pe de o parte, se determina o anumita majoritate nationala si anumite minoritati.

Federalizarea Europei aduce o schimbare fundamentala.

Daca suveranitatea statelor nationale nu va mai "administra" drepturile si libertatile individuale (incluzand statutul cetateniei europene si principiul egalitatii intre cetateni, acestea intrand sub competenta federala), atunci frontierele statelor federale nu vor mai exista pentru a face distinctii etno - culturale.

Popoarele in sensul lor initial de comunitati etno-culturale, nu vor mai fi separate in majoritati si minoritati prin frontiere.

Desigur, comunitatile multiculturale ale Europei Federale isi vor administra viata conform competentelor specifice.

Astfel, conceptul de "minoritate nationala" isi va pierde relevanta. Se poate imagina si altfel. O Europa federala ar fi o Europa a minoritatilor etnice - fiind obligata dar si apta sa construiasca un model de convietuire multiculturala (multi - identitara).

In cadrul federatiei, statele trebuie sa aiba siguranta (confortul) recunoasterii identitatii si intereselor firesti.

Europa poate fi privita ca un spatiu de fermentatie multiculturala in care se manifesta cel mai pregnant vocatia echilibrarii si concilierii dilemelor si conflictelor intre individualism si comunitarism, intre spiritul analitic si cel sintetic, intre universalism si particularism.

Uniunea Europeana:

- spatiu de fermentatie multiculturala;

- cu respiratie spirituala comuna;

- furnizoare de echilibru intelectual si punte de comunicare intre actorii unei lumi postglobalizate;

- isi asuma idealul de a initia constructia viitoarei civilizatii umane;

- formeaza sentimentul de identitate europeana / culturala.

Globalizarea este o forta a progresului, producand prosperitatea globala.

Globalizarea instituie comertul liber si mobilitatea capitalului. Globalizarea creeaza o civilizatie a pietei globale in care puterea, bogatia si democratia liberala sunt raspandite pe intreg globul.

Dezbatere "Karl Popper"

Motiune 1: Inainte de orice, tin sa salut publicul care participa la aceasta dezbatere. Ma numesc Zlavog Maria si reprezint echipa afirmatoare. Vrem sa demonstram ca globalizarea are preponderent efecte pozitive.

Argumentele noastre sunt urmatoarele:

a. Situatia Statelor Unite din prezent (forta politica dominanta, arbitru al conflictelor internationale) este un rezultat al evenimentelor petrecute in decursul celui de-al doilea razboi mondial (atunci apare impartirea in "State Mari" si "State mici", precum si notiunea de "echilibru de puteri").

b. "forta" si "dreptul" nu pot fi separate. Norma de drept are si un caracter constrangator. In orice societate, puterea de a fauri legile si de a urmari respectarea lor apartine elitelor sociale si nu maselor. Dreptatea fara putere nu ar fi de fapt, dreptate. O societate ar trebui sa urmareasca instituirea unui echilibru intre putere si dreptate.

c. Acceptam modul cum a definit F. Furuyama "globalizarea": raspandirea modelului economic si politic capitalist in intreaga lume, in masura sa aduca prosperitate si sa duca la disparitia conflictelor.

Va multumesc pentru atentie ! Dau cuvantul echipei negatoare.

Negator 1:

Buna ziua! Ma numesc Iordache Andreea si reprezint echipa negatoare. Imi permit sa sustin ca locul "statelor mici " in istorie este la fel de important ca si cel al "Statelor mari". Ma refer aici la expresia lui Nicolae Iorga: "locul romanilor in istoria universala". Drepturile tarilor mici se intemeiaza pe traditii istorice, pe documente (este cunoscuta traditia "descalecatului" in Tarile Romane, sau importanta "Diplomei cavalerilor ioaniti" pentru istoria romanilor.

Ca argument prin citat, l-as cita pe Jose de Broucker, care considera ca, desi au o viata scurta in raport cu marile evenimente ale istoriei, oamenii traverseaza de-a lungul existentei momente istorice importante (razboaie, catastrofe naturale, evenimente politice si culturale, prefaceri culturale). Ei isi vor pune urmatoarele intrebari: cum au trait ei evenimentele, cum s-au descurcat, ce-au simtit, ce e de invatat din aceste experiente ?

Istoria nu apartine numai marilor actori ai globalizarii ("statelor puternice"), ci, in egala masura "statelor mici (ex.: Romania si Polonia in timpul celui de-al doilea razboi mondial, Serbia in timpul razboiului din Iugoslavia).

Va multumesc! Dau cuvantul echipei afirmatoare.

Chestionare - incrucisata afirmatoare:

A2: Ai afirmat ca Romania avea un statut de "stat mic" in cel de-al doilea razboi mondial. Ai putea sa definesti notiunea de "stat mic" ?

N2: "Stat mic" se refera la orice tara care nu exercita o dominatie asupra altor state, care este ocupata de trupe straine, care este declarata invinsa sau care este obligata sa plateasca datorii de razboi. Pe scurt, o tara care nu poate sa decida jocul evenimentelor.

A2: Stii ca Romania a fost de partea unui stat dominant, si anume a Germaniei naziste ?

N2: Raspunsul meu este ca Romania a fost obligata sa participe la razboi alaturi de Germania si impotriva Rusiei.

A2: Nu crezi ca, daca statele mici ar fi egale cu statele mari, ele nu ar mai fi deloc state mici ?

N2: Nu am sustinut acest lucru. Egalitatea in drepturi ingaduie atat statelor mici, cat si statelor mari, sa isi dezvolte propria identitate culturala.

A2: Multumesc.

Afirmator 2: Buna ziua ! Ma numesc Brudaru Adrian si reprezint echipa afirmatoare.

Intentia mea este cea de a relua argumentul potrivit caruia globalizarea aduce prosperitate, iar resentimentele fata de globalizare fac posibila saracia.

Argumentul meu este bazat pe un exemplu: tarile care, desi foste comuniste, au preluat modelul economic occidental, cunosc prosperitatea economica. Ma refer la Ungaria, Polonia, Cehia. Aceasta arata ca globalizarea (inteleasa ca aplicare a unui model functional) are preponderent efecte pozitive.

Al doilea argument ar fi acela ca democratia liberala de tip occidental, desi imperfecta, reprezinta cel mai dezvoltat model de stat aparut in istorie. Democratia occidentala este, incontestabil, superioara statului teocratic islamic.

Raspandirea democratiei occidentale este preferabila fata de raspandirea teocratiei islamice.

Negator 2.

Buna ziua! Ma numesc Fanaragiu Alina si reprezint echipa negatoare. Mai intai as vrea sa fac o "respingere", aratand ca adoptarea modelului economic occidental nu a reprezentat intotdeauna un succes. M-as referi aici la Turcia si China. Nu putem fi siguri ca un anumit tip de stat se poate transpune in conditii de reusita in realitate. Mai apoi, l-as cita pe Samuel Huntington, care, in lucrarea "Socul civilizatiilor", arata ca orice stat dezvoltat va cunoaste si decaderea. "Financial times" arata ca economia americana este cuprinsa de recesiune, iar evolutia monedei "euro" comparativ cu "dolarul" este semnificativa.

Afirmator 3: Consider ca echipa noastra ar trebui sa castige. Negatorul 2 nu a facut decat sa respinga argumentele noastre, dar nu a construit argumente de sine statatoare.

Noi nu vrem sa negam identitatea culturala, ci doar sa aratam ca acesta nu poate fi inteleasa fara globalizare.

Pacea nu poate fi mentinuta decat de catre o putere, un actor "important" al globalizarii. Oricum, adoptarea modelului-capitalist este inevitabila. As spune ca raportul dintre "Globalizare" si "Identitate culturala" este cel dintre intreg si parte si asculta de o logica specifica.

Privitor la "chestionarea incrucisata", consider ca "statele mari" si "statele mici" nu pot fi egale. Exista o lupta pentru intaietate. Dreptul international nu poate fi instituit de catre statele mari, nu de statele mici.

Negator 3:

Multumesc pentru cuvantul acordat! Felicit atat pe afirmatori cat si pe negatori pentru efortul depus, avand ca scop argumentarea. Am convingerea ca raspandirea modelului economic capitalist in lumea intreaga nu este posibila. Nationalismul si razboaiele nu vor disparea niciodata.

Proiect: Dunarea - sectoarele dunarii Proiect: Clima. Clima Europei. Clima Romaniei

Excluderea "statelor mici" de pe tabla de sah a istoriei nu poate avea decat efecte negative. Dupa cum a spus si Montespuieu: "Puterea absoluta corupe in mod absolut". Statele Unite nu pot avea o dominatie nelimitata, fara a deveni o teocratie.

Insist pe notiunile de "societate civila", "nesupunere civica", "libertate a opiniei". Superputerile nu isi pot mentine locul lor decat adoptand masuri democratice, si renuntand la politicile de forta.

Au existat istorici si sociologi americani care au criticat interventiile Statelor Unite in Iugoslavia sau in Irak.

Istoria omenirii este un lant de crime, violente si razboaie (vezi Hamlet de W.Shakespeare), dar aceasta nu inseamna ca democratia si dreptatea nu sunt posibile. Dreptatea nu presupune atat putere, cat intelepciune si respect fata de "identitatea culturala" a celuilalt.

Originea si dezvoltarea limbii romane

"Limba este intaiul semn distinctiv si cel mai caracteristic al unui popor" (Al. Zub)

Trasaturi generale

Poporul roman si limba romana s-au format pe teritoriul vechii Dacii, in primele secole ale mileniului intai dupa Hristos. Conceptul de limba romana poate fi definit in doua feluri: limba romana actuala (dacoromana) si limba romana istorica (straromana). Limba romana actuala cunoaste un amplu proces de prefaceri pe o durata de aproape doua mii de ani, prin convietuirea dintre daci si romani, mai ales dupa cucerirea Daciei de catre romani, in urma celor doua razboaie decisive din perioada 101 - 102, 105 - 106.

Latina populara adusa in Dacia si Moesia de armata, administratia, colonistii, negustorii si carturarii Imperiului Roman s-au intalnit in aceste teritorii cu limba bastinasilor, traca sau traco-daca.

In urma unei perioade indelungate de coexistenta si de bilingvism, locuitorii vor vorbi o latina dialectala. Transformarea dialectala se produce in toate provinciile supuse Romei, limba bastinasilor transmitand limbii invingatoare unele elemente din structura lor, cu deosebire de natura lexicala.

In timp, dialectele se transforma in limbi romanice pe toata intinderea Romaniei. Acest proces s-a incheiat in jurul anului 600 (dupa W. Meyer - Lubke). Cercetatorii romani sustin, cu argumente lingvistice, ca in jurul secolului VII, limba romana era deja formata.

Romania este teritoriul european pe care se vorbesc limbi romanice.

Din familia limbilor romanice, dintre care unele au devenit limbi nationale fac parte: italiana, franceza, spaniola, portugheza, romana; iar altele au ramas limbi regionale, precum: catalana (in Spania), sarda (in insula Sardinia - Italia), dialectele retoromane (in Elvetia) sau dalmata (limba care a disparut).

Limbile romanice nu continua direct limba clasica, ci latina populara (avand, ca orice varietate orala, particularitati fata de limba scrisa).

In timp, limbile se modifica. Cand s-au acumulat multe modificari (fonetice, gramaticale, lexicale), astfel incat varianta de origine sa nu mai poata fi inteleasa de vorbitori, s-a vorbit de o limba noua.

In genere, se admite ca procesul de constituirea a limbilor romanice s-a incheiat in secolul al IX-lea.

Pentru limba romana, s-au propus mai multe date: formarea limbii romane ar fi durat pana in secolele VI-VII, VIII-IX.

Dialectele limbii romane

De retinut este faptul ca toate evolutiile importante de la latina spre romana caracterizeaza toate ipostazele straromanei: nucleul central este dacoromana, iar cele trei inele (ipostaze) sus-dunarene sunt aromana (macedoromana, vorbita in tarile balcanice: Grecia, Albania, Bulgaria, unele republici din fosta Iugoslavie), meglenoromana (vorbita de romanii din Campia Meglen, pe malul Vardarului, la nord de Salonic), istroromana (vorbita in Peninsula Istria, in Nordul Marii Adriatice).

Toti romanii din nordul si din sudul Dunarii se simt romani, deoarece istroromanii isi zic rumeri, iar aromanii - ar(u)manu, armanu, vecinii nostri numindu-i vlahi.

Texte aromane

Proverbe

Text istroroman

Saracul cu vecinul hot (fragment)

Texte meglenite

Un joc (fragment)

Cele patru dialecte au trasaturi gramaticale si lexicale asemanatoare, dar si destule diferente. Dialectele din sudul Dunarii au fost influentate de contactul cu limbile greaca, macedoneana, croata, italiana, albaneza, bulgara, turca.

Graiurile limbii romane

Important este faptul ca dacoromana cunoaste cinci graiuri: muntenesc (sta la baza formarii limbii romane literare), moldovenesc, banatean, crisean, maramuresean. Ceea ce merita sa retinem este ca locuitorii romani care locuiesc in provinciile numite candva: Muntenia, Moldova, Banat, Crisana, Maramures se inteleg perfect.

Graiul muntenesc

Text din Teleorman

"Bisarica noastra a fost facuta da Giagartu - era maiur - si sa vez ,mneata cum. Eu eram baiat, in libartate si am venit pe la Stavresti si m'am insurat atunci. La doi ani, am dobandit un fecior si cand era fecioru meu da doi ani, tocm'atunci a facut Giagartu si bisarica" (Din Candrea, Densusianu si Sperantia - Graiul nostru)

Graiul moldovenesc

Text tecucean

"Si sa hii, ma rog dun itale? Iaca 'ntamplaria! Dumnizau ori sini mai stii si pacat a dat pisti capu n'eu! Nisi nu-t ghini in gand. Am saserat ieu din copchilarii si n'am patit ca'n zaua asee. Mai, parca-n'luasa mintili" (Din Candrea, Densusianu si Sperantia - Graiul nostru)

Graiul din Maramures

Cozacii

"Amu or si cinci ai, d'e can o fo'Cozacii p'aici. Oamen'ii d'intai o fugit tat la padure s'apoi s'o'ntors inapoi. Apoi odata o zin'it calareti ceia cozaci in sat. Doamn'e, tare gretos jib pantu halubele cele cu bond'e negre. Apoi avea n'iste bond'e, ca si pa cal avea si agiungea pana pa coada" (Din T. Papahagi - Graiul Maramuresului)

DREPTURI CULTURALE

Drepturile culturale ar trebui sa aiba loc central in considerare problemele de drepturile si lupta pentru o ordine mondiala mai mult doar. Such an order would encompass not only distributive justice, but also an inclusive vision that would take cognizance of the many varied expressions of culture as well as an understanding of the interdependence of cultural rights in tandem with other human rights. O astfel de hotarare ar cuprinde nu numai dreptatea distributiva, ci si o viziune bazata pe integrare, care ar lua cunostinta de multe expresii variate de cultura, precum si o intelegere a interdependentei drepturilor culturale, in tandem cu celelalte drepturi ale omuluiYet cultural rights are the least understood and developed of the rights that have been guaranteed under international law. Cu toate acestea, drepturile culturale sunt cel mai putin intelese si dezvoltate de drepturi care au fost garantate in conformitate cu dreptul international. This seeming paradox is due to the complexity of the area and the fact that attention has been given only recently to ESC rights as a whole. Acest aparent paradox se datoreaza complexitatii de zona si de faptul ca atentia a fost acordata numai recent drepturile de ESC ca un intreg.

One source of the complexity is the varying understandings of 'culture." Definitions include: [1] O sursa de complexitate este intelegeri diferite de. 'Definitii include' cultura:

. Acquaintance with and taste in fine arts, humanities, and broad aspects of science as distinguished from vocational and technical skills . Familiarizarea cu gust si in arte plastice, stiinte umaniste, si aspecte generale ale stiintei spre deosebire de competente profesionale si tehnice

. The integrated pattern of human behavior that includes thought, speech, action, and artifacts and depends upon man's capacity for learning and transmitting knowledge to succeeding generations . Modelul integrat al comportamentului uman care include gandire, vorbire, actiune, si artefacte si depinde de capacitatea omului de invatare si de transmitere a cunostintelor catre generatiile urmatoare

. The customary beliefs, social forms, and material traits of a racial, religious, or social group . credintele obisnuite, forme sociale, materiale si trasaturile unui grup rasial, religios, social sau

Each of these definitions is reflected in different provisions of international human rights law. Fiecare dintre aceste definitii se reflecta in diferitele dispozitii ale legislatiei internationale privind drepturile omului. While culture has been addressed in a number of ways in human rights activism-through concern for freedom of expression, freedom of information and the rights of minorities-it is principally culture as described in the second and third definitions that makes the issue of cultural rights complex and difficult. In timp ce cultura a fost abordata intr-o serie de moduri in domeniul drepturilor omului prin intermediul activismului-preocuparea pentru libertatea de exprimare, libertatea de informare si a drepturilor minoritatilor, acesta este in principal cultura ca este descris in definitiile doua si a treia care face ca problema drepturilor culturale complexe si dificile. Our involvement in culture, as a pattern of thought, speech and action, is largely unconscious. Implicarea noastra in cultura, ca un model de gandire, de vorbire si de actiune, este in mare parte inconstient. From the moment each of us is born, we are raised within a culture. Din momentul in care fiecare dintre noi este nascut, ne sunt ridicate intr-o cultura. Unless we are exposed in some significant way to other cultures, we rarely develop an awareness of many of the distinctive characteristics of our own culture. Exceptia cazului in care suntem expusi in unele mod semnificativ la alte culturi, vom dezvolta rareori o constientizare de multe dintre caracteristicile distinctive ale propriei noastre culturi. They are, for us, simply 'givens." There is thus an inherent difficulty in cultural rights: To think about cultural rights, we need to treat consciously something that is largely unconscious for most of us. Ele sunt, pentru noi, pur si simplu 'Givens.' Exista deci o dificultate inerenta drepturilor culturale: Pentru a va ganditi la drepturile culturale, avem nevoie de a trata in mod constient ceva care este in mare masura inconstienta pentru majoritatea dintre noi. Cultural anthropologists tell us that culture is transmitted through a highly complex process comprising a mixture of material and nonmaterial components.Antropologii culturali ne spun ca cultura este transmis printr-un proces extrem de complex care cuprinde un amestec de materiale si componente nematerial. Culture can be reflected and expressed through the type of housing we choose to live in and the people with whom we share the housing; the type of food we grow or eat, and how we grow or eat it; the type of music we play or listen to, and how we play or listen to it; the religion we identify with; and the landholding patterns in our society. Cultura poate fi reflectata si exprimata prin tipul de locuinte care alegem sa traim si in oamenii cu care impartasim locativ; tipul de alimente ne dezvoltam sau sa manance, si cum ne cresc sau manca-l, tipul de muzica pe care o joaca sau asculta, si cum am juca sau asculta la ea; religie ne identificam cu; si modelele pamintului in societatea noastra. Culture is reflected in and expressed through our relationships with parents, children, relatives, friends and strangers as well as with other cultures and with the physical world around us. Cultura se reflecta in si se exprima prin relatiile noastre cu parinti, copii, rude, prieteni si straini, precum si cu alte culturi si cu lumea fizica din jurul nostru. Toate aceste aspecte materiale si nemateriale ale unei culturi sunt infuzate cu valori care sunt transmise pentru generatiile viitoare. Addressing cultural rights can be contentious in part because cultural rights are intimately related to these values-to what we believe is important and what unimportant, what is good and what bad. Abordeaza drepturile culturale pot fi litigioase in parte pentru ca drepturile culturale sunt strans legate de aceste valori, la ceea ce credem ca este important si ceea ce neimportant, ceea ce este bine si ce rau. Furthermore, in order to understand cultural values in a specific context (and it is difficult to consider cultural values outside of a specific context), it is essential to understand the often subtle differences between cultural values and religious ideas. In plus, in scopul de a intelege valorile culturale intr-un context specific (si este dificil sa se ia in considerare valorile culturale in afara de un context specific), este esential sa se inteleaga diferentele adesea subtile intre valorile culturale si a ideilor religioase. There is often considerable confusion in determining if an abuse arises from an impingement on cultural rights or on religious rights; the lack of clarity often leads to problems in addressing specific issues. Exista adesea o confuzie considerabila in a determina daca un abuz rezulta dintr-un impingement privind drepturile culturale sau cu privire la drepturile religioase; lipsa de claritate duce adesea la probleme in abordarea problemelor Cultural values are intimately related to our sense of identity.Valorile culturale sunt strans legate de sentimentul nostru de identitate. Challenges to our culture thus become challenges to the integrity of each of us as a person and to the values that are closest to our hearts. Provocari pentru cultura noastra, astfel devenit provocari pentru integritatea de fiecare dintre noi ca o persoana si fata de valorile care sunt cel mai aproape de inimile noastre. They threaten our understanding of ourselves and of our world. Ei ameninta intelegerea noastra de noi insine si de lumea noastra. As a result, challenges to culture generate strong, emotionally charged, survival responses. Ca rezultat, provocari pentru cultura genera puternice, incarcatura emotionala, raspunsurile supravietuire. Issues of self-identity and self-understanding have traditionally fallen within the domain of the psychologist, sociologist or anthropologist.

Probleme de auto-identitatea si intelegerea de sine au cazut mod traditional in cadrul domeniului de psiholog, sociolog sau antropolog. Except when dealing with the psychological effects of torture or other trauma wrought by human rights abuses, human rights activists have seldom directly addressed problems that arise in this essential yet elusive area of self-identity and self-worth. Cu exceptia cazului cand se confrunta cu efectele psihologice ale torturii sau alte traume provocate de incalcarea drepturilor omului, activistilor pentru drepturile omului au rareori adresate direct problemele care apar in acest domeniu esential inca evaziv de auto-identitate si auto-valoare. Ironically, it is this lack of familiarity with and understanding about what makes human beings 'tick" that is one of the central reasons that activism on cultural rights is problematic. In mod ironic, este aceasta lipsa de familiaritate si de intelegere cu privire la ceea ce face ca fiintele umane 'capusa', care este unul dintre motivele pentru care activismul centrale cu privire la drepturile culturale este problematica. In cele din urma, abordarea drepturilor culturale este complexa, deoarece cultura a fost istoric legat de problemele de putere. Throughout human history, dominant cultures in all parts of the world have imposed or tried to impose their own patterns of thought, speech and action on the peoples they have encountered or on weaker members of their own societies. De-a lungul istoriei umane, culturi dominante in toate parti ale lumii au impus sau au incercat sa impuna propriilor lor modele de gandire, de exprimare si de actiune asupra popoarelor s-au confruntat sau asupra membrilor mai slabi de propriile societati. As a result, issues of culture and cultural rights are often associated with historical grievances arising from these impositions. Ca urmare, problemele legate de drepturile de cultura si culturale sunt adesea asociate cu plangerile istorice care rezulta din aceste impuneri. International human rights law is caught in the conundrum of this history. Internationale de drepturile omului este prins in enigma a acestei istorii. While the Universal Declaration of Human Rights is a product of the United Nations, whose member nations represent a broad range of cultures, and most of the values represented in the UDHR are shared by cultures around the world, the preponderant powers in the United Nations at the time of the drafting were the Western nations. In timp ce Declaratia Universala a Drepturilor Omului este un produs al Organizatiei Natiunilor Unite, al carui membru natiuni reprezinta o gama larga de culturi, si cele mai multe dintre valorile reprezentate in DUDO sunt impartasite de catre culturile din intreaga lume, preponderent in puterile Natiunilor Unite de la momentul redactarii au fost natiunile occidentale. As a result, the UDHR to a large extent embodies the cultural values of those powers. Ca rezultat, DUDO intr-o masura mare intruchipeaza valorile culturale ale acestor puteri. In discussing cultural rights, it thus is necessary to examine industrialization, colonization and the liberation struggles in various parts of the world. In discutarea drepturilor culturale, astfel ca este necesar sa se examineze industrializare, colonizarea si luptei de eliberare in diferite parti ale lumii. The extent to which specific cultural values are the product of these historical circumstances has to be kept in view. Masura in care valorile culturale specifice sunt produsul de aceste circumstante istorice trebuie sa fie avute in vedere.

The more recent phenomenon of globalization has also had a deep impact on cultural values. Fenomenul de globalizare mai recent a avut, de asemenea, un impact profund asupra valorilor culturale. While some aspects of globalization, such as greater access to information, have had liberating effects, the consumption-oriented, materialist pattern of development promoted by globalization has systematically eroded notions of equity. In timp ce unele aspecte ale globalizarii, cum ar fi un mai mare acces la informatii, au avut efecte eliberatoare, orientata spre consum, model materialist de dezvoltare promovate de globalizare a erodat sistematic notiunile de echitate. Small communities and indigenous groups have lost a great deal of their traditional knowledge and wealth in the onslaught of a culture of materialism and lopsided developmental priorities adopted by governments all over the world. comunitatile mici si grupurile autohtone au pierdut o mare parte din cunostintele lor traditionale si bogatiei in atacul de o cultura a materialismului si a prioritatilor de dezvoltare dezechilibrata adoptate de guvernele din intreaga lume. Globalization has had an adverse impact on the ESC rights of people, especially of the vast majority of the world's poor. Globalizarea a avut un impact negativ asupra drepturilor CES de oameni, in special de marea majoritate de oameni saraci din lume.

Bibliografie

• Identitatea culturala romaneasca in contextul integrarii europene,autor Ofelia Ichim
• IDENTITATEA CULTURALA ROMANEASCA IN CONTEXTUL INTEGRARIII EUROPENE.Autor : Academia Romana
• Internet