Arta cultura
CASA GEBLESCU - locuinta cu standard ridicatCASA GEBLESCU - locuinta cu standard ridicat
Eclectismul, asa cum spune si provenienta numelui ( din grecescul eklego = a alege ), presupune alegerea, reluarea unor stiluri arhitecturale din trecut si reinterpretarea lor dupa principii istorice pentru a crea un obiect nou, coerent, ce tinde spre perfectiune. A alege partile convenabile, adaptabile, din diferite stiluri preexistente era, pentru eclectici, garantia originalitatii, a viabilitatii si a realismului solutiilor oferite. Curentul corespunde celei de-a doua jumatati a secolului XIX, sustine o ordonare rationala, logica, a unor elemente arhitecturale ale trecutului si presupune o cunoastere foarte larga a istoriei arhitecturii mondiale. In urma diferitelor interpretari ale tuturor acestor stiluri, arhitectura eclectica a cunoscut o mare diversitate de la continent la continent, dar si de la tara la tara. In Romania, si in special in Bucuresti, intalnim cu precadere eclectismul de scoala franceza, produs de academismul de tip Beaux-Arts si constituie un capitol fundamental in evolutia arhitecturii moderne romanesti. Dincolo de estetica generalizata a imitatiei istorice si de regulile compozitionale stricte, eclectismul ascunde, paradoxal, o inventivitate si o libertate de creatie care il apropie de modernism. 2. Petre Antonescu Petre Antonescu era in acea vreme unul dintre cei mai apreciati arhitecti romani. Format la celebra Ecole de Beaux Arts din Paris intr-o solida cultura clasica, a practicat la numeroase lucrari o arhitectura eclectica de o valoare remarcabila,cealalta directie fiind bazata pe preluarea traditiilor nationale.
Este o locuinta cu standard ridicat, situata pe strada Polona nr. 8 , la intersectia cu bulevadrul inceputul sec. XX.
Tipologia cladirii. Caracteristici de insertie in contextul urban Este o cladire de joasa inaltime, fiind alcatuita dintr-un subsol inalt, parter si doua etaje, al doilea partial tratat in mansarda. Are o retragere de 4m fata de strada si este asezata izolat pe parcela, iar faptul ca este amplasata intr-o intersectie, fiind capat de prespectiva din mai multe directii, a determinat arhitectul sa proiecteze o cladire aparte din toate punctele de vedere : ca volumetrie, decoratii,relatia cu strada si vecinatatile, trecrea de la spatiul public la cel privat. Statutul de locuinta privilegiata se reflecta si in pozitia fata de contextul existent : retrageri mari, separare prin gradini si spatii verzi ample, izolare. Se remarca parcul francez din zona postCladirile invecinate fiind de asemenea amplasate izolat pe parcela, intreaga zona capata un caracter calitativ ridicat, casa Geblescu ramanand insa dominanta prin masivitatea volumetrica, pozitia privilegiata si compozitie. |
Caracteristici functionale si de compozitie
Cladirea este compusa simetric in raport cu o axa de
compozitie perpendiculara pe porticul monumental al intrarii principale.
Centrul compozitiei este un hol amplu in jurul caruia se desfasoara
functiunile de zi la nivelul parterului.
Exista trei accese diferentiate in imobil, doua
dintre ele fiind corespunzatoare celor doua noduri de circulatie verticala(scara principala si scara de
serviciu/secundara).Acest aspect este esential in definirea unei noi
modalitati specifice de locuire, pentru ca de aici apar zonificarile
functionale tipice. A treia intrare asigura relatia cu spatiul liber al
parcelei, in timp ce primele doua fac legatua cu strada.
Document online: Intrebari proba teoretica etapa 1 geografie Proiect: Flora,fauna si vegetatia in Targu-Ocna
Axul compozitional imparte cladirea in doua zone cu
functiuni diferite : saloanele cu garderoba si zona de anexe ce
cuprinde bucataria si spatii de serviciu. Se observa o mare flexibilitate
functionala spatiala la nivelul camerelor de zi : salonul mare este
legat de locul de luat masa printr-un salon mai mic, iar cele trei sunt
deschise spre o « gradina de iarna », de unde apoi se poate iesi
in partea din spate a parcelei, printr-o scara secundara. Se remarca
aparitia paruclui de tip francez in partea din spate a parcelei.Acest tip
de dispunere asigura fie separarea, fie comasarea celor trei incaperi.
Exista doua mari zone functionale : de zi si de
noapte. Zona de zi,
sau zona de « reprezentare », este la nivelul parterului si este
spatiul in care se desfasoara preponderent viata diurna a familiei. Intrarea principala duce in vestibul cu acces direct
intr-un hol monumetal de unde se face distributia spre spatiile de la
nivelul parterului,dar si spre cele de la etaj
prin nodul principal de circulatie verticala. Biroul si biblioteca -
alaturate celor doua accese din strada - ofera posibilitatea desfasurarii
unei activitati lucrative acasa, fara a stanjeni locuirea familiei. Se remarca aparitia pridvorului deschis la intrarea
principala, element preluat din arhitectura traditionala si adaptat la
cerintele unei locuinte bucurestene privilegiate. Zona de noapte se
desfasoara la nivelul primului etaj si cuprinde dormitoarele
parintilor si ale copiilor, cu anexele respective ( toalete,garderoba,
un mic salon). Al doilea etaj cuprinde o camera de studiu pentru
copii, incaperi pentru locuinta personalului, uscatoria si podul. Zona dependintelor (anexelor) este grupata in jurul
intrarii de serviciu care asigura, in pimul rand, un acces spre
bucatarie.Acest mod de locuire asigura nu numai functiunile specifice, ci
si unele trasee alternative. Scara de serviciu asigura posibilitatea ca o
parte a locuintei sa fie relativ libera de restul cladirii, iar fiecare
membru poate beneficia de o anumita independenta in interiorul si spre
exteriorul lucuintei. Toate aceste functiuni si ierarhia
spatiilor interioare se reflecta in trasparenta/opacitatea fatadei,dar si in configuratia golurilor.
Caracteristici structurale si de finisaj
Detaliile constructive si de finisaj reprezentau o preocupare importanta a arhitectului.Constructia este executata din zidarie de caramida portanta si plansee de beton armat. Sarpanta din lemn are invelitoarea din ardezie, iar terasonul, senoul si decoratia sunt executate din zinc. Marchiza portalului principal, portile mari si balustrada scarii interioare sunt decorate cu fier forjat.
Alfred Roth afirma ca aceasta arhitectura avea cele mai bune rezultate atunci cand , atat tehnologia cea mai avansata, cat si planul liber nu deveneau scopuri in sine, ci se subordonau unui program clar formulat si preocuparii asupra impactului cu mediul inconjurator. El sustinea utilizarea zidariei de caramida portanta, in special la locuinte.
Elemente de limbaj arhitectural si expresivitate volumetrica
Expresia volumetrica a acestei cladiri respecta regulile de compozitie a neoclasicismului si preia elemente de neobaroc ( sarpanta inalta cu lucarne), cu accente de Art Noveau( elementele de ornament). Astfel rezulta o volumetrie simpla, dar in acelasi timp dinamica prin tratarea diferentiata a porticului de intrare ce se dezvolta pe verticala pana la ultimul nivel.
Fatada se dezvolta simetric dupa un ax de compozitie perpendicular pe porticul intrarii principale, insa este vorba despre o simetrie relativa, deoarece eclectismul nu presupune copierea si aplicarea intocmai a regulilor unor tipuri arhitecturale deja conscarate, ci crearea unui nou echilibru prin reinterpretarea acestora.
Limitele proprietatii, accesele (principale si secundare) sunt parte integranta a expresivitatii volumetrice. Se creaza un contrast bine stapanit intre masivitatea plinurilor placate cu piatra si transparenta zonei de acces ( sticla si feronerie ) ce lasa sa se intrezareasca holul de intrare in cladire, tratat in zona scarilor prin care este suprainaltat parterul, cu placaje de foarte buna calitate.
Expresivitatea fatadei
In ceea ce priveste raportul plin-gol, se deosebesc trei registre orizontale ce corespund subsolului inalt,cel de al doilea parterului si primului etaj, si apoi ultimul nivel mansardat si podul,unde predomina plinul.
La nivelul fatadei se evidentiaza doua axe de simetrie. Axul principal marcheaza intrarea printr-un portic decorat cu elemente vegetale si fier forjat, iar cel de-al doilea, in dreptul intrarii secundare, conduce la o dispunere si configuratie diferite a golurilor, acestea corespunzand unor functiuni distincte de cele marcate de axul principal, respectiv anexele parterului si etajului. In cazul axului principal, golurile corespund unor functiuni importante in cadrul locuintei, cum sunt biroul si biblioteca, salonul de la etaj, dormitorul copiilor, balconul.
Exista o interrelationare intre spatiile interioare si tratarea fatadei : astfel, in zona marelui salon din zona de zi exista trei mari ferestre ce se termina in arce in plin cintru, cu iesire catre un balcon frantuzesc, balcon ce se regaseste si la etajul 1, in dreptul dormitorului mare al parintilor. In schimb, in zona anexelor golurile nu mai sunt la fel de ample si au un caracter regularizat pe ambele niveluri.Se marcheaza astfel la nivelul fatadei importanta spatiilor interioare
Ornamentul
Odata cu acest stil arhitectural, rezerva fata de ornament s-a diminuat, initiindu-se un nou mod de a privi decoratia. Se creaza un nou sistem ornamental, bazat nu pe imitatia stilurilor istorice, ci pe stilizarea formalor vegetale,organice. Acest gust pentru fluiditatea liniei se dovedeste adecvat numai arhitecturii locuintelor de lux. Forma golurilor cu arcade in plin cintru, curbele organice ale consolelor masive ce sustin decrosurile balcoanelor franceze, motivele decorative vegetale derivate din estetica simbolista, incadreaza inca o data locuinta Geblescu in cadrul arhitecturii eclectice.
Acoperisul amplu cu invelitoare de ardezie este ritmat de lucarnele necesare iluminarii camerelor mansardei
Petre Antonescu foloseste insa si elemente ale
limbajului architectural specific anilor '20 : evidentierea subtila a
catorva elemenente de beton armat,cum sunt
buiandrugii ferestrelor, placa in consola a balcoanelor,sau profilul ce
separa parterul de celelalte niveluri, sau referinte clasicizante de
factura Art Deco, exprimate prin sugestia pilastrilor scurti si masivi,
terminati cu capiteluri aplatizate, mult simplificate, care flancheaza
intrarea principala.
Flexibil si versatil, apt sa interfereze cu orice stil si sa integreze, pe baza unei sintaxe permisive, orice aport regional sau local, eclectismul a avut o cariera indelungata, constituind o dimensiune fundamentala a evolutiei arhitecturii romanesti. Casa Geblescu este exemplu in acest sens, imbinand neoclasicismul francez cu neobarocul, insa aducand in acelai timp un caracter inovator prin decoratiile vegetale de factura Art Nouveau.
ANDONE ALEXANDRA
GR. 41 B
BIBLIOGRAFIE
Nicolae Lascu, Banca Nationala a Romaniei si Arhitectura, editura Enciclopedica 2006
Petre Antonescu, Cladiri.Constructii, proiecte si studii , Editura Tehnica Bucuresti, 1963
Grigore Ionescu, Arhitectura pe teritoriul Romaniei de-a lungul veacurilor, Editura Academiei Republicii Socialiste Romania, Bucuresti, 1982
Petru Gheorghiu, Un specific de locuire bucurestean, Editura universitara Ion Mincu
Mihai Ispir, Curente si sinteze. Clasicismul in arta romaneasca, Editura Meridiane, Bucuresti, 1984
Proiect de cercetare.Arta,comunitati urbane mobilizate - Reinsertia sociala a proiectlui artistic si arhitectural, Bucuresti - Stop - Cadru ! Despre atmosfera prin arhitectura si urbanism, Editura universitara Ion Mincu
Contact |- ia legatura cu noi -| | |
Adauga document |- pune-ti documente online -| | |
Termeni & conditii de utilizare |- politica de cookies si de confidentialitate -| | |
Copyright © |- 2024 - Toate drepturile rezervate -| |
|
|||
|
|||
Analize pe aceeasi tema | |||
| |||
|
|||
|
|||