Arta cultura
Catedrala CharthesCatedrala Charthes Colina din Chartes a fost in ultimii aproape 1500 de ani intotdeauna imbodobita de o biserica sau de o catedrala. Catedrala din zilele noastre este cel de-al saselea local sfant construit pe acest loc. Ducele de Aquitania a incendiat prima biserica in anul 743, iar danezii au pus pe foc celei de-a doua in 858. Cea de-a treia si cea de-a patra au fost si ele inghitite in flacari in anul 962 si respectiv 1020. Prima catedrala a fost distrusa de foc in 1194. Catedrala Chartes este una dintre cele mai enigmatice si mai venerate, nu in ultimul rand din pricina locului in care a fost ridicata. Inainte chiar ca galii si celtii sa creeze in aceasta parte a Europei civilizatii inferioare, constructorii cercurilor de megaliti asemanatori celor de la Stonehegen lasasera deja urme aici, sub forma unui dolemn si a unui put sapat in mijlocul unei movile. Dolmenul, format din doua sau trei pietre necioplite pe care se sprijina ca pe niste stalpi o mare lespede, deasemenea necioplita, alcatuieste un soi de incinta adapostita, prin care un om poate trece cu usurinta. Astfel de incaperi adaposteau, se crede, centre de forta, izvoare inepuizabile a unei energii nascuta din Pamant. Mai tarziu druizii, preoti celti din Galia si Anglia, au creat la Chartes o scoala si locul a devenit un centru al invataturii druitice. Movila si dolemnul au au capatat o semnificatie noua: cand druizii au avut o viziune profetica, in care erau anuntati ca o fecioara va da nastere unui prunc, au hotarat sa sculpteze din trunchiul unui par imaginea acestei fecioare, tinandu-si copilul pe genunghi. Druizii au asezat statuia alaturi de put si de centrul energiei reprezentate de dolmen, botezand-o 'Fecioara de sub Pamant'. Inscriptia cu numele ei a fost mai tarziu schimbata in Virgini pariturae, Fecioara care se va naste. Cand primii crestini au ajuns la Chartes in secolul al III-lea, au gasit intr-o grota sculptura fecioarei, innegrita de vreme, si au inceput sa i se inchine sub numele de Fecioara Neagra. Biserica pe care au inaltato in locul respectiv a fost inchinata Maicii Domnului, ca de altfel toate bisericile si catedralele care i-au urmat. Crestinii au numit locul unde se afla statuia 'Grota druidului', iar Fecioara au asezat-o in cripta din biserica; putului din apropiere i-au zis, nu se stie de ce Fantana Puterii. De-a lungul, timpului, sase biserici au fost inaltate in acest loc, primele cinci au fost mistuite de flacari, insa de fiecare data o alta biserica era construita in loc, ca semn a credintei si a devotionii fara margini a pelerinilor, orasenilor, mesterilor si arhitectilor. Constructia celui de-al saselea lacas, actuala catedrala Gotica di Chartes, este invaluita in mister. Nu exista o marturie clara si revelatorie despre proiectarea si construirea acestei capodopere arhitecturale, una din cele mai de seama ale lumii. Catedrala din Chartes este unul dintre cele 80 de monumente construite in Franta in cei o suta de ani care au urmat reintoarceri cavalerilor templieri din Tara Sfanta, in 1128. Este de asemenea una dintrecele cateva catedrale din aceea vreme dedicate Fecioarei Maria si purtand de aceea numele de Notre-Dame. Din diferitele informatii disparate iese la iveala o poveste uimitoare. Totul incepe cu Bernard Clairvaux, intemeietorul ordinului monarhal cistercian, cel care a convins 9 cavaleri ai Frantei sa renunte la bunurile lor pamantesti si sa porneasca in cautarea tainelor despre care se credea ca sunt ingropate in Sfanta Sfintelor din spatele ruinelor templului lui Solomon de la Ierusalim. Acesti cavaleri au ajuns sa fie cunoscuti drept ,cavalerii templieri', petrecand aproape zece ani in Tara Sfanta si intorcandu-se in Franta in 1128, la fel de misteriosi precum plecasera. Arhitectura gotica si-a inceput inflorire chiar in aceasta perioada, insa nimeni nu poate spune de unde si cand a inceput totul. Sa fi descoperit cavalerii templieri taina vreunui mestesug misterios Sa fi venit in Franta aducand cu ei secretele, pe care le-au pus in practica apoi cu ajutorul cistercienilor? A fost stilul gotic, printre ale caror bijuterii din Chartes este una dintre cele mai frumoase, rezultatul direct al calatoriei templierilor la Ierusalim?
Nici cele mai loiale factiuni britanice nu puteau ramane indiferente in fata unui asemenea abuz. Triburile celtice care aveau propriile lor motive sa ii urasca pe romani se strangeau de acum in jurul reginei orbita de furie si de dorinta razbunarii. Era anul 60 d .H., atunci cand Boudicca ridica impotriva Romei o armata cu nu se mai vazuse nicicand in Britania. Pentru prima oara, triburile vesnic rivale se uneau impotriva dusmanului comun. Nu mai putin de 100.000 de celti porneau la lupta manati de un singur gand, cel al exterminarii romanilor. Iar lovitura acestora avea sa fie una crunta. Prima tinta a rebelilor a fost Camolundunum, cea mai puternica si mai influenta colonie romana. Sprijinita de puternicul trib sudic al trinovantilor, Boudicca invada orasul si ucidea pe absolut toti locuitorii sai. Atat de mare fusese dorinta de razbunare a celtilor, incat din Camoludunum nu mai ramanea absolut nimic. Fortareata a fost, practic, demolata iar resturile acesteia era arse pana in temelii. In fapt, si astazi este vizibil stratul de lut rosu creat in urma puternicului incendiu starnit de rebeli. Nici chiar Legiunea a IX Hispana, condusa de viitorul guvernator Quintus Petilius Cerialis, nu a putut sa se opuna multimii dezlantuite. Imbatati de victoria iminenta, celtii starniti de Boudicca ii decimau pe aproape toti legionarii romani trimisi impotriva lor. Doar Quintus Cerialis si cativa dintre cavalerii sai reuseau sa fuga, pentru a se refugia in Galia. Nu era, insa, decat inceputul furtunii care se abatea asupra romanilor. Incurajati de victoria reginei icene, celtii din triburile supuse rupeau lanturile robiei pentru a se alatura revoltei. Iar urmatoarea tinta a rebelilor era, de acum, Londinium (Londra de azi), oras care, desi nu exista decat de 17 ani, se dovedise un important punct strategic si comercial pentru majoritatea nobililor si centurionilor romani. Constient de faptul ca nu putea
apara un oras lipsit de fortificatii, guvernatorul Gaius Suetonius Paulinus,
revenit de urgenta din campania impotriva druizilor galezi, abandona Londinium in mana celtilor,
iar Boudicca facea curand uitat masacrul
de la Camolundunum. Orasul era si el, la randul lui, demolat si
intreaga populatie masacrata. Toti ce
S-au emis in aceasta
privinta argumente pro si contra, insa adevarul
ramane greu de stabilit. Este posibil ca templierii sa fi dezgropat
Chivotul Legamantului lui Moise ori secretul ascuns de acesta: legea
divina caruia i se supun Numarul, Greutatea si Masura?
Cei mai invatati calugari din ordinul cistercian ar fi
avut nevoie de ani intregi pentru a descifra si intelege astfel de
secrete, pentru a extrage principiul geometrie sacre pe care ele o codifica.
Oricare ar fi fost natura descoperirilor facute, este aproape sigur
ca in 1194, atunci cand flacarile au distrus prima
catedrala din Chartes(fara a atinge insa si tunica
Fecioarei pastrata aici) cistercienii aveau suficiente
informatii pentru a pune in aplicare principiile ingineriei sacre. In treizeci de ani zidarii, sticlari, sculptori, geometri, astronomii si multi altii au reusit sa creeze un sfant locas atat de iesit din comun incat putinii vizitatori lui isi pot stapani emotia cand il strabat. Proportiile, amplasamentul, pozitia si simbolismul catedralei au fost astfel proiectate incat sa incite psihicul si sa invioreze spiritul. Centrul sacru al catedralei se afla intre traveele a doua si a treia din cor, pe locul unde se gasea pana in secolul al XVI-lea altarul. Pana la aproximativ 37 de metrii sub acest punct urca nivelul apei din Putul Puterii. La aceeasi distanta in sus fata de acest punct pinalcul bolti gotice, ale carei ogive intretaiate sunt atat de perfect proportionate incat par ca nu suporta greutatea boltii. Catedrala este un spatiu al actiunii spirituale. Se spune despre ea ca are puterea de a-i schimba pe oameni, transmitandu-i spre o stare spirituala mai inalta. Pelerinii care soseau la marea poarta de vest, pe pragul catedralei, se simteau stand mai drepti, cu fruntea mai ridicata. Interiorul catedralei are, se pare, acest efect asupra corpului, ca pentru a-l pregati sa primeasca emanatiile telurice de jos si invitatia divina de sus. Asa cum afirma Louis Charpentier, cercetator francez al misterelor catedralei din Chartes.
|