Statistica – teste grila rezolvate

MULTIPLE CHOICE

1. Se da urmatoarea grupare a firmelor dupa profit:

Se cere sa se calculeze media aritmetica ().

ANS:   E

2. Se da urmatoarea grupare a firmelor dupa profit:

Se cere sa se calculeze media armonica ().

ANS:   D

3. Se da urmatoarea grupare a firmelor dupa profit:

Se cere sa se calculeze media patratica ().

ANS:   D

4. Se da urmatoarea grupare a firmelor dupa cifra de afaceri:

Se cere sa se calculeze media aritmetica ().

ANS:   D

5. Se da urmatoarea grupare a firmelor dupa cifra de afaceri:

Se cere sa se calculeze media armonica ().

ANS:   B

6. Se da urmatoarea grupare a firmelor dupa cifra de afaceri:

Se cere sa se calculeze media patratica ().

ANS:   C

7. Se da urmatoarea grupare a firmelor dupa investitii:

Se cere sa se calculeze media aritmetica ().

ANS:   D

8. Se da urmatoarea grupare a firmelor dupa investitii:

Se cere sa se calculeze media armonica ().

ANS:   D

9. Se da urmatoarea grupare a firmelor dupa investitii:

Se cere sa se calculeze media patratica ().

ANS:   D

10. Gasiti combinatia potrivita notiunilor din coloana 1 cu cele din coloana 2:

1) Indicii cu baza fixa                  3) au nivel de referinta mobil

2) Indicii cu baza in lant              4) au nivel de referinta neschimbat pentru

intreaga perioada analizata

5) au ca baza de comparare nivelul din

perioada anterioara

Care este combinatia corecta?

ANS:   A

11. Distributia de frecvente a cifrei de afaceri a 36 de firme se prezinta astfel:

Cifra de afaceri (CA) Nr. firme(n)

mil. lei

10-20 5

20-30 10

30-40 15

40-50 6

Total 36

Nota: Limita inferioara inclusa in interval.

Determinati:

· Limita inferioara a clasei a 3-a;

· Centrul de interval a clasei a 4-a;

· Marimea intervalului clasei a 2-a

Alegeti varianta:

ANS:   A

12. Distributia de frecvente a cifrei de afaceri a 30 de firme se prezinta astfel:

Cifra de afaceri (CA) (mil. lei) Nr. de firme

4-8 6

8-12 10

12-16 12

16-20 2

Total 30

Nota: Limita inferioara inclusa in interval.

Determinati:

·Frecventele absolute cumulate descrescator;

·Centrul de interval (Xi) al clasei a IV-a ;

·Frecventa relativa procentuala (%) a clasei a I-a .

ANS:   A

13. . In urma unei anchete statistice asupra productivitatii muncii pentru 64 de firme s-au obtinut urmatoarele date:

Grupe de firme dupa Nr. firme(n)

productivitatea muncii

4-10                               20

10-16                             16

16-22                             10

22-28                               6

28-34                               2

Total 64

Determinati valoarea medie a productivitatii muncii celor 64 de firme printr-o medie adecvata.

ANS:   D

14. Pentru distributia de frecvente ce reprezinta capitalul social de 40 de firme:

Capital social (mild. lei) Nr. de firme

2-6                  4

6-10 7

10-14                                 10

14-18                                  9

18-22                                  10

Total 40

Calculati:

·valoarea medianei (Me);

·valoarea quartilei 3 (Q3 ).

ANS:   B

15.

Distributia de frecvente pentru 50 de firme in functie de profit se prezinta astfel:

Determinati:

1.limita inferioara a grupei a 2-a;

2.centrul de interval al grupei a 4-a;

3.marimea intervalului grupei a 3-a;

Raspunsurile sunt despartite prin bare(/)

ANS:   D

16.

Distributia de frecvente pentru 50 de firme in functie de profit se prezinta astfel:

Determinati frecventele relative sub forma de coeficienti

ANS:   B

17.

Distributia de frecvente pentru 50 de firme in functie de profit se prezinta astfel:

Determinati frecventele absolute cumulate crescator:

ANS:   A

18.

Distributia de frecvente pentru 50 de firme in functie de profit se prezinta astfel:

Determinati :

1.marimea constantei “a”;

2.amplitudinea variatiei numarului de firme;

3.marimea intervalului de grupare;

4.frecventa relativa a grupei (clasei ) a -a;

ANS:   C

19. Distributia de frecvente a cifrei de afaceri a 43 de firme se prezinta astfel:

Determinati:

1.limitele grupei 1-a;

2.limitele grupei a 5-a;

3.intervalul modal;

4.limita inferioara a intervalului modal.

Raspunsurile sunt despartite prin bare(/)

ANS:   A

20. Distributia de frecvente a cifrei de afaceri a 43 de firme se prezinta astfel:

Determinati

1.frecventele absolute cumulate crescator;

2.frecventele absolute cumulate descrescator;

ANS:   C

MULTIPLE CHOICE

1. Se cunoaste abaterea medie liniara (= 14 u.m.) si media aritmetica ( = 20 u.m.).

Sa se calculeze coeficientul de variatie () si sa se interpreteze rezultatul.

1. 70%;

2. 40%;

3. 55%;

4. media nereprezentativa, variatie mare;

5. media strict reprezentativa, variatie mica;

6. media reprezentativa, variatie mare.

Alegeti combinatia corecta:

ANS:   A

2. Se cunoaste abaterea medie liniara (= 50 u.m.) si media aritmetica ( = 115 u.m.).

Sa se calculeze coeficientul de variatie () si sa se interpreteze rezultatul.

1. 70 %;

2. 43,4%;

3. 55 %;

4. 26 %

5. media nereprezentativa, variatie mare;

6. media relativ reprezentativa, variatie relativ mare;

7. media reprezentativa, variatie mica.

Alegeti combinatia corecta:

ANS:   B

3. Se cunoaste abaterea medie patratica ( = 12 u.m.) si media aritmetica ( = 75 u.m.).

Sa se calculeze coeficientul de variatie () si sa se interpreteze rezultatul.

1. 70%;

2. 34%;

3. 16%;

4. media nereprezentativa, variatie mare;

5. media relativ reprezentativa, variatie relativ mare;

6. media strict reprezentativa, variatie mica.

Alegeti combinatia corecta:

ANS:   E

4. Se cunoaste abaterea medie patratica ( = 7,5 u.m.) si media aritmetica ( = 24 u.m.).

Sa se calculeze coeficientul de variatie () si sa se interpreteze rezultatul.

1. 70%;

2. 31,25%;

3. 16%;

4. media nereprezentativa, variatie mare;

5. media moderat reprezentativa, variatie mica;

6. media strict reprezentativa, variatie mica.

Alegeti combinatia corecta:

ANS:   D

5. Se cunoaste abaterea medie patratica ( = 9,5 u.m.) si media aritmetica ( = 80,3 u.m.).

Sa se calculeze coeficientul de variatie () si sa se interpreteze rezultatul.

1.24,28 %

2. 70 %;

3. 31,25 %;

4. 11,8 %;

5. media nereprezentativa, variatie mare;

6. media este reprezentativa, variatie mica;

7. media strict reprezentativa, variatie foarte mica.

Alegeti combinatia corecta:

ANS:   C

6. Se cunoaste dispersia (² = 81 u.m.). Sa se calculeze abaterea medie patratica ().

ANS:   A

7. Se cunoaste dispersia (² = 144 u.m.). Sa se calculeze abaterea medie patratica ().

ANS:   D

8. Se cunoaste dispersia (² = 121 u.m.). Sa se calculeze abaterea medie patratica ().

ANS:   E

9. Se cunoaste dispersia (² = 100 u.m.). Sa se calculeze abaterea medie patratica ().

ANS:   C

10. Se cunoaste dispersia (² = 169 u.m.). Sa se calculeze abaterea medie patratica ().

ANS:   B

11. La o firma se analizeaza situatia profitului obtinut:

Total                                                               30

Valoarea mediana(Me) calculata va fi:

ANS:   A

12. Pentru distributia de frecvente ce reprezinta capitalul social de 40 de firme:

Capital social (mild. lei) Nr. de firme

2-6 4

6-10 7

10-14 10

14-18                                  9

18-22                                  10

Total 40

Calculati:

·valoarea medianei (Me);

·valoarea quartilei 3 (Q3 ).

ANS:   B

13.

Distributia de frecvente pentru 50 de firme in functie de profit se prezinta astfel:

Determinati frecventele relative sub forma de coeficienti

ANS:   B

14.

Distributia de frecvente pentru 50 de firme in functie de profit se prezinta astfel:

Determinati :

1.marimea constantei “a”;

2.amplitudinea variatiei numarului de firme;

3.marimea intervalului de grupare;

4.frecventa relativa a grupei (clasei ) a -a;

ANS:   C

15. Distributia de frecvente a 30 de firme in functie de profit se prezinta astfel:

Determinati valoarea quartilei a treia(Q3)

ANS:   D

16. Distributia de frecvente a 30 de firme in functie de profit se prezinta astfel:

Determinati valoarea decilei a noua (D9)

ANS:   C

17. Distributia de frecvente pentru 36 de firme in functie de investitiile realizate se prezinta astfel:

Sa se determine mediana (Me)

ANS:   D

18. Distributia de frecvente pentru 36 de firme in functie de investitiile realizate se prezinta astfel:

Sa se determine valoarea quartileia 1-a:

ANS:   A

19. Distributia de frecvente pentru 36 de firme in functie de investitiile realizate se prezinta astfel:

Sa se determine valoarea quartilei a 2-a(Q2).

ANS:   D

20. Distributia de frecvente pentru 36 de firme in functie de investitiile realizate se prezinta astfel:

Sa se determine valoarea decilei a 3-a (D3).

ANS:   A

21. Distributia de frecvente pentru 36 de firme in functie de investitiile realizate se prezinta astfel:

Sa se determine valoarea decilei a 8-a (D8).

ANS:   D

22. Distributia de frecvente pentru 36 de firme in functie de investitiile realizate se prezinta astfel:

Sa se determine valoarea modala (Mo)

ANS:   B

MULTIPLE CHOICE

1. Se cunoaste evolutia pe 4 ani a profitului.

Sa se calculeze sporul mediu (modificarea medie absoluta - ).

ANS:   C

2. Se cunoaste evolutia pe 4 ani a profitului.

Sa se calculeze sporul mediu (modificarea medie absoluta - ).

ANS:   C

3. Se cunoaste evolutia pe 5 ani a profitului.

Sa se calculeze sporul mediu (modificarea medie absoluta - ).

ANS:   E

4. Se cunoaste evolutia pe 5 ani a profitului.

Sa se calculeze sporul mediu (modificarea medie absoluta - ).

ANS:   E

5. Se cunoaste evolutia pe 4 ani a profitului.

Sa se calculeze indicele mediu ().

ANS:   E

6. Se cunoaste evolutia pe 4 ani a profitului.

Sa se calculeze indicele mediu ().

ANS:   A

7. Se cunoaste evolutia pe 5 ani a profitului.

Sa se calculeze indicele mediu ().

ANS:   E

8. Se cunoaste evolutia pe 5 ani a profitului.

Sa se calculeze indicele mediu ().

ANS:   E

9. Se cunoaste indicele mediu = 0,90. Sa se calculeze ritmul mediu de crestere ().

ANS:   E

10. Se cunoaste indicele mediu = 1,105. Sa se calculeze ritmul mediu de crestere ().

ANS:   E

11. Se cunoaste indicele mediu = 1,3 . Sa se calculeze procentual ritmul mediu de crestere ().

ANS:   D

12. Se cunoaste modificarea medie absoluta ( = 2,5 u.m.), profitul obtinut in primul an (y₁ = 30 u.m.) si valoarea timpului din anul de prognoza (t_i = 7).

Sa se realizeze prognoza volumului profitului la nivelulu anului t_i prin metoda sporului mediu.

ANS:   E

13. Se cunoaste modificarea medie absoluta ( = -2 u.m.), profitul obtinut in primul an (y₁ = 11 u.m.) si valoarea timpului din anul de prognoza (t_i = 5).

Sa se realizeze prognoza volumului profitului la nivelulu anului t_i prin metoda sporului mediu.

ANS:   C

14. Se cunoaste modificarea medie absoluta ( = 7,7 u.m.), profitul obtinut in primul an (y₁ = 100 u.m.) si valoarea timpului din anul de prognoza (t_i = 8).

Sa se realizeze prognoza volumului profitului la nivelulu anului t_i prin metoda sporului mediu.

ANS:   B

15. Se cunoaste indicele mediu ( = 1,01 u.m.), profitul obtinut in primul an (y₁ = 33 u.m.) si valoarea timpului din anul de prognoza (t_i = 6).

Sa se realizeze prognoza volumului profitului la nivelulu anului t_i prin metoda indicelui mediu.

ANS:   A

16. Se cunoaste indicele mediu ( = 1,15 u.m.), profitul obtinut in primul an (y₁ = 20 u.m.) si valoarea timpului din anul de prognoza (t_i = 9).

Sa se realizeze prognoza volumului profitului la nivelulu anului t_i prin metoda indicelui mediu.

ANS:   E

17. Se cunoaste indicele mediu ( = 1,2 u.m.), profitul obtinut in primul an (y₁ = 25 u.m.) si valoarea timpului din anul de prognoza (t_i = 10).

Sa se realizeze prognoza volumului profitului la nivelulu anului t_i prin metoda indicelui mediu.

ANS:   C

18. Se cunoaste indicele mediu ( = 1,8 u.m.), profitul obtinut in primul an (y₁ = 17 u.m.) si valoarea timpului din anul de prognoza (t_i = 5).

Sa se realizeze prognoza volumului profitului la nivelulu anului t_i prin metoda indicelui mediu.

ANS:   D

19. Se da urmatoarea serie cronologica:

Profitul 6 7 6 8 9

(mil.u.m.)

S-a calculat modificarea medie absoluta () si s-a obtinut urmatorul rezultat:

1) (0,75); 2) (1,2); 3) (0,95)

Care este raspunsul correct?

ANS:   B

20. Se da urmatoarea serie cronologica:

Cifra de 10 12 11 10 16 13

afaceri

mil.u.m.

S-a calculat indicele mediu al sporului () si s-a obtinut urmatorul rezultat:

1) (2,4); 2) (1,08); 3) (1,05)

Care este raspunsul corect?

ANS:   C

21. Se cunoaste urmatoarea serie cronologica:

Profitul 12 8 9 10 11 12 ?

mil.u.m.

S-a realizat prognoza profitului prin metoda modificarii medii absolute pentru anul 2007 si s-a gasit urmatoarea valoare:

1) (15); 2) (10); 3) (13); 4) (12)

Care este raspunsul corect?

ANS:   B

22. Se cunoaste urmatoarea serie cronologica:

Cifra de

afaceri 16 8 12 11 14 …… prognoza?

mild.u.m.

S-a realizat prognoza cifrei de afaceri prin metoda modificarii medii absolute pentru anul 2007 si s-a gasit urmatoarea valoare:

1) (18); 2) (14); 3) (12,5); 4) (20).

Care este raspunsul corect?

ANS:   B

23. Se cunoaste urmatoarea serie cronologica:

Profit 15 10 14 11 15 …… prognoza?

mil.u.m.

S-a realizat prognoza profitului prin metoda modificarii medii absolute pentru anul 2006 si s-a gasit urmatoarea valoare:

1) (15); 2) (10); 3) (14); 4) (16).

Care este raspunsul corect?

ANS:   A

24. Se cunoaste urmatoarea serie cronologica:

Profit 20 21 22 18 16 18…… prognoza?

mil.u.m.

S-a realizat prognoza profitului prin metoda modificarii medii absolute pentru anul 2006 si s-a gasit urmatoarea valoare:

1) (15); 2) (12); 3) (17); 4) (16,8).

Care este raspunsul corect?

ANS:   B

25. Se cunoaste urmatoarea serie cronologica:

Investitii 18 19 20 22 24 …… prognoza?

mil.u.m.

S-a realizat prognoza investitiilor prin metoda modificarii medii absolute pentru anul 2005 si s-a gasit urmatoarea valoare:

1) (20); 2) (18); 3) (15); 4) (25,5).

Care este raspunsul corect?

ANS:   B

26. Se cunoaste urmatoarea serie cronologica:

Nr. salariati 80 85 86 88 90 89 90 …… prognoza?

(pers)

S-a realizat prognoza numarului salariatilor prin metoda modificarii medii absolute pentru anul 2008 si s-a gasit urmatoarea valoare:

1) (80); 2) (100); 3) (92); 4) (96,6).

Care este raspunsul corect?

ANS:   B

27. Se cunoaste urmatoarea serie cronologica:

Nr. salariati 50 48 48 46 45 45 …… prognoza?

(pers)

S-a realizat prognoza numarului salariatilor prin metoda modificarii medii absolute pentru anul 2008 si s-a gasit urmatoarea valoare:

1) (100); 2) (50); 3) (25,5); 4) (42).

Care este raspunsul corect?

ANS:   B

28. Se cunoaste urmatoarea serie cronologica:

Profit 77 72 73 75 60 65 77 …… prognoza?

mil.u.m.

S-a realizat prognoza profitului prin metoda modificarii medii absolute pentru anul 2008 si s-a gasit urmatoarea valoare:

1) (77); 2) (79); 3) (80,25); 4) (77,75).

Care este raspunsul corect?

ANS:   A

29. Se cunoaste urmatoarea serie cronologica:

Profit 40 48 42 40 35 34 …… prognoza?

mil.u.m.

S-a realizat prognoza profitului prin metoda modificarii medii absolute pentru anul 2006 si s-a gasit urmatoarea valoare:

1) (40,5); 2) (30,4); 3) (38,5); 4) (13,6).

Care este raspunsul corect?

ANS:   C

30. Se cunoaste urmatoarea serie cronologica:

Profitul 15 10 14 11 15 ….. prognoza?

(mil u.m.)

S-a calculat indicele mediu de dinamica si prognoza profitului pentru anul 2006 si s-au gasit urmatoarele rezultate:

1) indicele mediu = 1; Prognoza 2006 = 15 mil u.m.

2) indicele mediu = 1,0; Prognoza 2006 = 19,5mil u.m.

3) indicele mediu = 2,15; Prognoza 2006 = 22,15 mil u.m.

Care este raspunsul corect?

ANS:   A

31. Se cunoaste urmatoarea serie cronologica:

Profitul 20 21 22 18 16 15….. prognoza?

(mil u.m.)

S-a calculat indicele mediu de dinamica si prognoza profitului pentru anul 2006 si s-au gasit urmatoarele rezultate:

1) indicele mediu = 1,15; Prognoza 2006 = 22,5 mil u.m.

2) indicele mediu = 0,94; Prognoza 2006 = 24 mil u.m.

3) indicele mediu = 0,94; Prognoza 2006 = 12,19 mil u.m.

Care este raspunsul corect?

ANS:   C

32. Se cunoaste urmatoarea serie cronologica:

Profit 80 85 86 88 90 89 92 …. prognoza?

(mil u.m.)

S-a calculat indicele mediu de dinamica si prognoza profitului pentru anul 2008 si s-au gasit urmatoarele rezultate:

1) indicele mediu = 1,023; Prognoza 2008 = 100,42 mil u.m.

2) indicele mediu = 1,023; Prognoza 2008 = 105,72 mil u.m.

3) indicele mediu = 1,15; Prognoza 2008 = 95 mil u.m.

Care este raspunsul corect?

ANS:   A

33. Se cunoaste urmatoarea serie cronologica:

Salariati 50 48 48 46 45 45 …. prognoza?

(pers)

S-a calculat indicele mediu de dinamica si prognoza numarului de salariati pentru anul 2008 si s-au gasit urmatoarele rezultate:

1) indicele mediu = 0,979; Prognoza 2008 = 45 persoane.

2) indicele mediu = 1,115; Prognoza 2008 = 46 persoane.

3) indicele mediu = 0,979; Prognoza 2008 = 42 persoane.

Care este raspunsul corect?

ANS:   C

34. Se cunoaste urmatoarea serie cronologica:

Profit                77 72 73 75 60 65 77 …. prognoza?

(mil u.m.)

S-a calculat indicele mediu de dinamica si prognoza profitului pentru anul 2008 si s-au gasit urmatoarele rezultate:

1) indicele mediu = 1; Prognoza 2008 = 80 mil u.m.

2) indicele mediu = 1; Prognoza 2008 = 77 mil u.m.

3) indicele mediu = 1,15; Prognoza 2008 = 77,7 mil u.m.

Care este raspunsul corect?

ANS:   B

35. Se cunoaste urmatoarea serie cronologica:

Profit                10 12 11 10 11 12 …. prognoza?

(mil u.m.)

S-a calculat indicele mediu de dinamica si prognoza profitului pentru anul 2008 si s-au gasit urmatoarele rezultate:

1) indicele mediu = 1,037; Prognoza 2008 = 18,56 mil u.m.

2) indicele mediu = 1,037; Prognoza 2008 = 13,86 mil u.m.

3) indicele mediu = 0,89; Prognoza 2008 = 15,0 mil u.m.

Care este raspunsul corect?

ANS:   B

MULTIPLE CHOICE

1. La nivelul unei firme se cunosc vanzarile din perioada curenta ( = 3280 u.m.) si vanzarile din perioada de baza ( = 3400 u.m.).

Se cere sa se calculeze dinamica vanzarilor in perioada curenta fata de perioada de baza in cifre relative si absolute.

1. 2,5

2. 0,96

3. 3,6

4. -120 u.m.

5. 325 u.m.

6. 150 u.m.

Alegeti combinatia corecta.

ANS:   A

2. La nivelul unei firme se cunosc vanzarile din perioada curenta ( = 600 u.m.) si vanzarile din perioada de baza ( = 400 u.m.).

Se cere sa se calculeze dinamica vanzarilor in perioada curenta fata de perioada de baza in cifre relative si absolute.

1. 1,5

2. 0,96

3. 1,25

4. -120 u.m.

5. 325 u.m.

6. 200 u.m.

Alegeti combinatia corecta.

ANS:   E

3. La nivelul unei firme se cunosc vanzarile din perioada curenta la preturile perioadei de baza ( = 3325 u.m.) si vanzarile din perioada de baza ( = 3400 u.m.).

Se cere sa se calculeze influenta factorului cantitativ (q) asupra vanzarilor din perioada curenta in cifre relative si in cifre absolute.

1. 1,5

2. 0,978

3. 2,6

4. -120 u.m.

5. - 75 u.m.

6. 150 u.m.

Alegeti combinatia corecta.

ANS:   D

4. La nivelul unei firme se cunosc vanzarile din perioada curenta la preturile perioadei de baza ( = 250 u.m.) si vanzarile din perioada de baza ( = 300 u.m.).

Se cere sa se calculeze influenta factorului cantitativ (q) asupra vanzarilor din perioada curenta in cifre relative si in cifre absolute.

1. 1,25

2. 0,978

3. 2,6

4. -120 u.m.

5. - 75 u.m.

6. 50 u.m.

Alegeti combinatia corecta.

ANS:   B

5. La nivelul unei firme se cunosc vanzarile din perioada curenta ( = 3280 u.m.) si vanzarile din perioada curenta la preturile perioadei de baza ( = 3325 u.m.).

Se cere sa se calculeze influenta factorului pret (p) asupra vanzarilor din perioada curenta in cifre relative si in cifre absolute.

1. 1,5

2. 5,978

3. 0,986

4. -120 u.m.

5. - 75 u.m.

6. - 45 u.m.

Alegeti combinatia corecta.

ANS:   C

6. La nivelul unei firme se cunosc vanzarile din perioada curenta ( = 700 u.m.) si vanzarile din perioada curenta la preturile perioadei de baza ( = 300 u.m.).

Se cere sa se calculeze influenta factorului pret (p) asupra vanzarilor din perioada curenta in cifre relative si in cifre absolute.

1. 1,66

2. 5,978

3. 2,33

4. 200 u.m.

5. - 75 u.m.

6. 400 u.m.

Alegeti combinatia corecta.

ANS:   C

7. La nivelul unor firme se cunosc:

Sa se determine coeficientul Sperman si sa se interpreteze.

1. 0,4

2. 0,9

3. 1

4. corelatie slaba, directa

5. corelatie slaba, inversa

6. corelatie perfecta, directa

Alegeti combinatia corecta.

ANS:   A

8. La nivelul unor firme se cunosc:

Sa se determine coeficientul Sperman si sa se interpreteze.

1. 0,4

2. 0,85

3. 0,3

4. corelatie slaba, directa

5. corelatie slaba, inversa

6. corelatie puternica, directa

Alegeti combinatia corecta.

ANS:   C

9. La nivelul unor firme se cunosc:

Sa se determine coeficientul Sperman si sa se interpreteze.

1. 0,97

2. 1

3. 0,8

4. corelatie slaba, directa

5. corelatie perfecta, directa

6. corelatie directa de tip functional;

Alegeti combinatia corecta.

ANS:   E

10. Coeficientul de corelatie dintre investitie si profit ( = - 0,97). Ce legatura exista intre investitie si profit?

ANS:   B

11. La nivelul unei familii se cunosc structurat urmatoarele consumuri:

Sa se calculeze indicele preturilor de consum (IPC).

ANS:   A

12. La nivelul unei familii se cunosc structurat urmatoarele consumuri:

Sa se calculeze indicele preturilor de consum (IPC).

ANS:   A

13. Despre 7 firme se cunosc urmatoarele informatii:

S-a calculat prin metoda rangurilor, coeficientul de corelatie a rangurilor Spearman (C_s) si s-a obtinut urmatorul rezultat si s-a tras urmatoarea concluzie:

Care este raspunsul corect?

ANS:   D

14. Gasiti combinatia potrivita notiunilor din coloana 1 cu cele din coloana 2:

1) Indicii cu baza fixa                  3) au nivel de referinta mobil

2) Indicii cu baza in lant              4) au nivel de referinta neschimbat pentru

intreaga perioada analizata

5) au ca baza de comparare nivelul din

perioada anterioara

Care este combinatia corecta?

ANS:   A

15. Se cunosc urmatoarele informatii:

Tipuri de marfuri Structura cheltuielilor Indicii preturilor

si servicii (g%) din perioada curenta

fata de perioada de baza (%)

S-a calculat indicele preturilor de consum (IPC) si s-a gasit urmatoarea valoare:

1) (2,201); 2) (1,234); 3) (1,831)

Care este raspunsul corect?

ANS:   B

16. Se cunoaste indicele preturilor de consum (IPC) pe primele 4 luni ale anului:

1,004; 1,002; 1,001; 1,008.

S-a calculat rata inflatiei previzibila la sfarsitul anului.

S-a obtinut:

1) 3,65%; 2) 1,15%; 3) 1,82%; 4) 4,56%.

Raspunsul corect este:

ANS:   A

17. Se cunoaste indicele preturilor de consum (IPC) pe primele 3 luni ale anului:

1,006; 1,007; 1,007.

S-a calculat rata inflatiei previzibila la sfarsitul anului.

S-a obtinut:

1) 3,86%; 2) 8,29%; 3) 7,86%; 4) 8,92%.

Raspunsul corect este:

ANS:   D

18. Se cunoaste indicele preturilor de consum (IPC) pe primele 5 luni ale anului:

1,001; 1,002; 1,003; 1,004; 1,06.

S-a calculat rata inflatiei previzibila la sfarsitul anului.

S-a obtinut:

1) 8,36%; 2) 4,52%; 3) 17,79%; 4) 5,65%.

Raspunsul corect este:

ANS:   D

19. Se cunoaste indicele preturilor de consum (IPC) pe primele 4 luni ale anului:

1,011; 1,009; 1,005; 1,006.

S-a calculat rata inflatiei previzibila la sfarsitul anului.

S-a obtinut:

1) 9,0%; 2) 8,15%; 3) 1,16%; 4) 9,7 %.

Raspunsul corect este:

ANS:   D

20. Se cunoaste indicele preturilor de consum (IPC) pe primele 6 luni ale anului:

1,001; 1,002; 1,001; 1,006; 1,006; 1,007.

S-a calculat rata inflatiei previzibila la sfarsitul anului.

S-a obtinut:

1) 4,69%; 2) 4,86%; 3) 8,36%; 4) 9,05%.

Raspunsul corect este:

ANS:   B

21. Se cunoaste indicele preturilor de consum (IPC) pe primele 4 luni ale anului:

1,011; 1,012; 1,009; 1,0086

S-a calculat rata inflatiei previzibila la sfarsitul anului.

S-a obtinut:

1) 10,15%; 2) 2,9%; 3) 12,01%; 4) 14,68%.

Raspunsul corect este:

ANS:   C

22. Se cunoaste indicele preturilor de consum (IPC) pe primele 4 luni ale anului:

1,08; 1,08; 1,07; 1,06.

S-a calculat rata inflatiei previzibila la sfarsitul anului.

S-a obtinut:

1) 131,53%; 2) 15,2%; 3) 38,5%; 4) 33,6%.

Raspunsul corect este:

ANS:   B

23. Se cunoaste indicele preturilor de consum (IPC) pe primele 3 luni ale anului:

1,009; 1,004; 1,009.

S-a calculat rata inflatiei previzibila la sfarsitul anului.

S-a obtinut:

1) 31,56%; 2) 4,69%; 3) 7,44%; 4) 9,15 %.

Raspunsul corect este:

ANS:   A

24. Se cunoaste indicele preturilor de consum (IPC) pe primele 2 luni ale anului:

1,016; 1,015.

S-a calculat rata inflatiei previzibila la sfarsitul anului.

S-a obtinut:

1) 3,65%; 2) 20,27%; 3) 74,39%; 4) 9,05%.

Raspunsul corect este:

ANS:   D

25. Se cunoaste indicele preturilor de consum (IPC) pe primele 5 luni ale anului:

1,011; 1,009; 1,007; 1,005; 1,004.

S-a calculat rata inflatiei previzibila la sfarsitul anului.

S-a obtinut:

1) 8,98%; 2) 20,27%; 3) 31,56%; 4) 5,15%.

Raspunsul corect este:

ANS:   B

TRUE/FALSE

1. Indicatorii simpli ai variatiei (dispersiei) masoara campul de imprastiere al caracteristicii.

ANS:   T

2. Inferenta statistica presupune extinderea rezultatelor cercetarii asupra intregii colectivitati.

ANS:   T

3. Coeficientul de probabilitate “Z” este direct proportional cu eroarea limita si invers proportional cu eroarea medie de reprezentativitate.

ANS:   T

4. Coeficientul “Z” din formula erorii maxime admise in cazul sondajului este argumentul functiei Gauss Laplace si se gaseste in tabelele statistice.

ANS:   T

5. Legaturile multiple studiaza dependenta unei caracteristici endogene in functie de doua sau mai multe caracteristici exogene.

ANS:   T

6. Valoarea coeficientului de regresie “b” egala cu( -2 )arata ca o crestere a variabilei “x” cu o unitate, conduce la scaderea variabilei rezultative “y” cu 0,2 unitati.

ANS:   F

7. Coeficientul de regresie “b” arata ca la cresterea cu o unitate a factorului “x”, factorul “y” raspunde cu o crestere egala cu valoarea coeficientului “b”.

ANS:   T

8. Valoarea coeficientului de corelatie egala cu 0,2 arata ca intre variabilele “x’ si “y” nu exista legatura sau aceasta este foarte slaba.

ANS:   T

9. Ajustarea seriei statistice presupune inlocuirea termenilor empirici (termeni reali) cu termeni teoretici.

ANS:   T

10. Sondajul se foloseste cand trebuie sa se inlocuiasca observarea totala care este foarte costisitoare, printr-o observare partiala.

ANS:   T

11. Un esantion este mai reprezentativ daca acesta nu difera cu mai mult de 10 % in raport cu structura colectivitatii generale.

ANS:   F

12. Coeficientul de corelatie = 0,9. Legatura dintre fenomenele cercetate este inversa.

Afirmatia este:

ANS:   F

13. Rata de dependenta economica este raportul dintre populatia in afara limitelor varstei apte de munca si populatia in varsta apta de munca.

Afirmatia este:

ANS:   T

14. Rata de intretinere este raportul dintre populatia inactiva si populatia inapta de munca.

Afirmatia este:

ANS:   F

15. Rata somajului este raportul dintre numarul somerilor si populatia activa.

Afirmatia este:

ANS:   T

16. Omogenitatea termenilor presupune existenta unor termeni cu esenta calitativa diferita.

Afirmatia este:

ANS:   F

17. Interdependenta termenilor presupune ca fiecare termen depinde de valoarea termenului anterior.

Afirmatia este:

ANS:   T

18. Rata generala de activitate este raportul dintre populatia activa si populatia totala.

Afirmatia este:

ANS:   T

19. Rata de dependenta economica se calculeaza ca raport intre populatia in afara limitelor varstei apte de munca si populatia in varsta apta de munca.

Afirmatia este:

ANS:   T

20. Rata de intretinere se calculeaza ca raport intre populatia inactiva si populatia activa.

Afirmatia este:

ANS:   T

21. Energointensivitatea exprima consumul de energie primara (echivalent huila) care revine la 1000 lei PIB sau VN.

Afirmatia este:

ANS:   T

22. Valoarea indicatorului real se calculeaza ca raport intre valoarea indicatorului nominal si indicele preturilor bunurilor si serviciilor care formeaza indicatorul.

Afirmatia este:

ANS:   T

23. Cursul de schimb = paritatea puterii de cumparare.

Afirmatia este:

ANS:   F

24. Electrointensivitatea exprima consumul de energie electrica masurata in kWh pantry obtinerea unei unitati (1000 lei) PIB sau VN.

Afirmatia este:

ANS:   T

25. Obiectul de studiu al statisticii il constituie fenomenele de masa(stochastice) sau fenomene de tip colectiv, care prezinta proprietatea de a fi variabile ca forma de manifestare individuala in timp si spatiu dar si sub raport organizatoric.

ANS:   T

26. Statistica studiaza fenomenele sociale si economice de masa in cadrul carora guverneaza legile statistice care actioneaza ca o tendinta predominanta in masa manifestarilor individuale, fara a putea fi identificate la nivelul fiecarui element al colectivitatii. Legea statistica apare ca o rezultanta medie a numeroase actiuni individuale, care se produc intr-un numar mare de cazuri , astfel incat sa poata intra sub actiunea legii numerelor mari.

ANS:   T

27. Statistica studiaza fenomenele sociale si economice de masa in cadrul carora guverneaza legile statistice care actioneaza ca o tendinta predominanta in masa manifestarilor individuale, fara a putea fi identificate la nivelul fiecarui element al colectivitatii. Legea statistica apare ca o rezultanta medie a numeroase actiuni individuale, care se produc intr-un numar mare de cazuri , astfel incat sa poata intra sub actiunea legii numerelor mari.

ANS:   T

28. Legea statistica apare ca o rezultanta medie a numeroase actiuni individuale, care se produc intr-un numar mare de cazuri , astfel incat sa poata intra sub actiunea legii numerelor mari.

ANS:   T

29. Demersul statistic foloseste in vocabularul de baza urmatoarele notiuni si concepte: colectivitatea statistica, unitatea statistica, caracteristici statistice, date statistice, indicatori statistici.

ANS:   T

30. Unitatile colectivitatii statistice sunt purtatoare de informatii sau subiecte logice ale informatiei statistice, deoarece asupra lor se exercita nemijlocit observarea. Unitatile colectivitatii statistice au un caracter efectiv, concret (persoane, firme, mijloace materiale sau banesti), iar numarul lor este variabil, dar in orice moment are o valoare precisa.

ANS:   T

31. Caracteristicile statistice (variabile statistice) reprezinta acele insusiri, proprietati, trasaturi comune unitatilor unei colectivitati statistice care sunt retinute in programul statistic pentru a fi inregistrate si care vor defini si delimita colectivitatea.

ANS:   T

32. Principalele tipuri de lucrari de inregistrare statistica practicate sunt: recensamantul, rapoartele statistice, anchetele prin sondaj, ancheta statistica, observarea partii principale, monografia, ancheta integrata in gospodarii, ancheta asupra fortei de munca in gospodarii, ancheta structurala in intreprinderi, observarea pietei taranesti.

ANS:   T

33. Reprezentarile grafice reprezinta o modalitate ineexpresiva deoarece vizualizeaza informatiile statistice in vederea perceperii sintetice si globale a intregului ansamblu de mesaje informationale si nu permite formarea unei imagini intuitive si clare despre evolutia fenomenelor si proceselor in timp. Reprezentarile grafice sunt metode putin rapide de determinare a legaturilor si corelatiilor dintre fenomene si nu pun in evidenta caracteristicile acestora: structuri, relatii, tendinte, regularitati, precum si anomalii, erori sau omisiuni in datele originale.

ANS:   F

34. Functia de masurare se realizeaza prin observarea directa la nivelul fiecarei unitati, operatie in urma careia se obtin indicatori absoluti exprimati cantitativ sau valoric, si ocupa un loc bine determinat in sistemul de indicatori care caracterizeaza in final colectivitatea. Acesti indicatori, numiti si indicatori primari, sunt supusi in continuare unui proces de prelucrare cu ajutorul unor modele de calcul si analiza statistica.

ANS:   T

35. Dispersia este un indicator care inlatura neajunsurile abaterii medii liniare, este un indicator abstract, nu are forma concreta de exprimare si arata modul in care valorile caracteristicii graviteaza in jurul mediei. Dispersia masoara variatia totala a caracteristicii studiate datorita cauzelor esentiale si intamplatoare.

ANS:   T

36. Abaterea medie patratica numita si abaterea standard sau abaterea tip , este un indicator care acorda fiecarei abateri importanta cuvenita, prin ridicarea la patrat a abaterilor. Abaterea medie patratica este mai mare decat abaterea medie liniara.

ANS:   T

37. Coeficientul „z” este argumentul functiei Gauss – Laplace, care se gaseste in tabele statistice. Pe masura ce creste valoarea functiei, creste si valoarea argumentului, adica pe masura se creste probabilitatea, creste si intervalul de incredere al mediei si scade exactitatea cu care se estimeaza media colectivitatii generale.

Coeficientul de probabilitate „z” este direct proportional cu eroarea limita si invers proportional cu eroarea medie de reprezentativitate.

ANS:   T

38. Functia de probabilitate _z este direct proportionala cu marimea coeficientului „z”, ea se apropie de 1 (catre certitudine) proportional cu cresterea coeficientului „z”. Cresterea probabilitatii se manifesta prin marirea intervalului de incredere, ceea ce duce la o precizie mai scazuta a rezultatelor. Pe masura ce creste probabilitatea, precizia scade.

In conditii date de probabilitate, cresterea preciziei rezultatelor se obtine prin marirea volumului de selectie, adica a esantionului.

ANS:   T

39. 1)Pentru o colectivitate cu un numar mare de unitati statistice si cu o amplitudine mare se recomanda folosirea formulei lui Shurgers pentru a afla marimea intervalului de grupare.

True/False

ANS:   T

40. O caracteristica statistica mai este cunoscuta sub numele de populatie statistica.

True/False

ANS:   F

41. Media aritmetica se foloseste in general cind fenomenul supus cercetarii inregistreaza modificari aproximativ constante intr-o progresie aritmetica.

True/False

ANS:   T

42. Omogenitatea colectivitatii este o conditie a reprezentativitatii pentru orice tip de marime medie.

True/False

ANS:   T

43. Intr-o distributie de repartitie unidimensionala cu intervale egale si variatie continua, centrul de interval este o medie aritmetica simpla intre limitele intervalului.

True/False

ANS:   T

44. Intr-o distributie cu intervale egale si variatie continua, marimea intervalului de grupare este diferenta dintre limitele aceluiasi interval de grupare.

True/false

ANS:   T

45. Intr-o colectivitate statistica cu structura neomogena si o amplitudine mare se prefera o grupare pe intervale neegale.

True/False

ANS:   T

46. Distributia statistica bidimensionala se reprezinta grafic cu ,,diagrama norului de puncte'.

True/False

ANS:   T

47. Daca analiza manifestarii unui fenomen de masa poate fi sintetizata intr-un singur nivel reprezentativ ca tendinta centrala atunci vorbim de marimi medii.

True/False

ANS:   T

48. Recensamantul este o metoda de observare partiala a colectivitatii statistice.

True/False

ANS:   F

MULTIPLE CHOICE

1. Fenomenele si procesele care fac obiectul de studiu al statisticii prezinta unele particularitati, si anume:

a. se produc intr-un numar mare de cazuri individuale, care permit desprinderea esentei lor din punct de vedere statistic;

b. se produc intr-un numar mic de cazuri individuale, in acelasi in timp si spatiu

c. se caracterizeaza prin variabilitate, deoarece sunt rezultatul actiunii unui numar mare de factori de influenta de natura diferita;

d. se produc si se manifesta in conditii de incertitudine.

ANS:   A

2. Obiectul de studiu al statisticii il constituie:

a. fenomenele de masa (stochastice);

b. fenomene de tip colectiv;

c. fenomene care prezinta proprietatea de a fi variabile ca forma de manifestare individuala in timp si spatiu dar si sub raport organizatoric;

d. fenomene de tip izolat, speciale.

ANS:   B

3. Statistica studiaza:

a. fenomenele sociale si economice de masa in cadrul carora guverneaza legile statistice;

b. legi care actioneaza ca o tendinta predominanta in masa manifestarilor individuale, fara a putea fi identificate la nivelul fiecarui element al colectivitatii;

c. fenomene care se produc in conditii de certitudine.

ANS:   B

4. Demersul statistic foloseste in vocabularul de baza urmatoarele notiuni si concepte:

a. colectivitatea statisica;

b. unitatea statistica;

c. caracteristici statistice;

d. proprietate statistica;

e. date statistice;

f. indicatori statistici.

ANS:   D

5. Colectivitatea statistica sau populatia statistica desemneaza:

a. totalitatea elementelor de aceeasi natura (adica sunt omogene din punct de vedere al anumitor criterii) care sunt supuse cercetarii statistice;

b. colectivitatea statistica are un caracter obiectiv si finit, ceea ce impune delimitarea ei din punct de vedere al continutului, spatiului si formei organizatorice;

c. elementele unei colectivitati pot fi fiinte, lucruri, precum si fapte sau evenimente referitoare la acestea;

d. totalitatea elementelor de natura diferita, neomogena din punct de vedere al continutului.

ANS:   A

6. Unitatile colectivitatii statistice

a. sunt purtatoare de informatii sau subiecte logice ale informatiei statistice;

b. asupra lor se exercita nemijlocit observarea;

c. au un caracter efectiv, concret (persoane, firme, mijloace materiale sau banesti);

d. au un caracter virtual, invariabil, cu o valoare neprecizata;

e. numarul lor este variabil, dar in orice moment are o valoare precisa.

ANS:   D

7. Caracteristicile statistice (variabile statistice) reprezinta:

a. acele insusiri, proprietati, trasaturi comune unitatilor unei colectivitati statistice;

b. care sunt retinute in programul statistic pentru a fi inregistrate;

c. care vor defini si delimita colectivitatea si fiecare unitate statistica in parte;

d. acele insusiri, proprietati, trasaturi de natura diferita.

ANS:   A

8. Prin programul de observare trebuie sa se precizeze cateva elemente fixe, si anume:

a. datele statistice, indicatorii statistici si mesajul informatiai statistice;

b. scopul observarii este subordonat scopului general pentru care s-a organizat cercetarea statistica si de exacta lui intelegere depinde reusita actiunii;

c. obiectul cercetarii sau colectivitatea cercetata reprezinta multimea unitatilor la care vor fi inregistrate caracteristicile precizate. Obiectul observarii trebuie sa fie delimitat ca volum, in timp, spatiu, cat si din punct de vedere organizatoric;

d. unitatea de observare ca element component al colectivitatii trebuie sa fie clar definita pentru a obtine date complete, exacte si comparabile in timp si spatiu. Unitatile de observare pot fi simple sau complexe in functie de scopul cercetarii;

e. programul observarii consta in stabilirea tuturor caracteristicilor care trebuie inregistrate, a modalitatilor concrete de culegere a datelor, incadrarea in timp si spatiu a activitatii de obtinere a informatiilor;

f. formularele si instructiunile de inregistrare se prezinta sub forma de fise (care se completeaza pentru o singura unitate de observare) si liste (care se completeaza pentru mai multe unitati). Formularele de inregistrare sunt insotite de norme metodologice si tehnice privind completarea lor, norme ce pot fi imprimate direct pe formular sau in brosuri anexe.

ANS:   C

9. Observarea statistica presupune respectarea unor principii fundamentale impuse prin lege (Legea nr. 11/1994), principii asemanatoare cu cele impuse pe plan international. Ele au in vedere:

a. autonomia metodologica;

b. confidentialitatea;

c. transparenta;

d. colectivitatea statistica;

e. specializarea;

f. proportionalitatea;

g. deontologia statistica.

ANS:   D

10. Programul observarii statistice consta in:

a. stabilirea tuturor caracteristicilor care trebuie inregistrate;

b. stabilirea modalitatilor concrete de culegere a datelor;

c. incadrarea in timp si spatiu a activitatii de obtinere a informatiilor;

d. stabilirea legilor fundamentale.

ANS:   C

11. Gruparea metodelor de inregistrare (observare) in sisteme are la baza diferite criterii:

a. dupa modul de organizare a activitatii social-economice deosebim:

-observari permanente, care se efectueaza prin intermediul sistemului informational statistic;

-observari special organizate ca: recensaminte, anchete, monografii;

b. dupa timpul la care se refera datele, observarile statistice pot fi:

-curente, cum sunt rapoartele statistice;

-periodice, care se efectueaza la un anumit interval de timp (recensamantul);

-unice (observari speciale), care se fac pentru consemnarea statistica a unui eveniment nerepetabil;

c. dupa numarul unitatilor inregistrate, observarile pot fi:

-totale, cum si raportarile statistice, prin care se culeg date de la toate unitatile colectivitatii;

-partiale, cum este sondajul prin care se realizeaza inregistrari numai la o parte din unitatile colectivitatii;

d. dupa gradul de complexitate a operatiunilor se disting:

– observari simple;

- observari variabile;

- observari complexe.

ANS:   A

12. Principalele tipuri de lucrari de inregistrare statistica practicate sunt:

a. recensamantul;

b. rapoartele statistice;

c. anchetele prin sondaj;

d. ancheta statistica;

e. colectivitatea statistica;

f. observarea partii principale;

g. monografia;

h. ancheta integrata in gospodarii;

i. ancheta asupra fortei de munca in gospodarii;

j. ancheta structurala in intreprinderi;

l. observarea pietei taranesti.

ANS:   C

13. Etapele sistematizarii statistice implica parcurgerea urmatoarelor etape:

a. centralizarea;

b. gruparea sau clasificarea datelor si calculul indicatorilor statistici absoluti;

c. calculul indicatorilor derivati;

d. prezentarea rezultatelor prelucrarii sub forma de: serii, tabele si grafice;

e. descentralizarea.

ANS:   B

14. Notiunile de baza folosite de metoda gruparii statistice sunt:

a. caracteristica de grupare;

b. monografia;

c. intervalul de grupare.

ANS:   B

15. Intervalele de grupare pot fi:

a. intervale egale si neegale;

b. intervale inchise si deschise;

c. intervale mari si intervale mici;

d. intervale cu variatie discreta si cu variatie continua.

ANS:   A

16. Metodele de prezentare a rezultatelor prelucrarii primare sau secundare a datelor statistice sunt:

a. unitati statistice;

b. tabelele statistice;

c. seriile statistice;

d. reprezentarile grafice.

ANS:   C

17. Continutul tabelului este format din:

a. titlul tabelului sau subiectul tabelului, care reda intr-o forma concisa colectivitatea si partile sale componente;

b. predicatul tabelului (respectiv titulatura coloanelor) reprezinta elementele statistice care caracterizeaza subiectul tabelului, deci este format din sistemul de caracteristici pentru care s-a facut centralizarea datelor;

c. legenda tabelului sau scara de reprezentare.

ANS:   C

18. Seria statistica este:

a. prezentarea paralela a doua siruri de date;

b. in care primul sir prezinta caracteristica de grupare (atributiva, de spatiu sau de timp);

c. iar cel de-al doilea, rezultatul centralizarii fenomenelor, adica numarul de unitati din fiecare grupa;

d. prezentata titulatura tabelului.

ANS:   A

19. Elementele de baza ale graficelor sunt:

a. titlul graficului;

b. scara de reprezentare;

c. reteaua graficului;

d. reteaua tabelului;

e. legenda;

f. sursa datelor;

g. notele explicative;

h. graficul propriu-zis.

ANS:   B

20. Principalele tipuri de grafice statistice:

a. cronogramele;

b. diagramele polare;

c. histograma;

d. poligonul frecventelor;

e. curba frecventelor;

f. tabelul cu dubla intrare;

g. cartogramele;

h. cartodiagramele.

ANS:   C

21. Indicatorii statistici:

a. asigura compatibilitatea informatiilor atat pe plan national, cat si international;

b. au un continut real;

c. au un obiectiv determinat;

d. au o formula proprie de calcul si o forma specifica de exprimare;

e. au intervale de grupare neegale.

ANS:   C

22. Functiile indicatorilor statistici sunt multiple si complexe:

a. Functia de comparare;

b. Functia de masurare;

c. Functia de analiza;

d. Functia de sinteza;

e. Functia de estimare;

f. Functia de grupare a datelor statistice;

g. Functia de verificare a ipotezelor.

ANS:   C

23. Etapele parcurse in folosirea marimilor relative:

a. stabilirea intervalelor de grupare;

b. alegerea bazei de comparare, care trebuie sa fie in functie de gradul de interdependenta dintre caracteristici;

c. asigurarea comparabilitatii datelor care formeaza raportul, din punctul de vedere al gradului de cuprindere a elementelor, cat si al metodologiei de culegere si prelucrare;

d. alegerea formei de exprimare a marimilor relative, care trebuie sa corespunda scopului cercetarii si care se poate concretiza sub forma de: coeficienti, procente, promile, prodecimile.

ANS:   A

24. Indicatorii de variatie aduc un plus de cunoastere si informare asupra:

a. verificarii reprezentativitatii mediei ca valoare tipica a unei serii de repartitie;

b. verificarii gradului de omogenitate a seriei;

c. cunoasterii gradului de influenta a cauzelor dupa care s-a facut gruparea unitatilor statistice inregistrate si separarii cauzelor esentiale de cauzele intamplatoare;

d. corelatiei si regresiei statistice.

ANS:   B

25. Indicatorii simpli ai(variatiei) dispersiei masoara:

a. campul de imprastiere al caracteristicii;

b. imprastierea fiecarui nivel individual al caracteristicii fata de nivelul lor mediu;

c. corelatia termenilor seriei in jurul unei valori.

ANS:   B

26. Abaterea medie liniara arata in medie:

a. cu cat se abat termenii seriei de la media lor;

b. prezinta dezavantajul ca nu tine seama de semnul algebric;

c. acorda aceeasi importanta atat abaterilor mici, cat si abaterilor mari;

d. acest indicator este un indicator concludent numai daca seria prezinta un grad mare de omogenitate;

e. arata concentratea termenilor seriei prin curba Lorentz-Gini.

ANS:   A

27. Dispersia este un indicator care:

a. inlatura neajunsurile abaterii medii liniare;

b. este un indicator abstract;

c. arata legatura(corelatia) dintre fenomene;

d. nu are forma concreta de exprimare;

e. arata modul in care valorile caracteristicii graviteaza in jurul mediei;

f. dispersia masoara variatia totala a caracteristicii studiate datorita cauzelor esentiale si intamplatoare;

g. se foloseste in verificarea ipotezelor statistice.

ANS:   A

28. Abaterea medie patratica:

a. numita si abaterea standard sau abaterea tip ;

b. este un indicator care acorda fiecarei abateri importanta cuvenita, prin ridicarea la patrat a abaterilor;

c. abaterea medie patratica este mai mare decat abaterea medie liniara;

d. numita si dispersie;

e. formula de calcul a abaterilor medii patratice sau abaterii standard sau abaterii tip este:

ANS:   C

29. Coeficientul de variatie (V_x) propus de Pearson se calculeaza:

a. ca raport intre abaterea medie liniara si nivelul mediu: (media calculata);

b. ca raport intre abaterea medie patratica si media calculata: ;

c. coeficientul de variatie inlatura toate neajunsurile celorlalti indicatori de variatie;

d. mai este numit si curba Lorentz –Gini.

ANS:   A

30. Coeficientul de variatie:

a. ia valori intre -1 si +1;

b. ia valori de la 0 – 100%;

c. 0  V_x  100%;

d. Daca: V_x = 0, inseamna lipsa de variatie, valorile sunt egale intre ele si egale cu media lor;

e. V_x  0 variatia caracteristicii este mica;

f. V_x  100% variatia caracteristicii este mare.

ANS:   B

31. Coeficientul de variatie poate fi folosit ca test de semnificatie a reprezentativitatii mediei astfel:

ANS:   B

32. Cercetarea selectiva, selectie sau sondaj este o notiune ampla, care cuprinde culegerea, prelucrarea, analiza si extinderea rezultatelor asupra intregii colectivitati. Pentru aceasta se parcurg etape distincte:

a. descrierea statistica, ce presupune culegerea si prelucrarea informatiilor referitoare la esantion si calculul indicatorilor care-l definesc: media, dispersia etc.;

b. inferenta statistica sau extinderea datelor obtinute asupra intregii colectivitati;

c. determinarea indicatorilor seriei cronologige.

ANS:   C

33. Principiul alegerii aleatoare sau probabilistice presupune:

a. extragerea unitatilor din colectivitatea generala dupa jocul hazardului;

b. fiecare unitate componenta avand sanse egale de a fi aleasa in esantion;

c. are la baza un principiu prestabilit, rational, nealetor.

ANS:   C

34. In practica sondajului se folosesc mai multe procedee de constituire a esantionului:

a. al bilei revenite si nerevenite;

b. mecanic – care necesita ordonarea unitatilor dupa o caracteristica si stabilirea unui pas de numarare;

c. tabelul cu numere intamplatoare – care consta in inscrierea la intamplare intr-un tabel a numerelor care au fost mai intai amestecate;

d. selectii dirijate si mixte – care au un obiectiv special si sunt mai rar folosite in practica curenta;

e. inferenta statistica sau extinderea datelor obtinute asupra intregii colectivitati.

ANS:   A

35. Se disting urmatoarele tipuri de selectie:

a. selectie intamplatoare simpla;

b. selectie mecanica;

c. selectie tipica (stratificata);

d. selectie de serii;

e. selectie in mai multe trepte;

f. selectie secventiala (in cazul controlului calitatii produselor);

g. selectie subiectiv organizata (dirijata);

h. selectie tip sondaj multidimensional.

ANS:   B

36. Coeficientul „z” este argumentul functiei Gauss – Laplace:

a. se calculeaza cu curba Lorentz-Gini;

b. se gaseste in tabele statistice (anexa cu valorile functiei Gauss Laplace);

c. pe masura ce creste valoarea functiei, creste si valoarea argumentului;

d. pe masura se creste probabilitatea, creste si intervalul de incredere al mediei si scade exactitatea cu care se estimeaza media colectivitatii generale;

e. functia de probabilitate _z este direct proportionala cu marimea coeficientului „z”, ea se apropie de 1 (catre certitudine) proportional cu cresterea coeficientului „z”.

ANS:   B

37. Dupa numarul caracteristicilor luate in studiu legaturile statistice pot fi:

a. legaturi simple, cand caracteristica endogena, rezultativa, este studiata in functie de o singura caracteristica exogena: y = f(x);

b. legaturi multiple cand se studiaza dependenta unei caracteristici endogene in functie de doua sau mai multe caracteristici exogene;

c. legaturi cu decalaj (asincrone), cand influenta caracteristicilor factoriale asupra caracteristicii rezultative se observa dupa scurgerea unei perioade de timp.

ANS:   A

38. Dupa directia legaturii se disting legatur intre fenomene:

a. legaturi directe, cand modificarea factorului x presupune si modificarea variabilei rezultative y in acelasi sens (x creste  y creste; x scade  y scade);

b. legaturi inverse, cand caracteristica dependenta se modifica in sens contrar fata de modificarea lui x (x creste  y scade si invers). Exemplu: cresterea calitatii managementului duce la scaderea cheltuielilor de productie;

c. legaturi parametrice, care se realizeaza in acelasi timp si se pot urmari in dinamica pentru aceeasi perioada;

ANS:   B

39. Metodele parametrice de stabilire a legaturilor dintre fenomene sunt:

a. metoda regresiei (functie de modelare);

b. metoda covariantei;

c. metoda de corelatie a rangurilor Spearman;

d. metoda coeficientului de corelatie;

e. metoda raportului de corelatie;

f. metoda analizei dispersionale.

ANS:   B

40. Metodele neparametrice nu includ intotdeauna valorile variabilelor si nici parametrii acestora, acestea luand in considerare numere de ordine denumite ranguri:

a. Coeficientul de asociere;

b. Coeficientul de contingenta;

c. Coeficientul de concordanta Fechner;

d. Coeficientii de corelatie a rangurilor;

e. Coeficientul Spearman;

f. Calcularea valorilor parametrilor „a” si „b”;

g. Coeficientul Kendall.

ANS:   A

41. Coeficientul de corelatie are valori cuprinse intre –1 si +1.

Intervalul de valori al coeficientului de corelatie se poate interpreta astfel:

ANS:   A

42. Seria cronologica, numita si serie dinamica sau serie de timp:

a. este constituita dintr-un sir de termeni care reflecta evolutia unei variabile complet definite, sub forma de intervale de timp sau momente;

b. pe baza unor serii cronologice de timp si cu ajutorul unor metode se poate determina trendul (tendinta centrala) si se poate extrapola marimea si evolutia fenomenului despre care avem o serie de date inregistrate;

c. poate determina si masura intensitatea legaturii dintre fenomene.

ANS:   C

43. Proprietatile seriilor cronologice sunt:

a. variabilitatea termenilor unei SCR;

b. omogenitatea termenilot;

c. interdependenta termenilor;

d. periodicitatea termenilor;

e. sezonalitatea termenilor.

ANS:   B

44. Baze de comparare sau de referinta poate fi:

a. inceput sau sfarsit de perioada;

b. o perioada anterioara;

c. o perioada asemanatoare;

d. o perioada complet diferita, aberanta.

ANS:   C

45. Indicele cu baza fixa se obtine:

a. raportand termenii seriei la un termen ales ca baza fixa de comparatie;

b. presupune raportarea fiecarui termen al seriei la termenul precedent

ANS:   A

46. Indicele cu baza in lant numit si indice cu baza mobila:

a. se obine raportand teremenii seriei la un termen ales ca baza fiza fixa de comparatie;

b. presupune raportarea fiecarui termen al seriei la termenul precedent.

ANS:   A

47. Indicii au o larga aplicabilitate:

a. in calculele de corelatii si legaturi dintre fenomene;

b. in lucrarile statistice, in analiza si in planificarea economica, datorita faptului ca reflecta cu multa expresivitate si in mod analitic schimbarile care au loc;

c. arata rolul si influenta diversilor factori in variatia fenomenelor.

ANS:   B

48. Avutia nationala cuprinde:

a. produsul intern brut;

b. avutia acumulata;

c. resursele naturale;

d. resursele spirituale.

ANS:   B

49. Resursele de munca (R_m) reprezinta:

a. numarul persoanelor capabile de munca;

b. acea parte a populatiei care dispune de ansamblul capacitatilor fizice si intelectuale;

c. care desfasoarea o activitate utila;

d. populatia inactica, cu dizabilitati.

ANS:   C

50. Populatia activa din punct de vedere economic cuprinde:

a. toate persoanele de 14 ani si peste;

b. care in perioada de referinta au constituit forta de munca disponibila utilizata sau neutilizata;

c. populatia ocupata si someri;

d. populatia inactica, cu dizabilitati.

ANS:   B

51. Energointensivitatea:

a. exprima consumul de energie primara (echivalent huila) ce revine la 1000 lei PIB sau VN;

b. exprima consumul de energie electrica exprimat in KWh pentru obtinerea unei unitati (1000 lei) PIB sau VN.

ANS:   B

52. Electrointensivitatea:

a. exprima consumul de energie electrica exprimat in KWh pentru obtinerea unei unitati (1000 lei) PIB sau VN;

b. exprima consumul integral de metale pe o unitate monetara PIB sau VN. Cu cat o tara este mai dezvoltata, cu atat consumurile de energie primara sunt mai mici.

ANS:   A

53. Metalointensivitatea:

a. exprima consumul integral de metale pe o unitate monetara PIB sau VN. Cu cat o tara este mai dezvoltata, cu atat consumurile de energie primara sunt mai mici;

b. exprima consumul de energie electrica exprimat in KWh pentru obtinerea unei unitati (1000 lei) PIB sau VN.

ANS:   B

54. Agregatele macroeconomice:

a. denumite si indicatori globali;

b. caracterizeaza marimea si structura productiei nationale, evolutia acesteia in timp;

c. prin corelarea cu alti indicatori macroeconomici se calculeaza si se analizeaza eficienta valorificarii potentialului economic atat la nivelul ansamblului economiei nationale, cat si pentru elementele sale structurale (ramuri, sectoare economice etc.);

d. sunt indicatori de caracterizare a activitatii la nivelul firmelor.

ANS:   A

55. Produsul intern exprima productia finala de bunuri la nivel macroeconomic pornind de la criteriul „intern si se se pot folosi trei metode de calcul:

a. metoda de calcul incrucisat;

b. metoda de productie sau metoda valorii adaugate;

c. metoda de repartitie sau metoda veniturilor;

d. metoda cheltuielilor sau a folosirii veniturilor.

ANS:   A

56. Indicatorii de rezultate se pot exprima:

a. ca indicatori nominali (in preturi curente, respectiv preturile anului pentru care se face calculul);

b. ca indicatori reali (in preturi comparabile) pentru a inlatura influentele datorate modificarii preturilor;

c. ca indicatori de variatie (dispersie).

ANS:   A

57. Formula de calcul a indicatorilor reali:

a. valoarea indicatorului in preturi comparabile(indicator real) = valoarea indicatorului in preturi curente(indicator nominal)/indicele preturilor bunurilor si serviciilor;

b. indicatorul real = pretul factorilor/preturi curente.

ANS:   A

58. Cursul de schimb:

a. este pretul care trebuie platit pe piata devizelor in valuta straina pentru obtinerea unei unitati valutare nationale;

b. exprima productia finala de bunuri la nivel macroeconomic pornind de la criteriul „intern”.

ANS:   A

59. Paritatea puterii de cumparare:

a. exprima cate unitati montare nationale sunt necesare pentru a cumpara intr-o alta tara un anumit volum de bunuri, volum pentru care in tara se cheltuieste un anumit cuantum de unitati monetare nationale;

b. este pretul care trebuie platit pe piata devizelor in valuta straina pentru obtinerea unei unitati valutare nationale.

ANS:   A

60. Balanta de plati externe:

a. este un document statistic in care sunt rezumate sistematic tranzactiile economice ale unei tari cu restul lumii;

b. BPE nu se ocupa de plati ci de tranzactii;

c. BPE se mai numeste si pozitia investitionala internationala (PII).

ANS:   D

61. Rezidentii unei economii:

a. reprezinta totalitatea persoanelor fizice si juridice care au interes economic in teritoriul economic al tarii respective;

b. persoane fizice si juridice straine aflate in afara teritoriului national.

ANS:   B

62. Teritoriul economic al unei tari:

a. nu corespunde neaparat cu zona delimitata de frontierele politice;

b. cuprinde teritoriul geografic administrat de guvern;

c. spatiul aerian;

d. apele teritoriale;

e. zonele libere;

f. nerezidentii.

ANS:   D

63. Centrul de interes economic al unei persoane fizice sau juridice se afla:

a. intr-o tara cand exista plasamente (domiciliul, locul de productie);

b. unde intentioneaza sa se angajeze in activitati si tranzactii economice la o scara apreciabila;

c. pe o perioada mai mare de un an;

d. pe o perioada de 6 luni.

ANS:   B

64. Colectivitatea statistica desemneaza:

1) totalitatea elementelor de aceeasi natura;

2) o populatie statistica cu caracter obiectiv si finit;

3) totalitatea elementelor in diversitatea lor.

Care este raspunsul corect?

ANS:   A

65. Reprezentarile grafice reprezinta:

1) o modalitate expresiva de vizualizare a informatiei;

2) formarea unei imagini intuitive si clare despre evolutia fenomenelor si proceselor in timp;

3) metode rapide de determinare a legaturilor si corelatiilor dintre fenomene;

4) un mod de evidentiere a structurii, relatiilor, tendintelor, regularitatilor, anomaliilor dintre fenomene.

Care este raspunsul corect?

ANS:   C

66. Recensamantul este:

1) cea mai veche forma de observare statistica;

2) o forma periodica de cercetare statistica;

3) o “fotografiere “ a fenomenului cercetat.

Care este raspunsul corect?

ANS:   B

67. In cazul folosirii marimilor relative se cer a fi parcurse urmatoarele etape:

1) alegerea bazei de comparare in functie de gradul de interdependenta

dintre caracteristici;

2) asigurarea comparabilitatii datelor din punct de vedere al gradului

de cuprindere a elementelor si a metodologiei de culegere si

prelucrare;

3) alegerea formei de exprimare a marimilor relative sub forma de

coeficienti, promile, prodecimile, procentimile.

Care este raspunsul corect?

ANS:   A

68. Functia de sinteza a indicatorilor statistici evidentiaza:

1) ceea ce este esential;

2) ceea ce este tipic;

3) ceea ce este intamplator.

Care este raspunsul corect?

ANS:   B

69. Functia de comparare a indicatorilor statistici presupune ca intre termeni sa existe:

1) o legatura obiectiva;

2) o legatura reala;

3) o legatura de cauzalitate;

4) o legatura de liniaritate.

Care este raspunsul corect?

ANS:   B

70. Media aritmetica:

1) este cea mai utilizata forma de medie;

2) se foloseste cand fenomenul cercetat are variatii aproximativ

constante;

3) se calculeaza sub forma simpla si ponderata;

4) se foloseste cand fenomenul creste in progresie geometrica.

Care este raspunsul corect?

ANS:   A

71. Indicatorii de variatie evidentiaza:

1) reprezentativitatea mediei;

2) gradul de omogenitate al seriei.

Care este raspunsul corect?

ANS:   A

72. Abaterea medie patratica este numita si:

1) abaterea standard;

2) abaterea tip;

c) abaterea medie liniara.

Care este raspunsul corect?

ANS:   A

73. Dispersia este un indicator care:

1) nu are forma concreta de exprimare;

2) arata modul in care valorile caracteristicii graviteaza in jurul

mediei.

Care este raspunsul corect?

ANS:   C

74. Coeficientul de variatie mai mare de 50 % arata:

1) media nu este reprezentativa;

2) variatie foarte mare.

Care este raspunsul corect?

ANS:   A

75. Coeficientul de variatie cu valori intre 0 - 17 % indica:

1) media este nereprezentativa;

2) media este strict reprezentativa.

Care este raspunsul corect?

ANS:   B

76. Coeficientul de variatie cuprins intre 50 – 100 % arata:

1) variatie foarte mare in cadrul colectivitatii;

2) media calculata nu este semnificativa;

3) se impune refacerea gruparii.

Care este raspunsul corect?

ANS:   C

77. Coeficientul de variatie cu valori intre 0 – 35 % arata:

1) variatie mare;

2) variatie mica;

3) colectivitate neomogena;

4) colectivitate omogena;

5) media este semnificativa.

Care este raspunsul corect?

ANS:   A

78. Principiul alegerii aleatoare presupune extragerea unitatilor din colectivitatea generala:

1) dupa jocul hazardului;

2) in mod probabilistic;

3) intamplator;

4) in mod dirijat.

Care este raspunsul corect?

ANS:   B

79. Cercetarea selectiva sau sondajul cuprinde:

1) culegerea;

2) prelucrarea;

3) analiza;

4) ancheta;

5) extinderea rezultatelor sondajului.

Care este raspunsul corect?

ANS:   B

80. Dupa directia legaturii se disting:

1) legaturi directe;

2) legaturi inverse;

3) legaturi de mare intensitate.

Care este raspunsul corect?

ANS:   A

81. Pe baza legaturilor simple se analizeaza variatia unui factor rezultativ in functie de:

1) o singura caracteristica endogena;

2) unele legaturi simple;

3) intensitatea legaturii dintre variabile.

Care este raspunsul corect?

ANS:   C

82. Coeficientul de concordanta Fechner ia valori intre:

1) 0 si 1;

2) -1 si +1.

Care este raspunsul corect?

ANS:   B

83. Raportul de corelatie cu o valoare egala cu 1 arata:

1) o legatura de tip functional;

2) o legatura foarte slaba.

ANS:   B

84. Valoarea raportului de corelatie egala cu -0,95 arata:

1) o legatura directa slaba;

2) o legatura inversa de mica intensitate;

3) o legatura de tip functional.

Care este raspunsul corect?

ANS:   A

85. Statistica se ocupa cu studiul:

1) fenomenelor de masa;

2) datelor statistice;

3) fenomene de tip colectiv.

Care este raspunsul corect?

ANS:   A

86. Concepte de baza folosite in statistica:

1) colectivitatea statistica;

2) unitatea statistica;

3) caracteristicile statistice;

4) datele statistice;

5) metode statistice.

Care este raspunsul corect?

ANS:   D

87. Etapele cercetarii statistice sunt:

1) Culegerea datelor;

2) Prelucrarea statistica;

3) Analiza si interpretarea datelor;

4) Esantionarea datelor.

Care este raspunsul corect?

ANS:   C

88. Cea mai veche forma de cercetare statistica este:

1) sondajul;

2) recensamantul;

3) inregistrarea datelor.

Care este raspunsul corect?

ANS:   C

89. Monografia este o metoda de cercetare:

1) totala a unui fenomen;

2) aprofundata a unei unitati economice;

3) descriptiva.

Care este raspunsul corect?

ANS:   B

90. Prezentarea datelor statistice se face sub forma de:

1) tabele statistice;

2) serii statistice;

3) reprezentari grafice;

4) grupari statistice.

Care este raspunsul corect?

ANS:   C

91. Coeficientul de variatie ia valori intre:

1) –1 si +1;

2) 0 si 100.

Care este raspunsul corect?

ANS:   B

92. Este reprezentativ esantionul care nu difera de colectivitatea generala cu mai mult de:

1) 1%;

2) 5%;

3) 10%.

Care este raspunsul corect?

ANS:   A

93. Coeficientul de corelatie ia valori intre:

1) –1 si +1;                   

2) 0 si 1;                       

3) 0 si 100.

Care este raspunsul corect?

ANS:   C

94. Functiile indicatorilor statistici sunt:

1) de masurare;

2) de analiza;

3) de sinteza;

4) de estimare;

5) de verificare a ipotezelor statistice;

6) de programare.

Care este raspunsul corect?

ANS:   B

95. Indicatorii de variatie aduc un plus de cunoastere privind:

1) verificarea reprezentativitatii mediei;

2) calculul mediei seriei;

3) verificarea gradului de omogenitate a seriei;

4) compararea in timp si spatiu a mai multor serii:

Care este raspunsul corect?

ANS:   A

96. Coeficientul de variatie are valorile cuprinse intre:

1) 0 si 1;

2) -1 si +1;

3) 0 si 100.

Care este raspunsul corect?

ANS:   A

97. Coeficientul de corelatie are valori cuprinse intre:

1) 0 si 1;

2) -1 si +1;

3) 0 si 100.

Care este raspunsul corect?

ANS:   B

98. Semnul coeficientului de regresie arata:

1) directia legaturii;

2) intensitatea legaturii.

Care este raspunsul corect?

ANS:   A

99. Avantajele sondajului statistic sunt:

1) este mai operativ si mai putin costisitor;

2) este mai greoi si mai costisitor decat un recensamant;

3) erorile de inregistrare sunt mai putine.

Care este raspunsul corect?

ANS:   B

100. Legaturile statistice pot fi:

1) simple;

2) multiple;

3) directe;

4) inverse;

5) liniare;

6) circulare.

Care este raspunsul corect?

ANS:   B

101. Produsul intern brut se calculeaza prin metodele:

1)   metoda de productie;

2)   metoda utilizarii finale (metoda cheltuielilor);

3)   metoda cheltuielilor sociale;

4)   metoda veniturilor;

5)   metoda deductibila.

Care este raspunsul corect?

ANS:   C

102. Avutia nationala cuprinde:

1)   Avutia acumulata;

2)   Resursele naturale;

3)   Resursele spirituale;

4)   Resursele minerale.

Care este raspunsul corect?

ANS:   B

103. Particularitatile SCR sunt:

1)   reprezentativitatea termenilor;

2)   variabilitatea termenilor;

3)   interdependenta termenilor;

4)   omogenitatea termenilor.

Raspunsul corect este:

ANS:   B

104. Seriile cronologice se reprezinta grafic prin:

1) corelograma; 2) cronograma; 3) diagrama polara.

Raspunsul corect este:

ANS:   B

105. Avantajul metodelor mecanice de ajustare a SCR este:

1) operativitatea; 2) simplitatea; 3) exactitatea;

Raspunsul corect este:

ANS:   B

106. Limitele metodelor mecanice de ajustare a SCR sunt:

1)   se folosesc in rezolvare numai termenii extremi;

2)   uneori induc erori;

3)   sunt metode complicate de calcul.

Raspunsul corect este:

ANS:   B

107. Metodele analitice de determinare a trendului:

1)   estimeaza mai exact tendinta:

2)   se bazeaza pe functii matematice;

3)   iau in considerare toti termenii seriei.

Raspunsul corect este:

ANS:   A

108. Clasificarea indicilor dupa modul de calcul:

1)   indici agregati;

2)   indici sub forma de medii;

3)   indici ca raport a doua medii.

Raspunsul corect este:

ANS:   C

109. Principalii indicatori macroeconomici de rezultate sunt:

1)   PIB;

2)   PIN;

3)   PNB;

4)   PNN;

5)   CA.

Raspunsul corect este:

ANS:   A

110. Indicatorii de rezultate se pot exprima:

1)   in preturile pietei;

2)   in preturile factorilor;

3)   in costuri de productie;

Raspunsul corect este:

ANS:   B

111. Indicatorii de rezultate se pot exprima:

1)   ca indicatori nominali (in preturi curente);

2)   ca indicatori reali (in preturi comparabile).

Raspuns corect:

ANS:   C

112. Amplitudinea variatiei se calculeaza cu formula:

1.A= Xmax -Xmin; 3.A= X-Y;

2.A=Xmax + Xmin;                4.A= Xmin-Xmax

ANS:   A

113. Intr-o serie de valori individuale ale unei variabile numerice, observata intr-o populatie statistica, valoarea modala este:

1.valoarea pozitiva cea mai mare;

2.varianta care minimeaza dispersia;

3.varianta pozitiva sau negativa ,cu cea mai mare frecventa de aparitie;

4.varianta negativa, dar maxima in valoare absoluta;

ANS:   C

114. Reprezentativitatea este urmarita, in mod deosebit,in cazul culegerii datelor prin:

1. anchete statistice;                 3. recensamant; 5.monografii;

2. rapoarte statistice;                4. sondaje statistice;

ANS:   E

115. Frecventa absoluta cumulata crescator a ultimei grupe este intotdeauna egala cu:

1.numarul de unitati din colectivitate;

2.numarul de unitati din ultima grupa;

3. 1 sau 100%;

4.frecventa absoluta cumulata descrescator a ultimei grupe.

ANS:   A

116. Tipuri de grafice folosite pentru serii interdependente:

1.histograma; 3.corelograma;

2.cronograma; 4.diagrame de suprafata;

ANS:   C

117. Valoarea raportului de corelatie este egala cu valoarea coeficientului de corelatie, atunci cand:

1.legatura dintre variabile este liniara; 3.legatura dintre variabile este inversa;

2.repartitia este unimodala;                    4.repartitia este simetrica;

ANS:   B

118. Nu este posibila insumarea termenilor SCR:

1.de momente;                          3.de fluxuri;

2.de intervale;                           4.exprimate in unitati fizice;

ANS:   A

119. Trendul unei SCR se determina prin metoda sporului mediu (MSM)atunci cand:

1.indicii cu baza in lant sunt apropiati;

2.modificarile absolute cu baza in lant sunt aproximativ egale;

3.graficul are un punct de minim;

ANS:   D

120. Ajustarea (determinarea trendului) seriilor cronologice prin metoda mediilor mobile se realizeaza cand :

1.fenomenul prezinta o evolutie aproximativ exponentiala;

2.indicii de dinamica cu baza mobila reprezinta valori apropiate intre ei;

3.variatia termenilor seriei prezinta evidente regularitati ciclice(sezoniere);

4. nu se pot aplica metodele analitice de ajustare;

ANS:   A

121. Daca intr-o SCR , suma vaorilor ajustate este aproximativ egala cu suma valorilor inregistrate atunci:

1. metoda de ajustare aleasa, nu este potrivita;

2.metoda de ajustare aleasa,este unica;

3.metoda de ajustare aleasa este exacta;

4.metoda de ajustare aleasa este corecta;

ANS:   B

122. Operatiunea de corectare a valorilor inregistrate ale unui fenomen economic la curba sa de tendinta se numeste:

1. eliminarea valorilor aberante;

2.ajustare;

3.esantionare;

4.corectarea erorilor sistematice.

ANS:   C

123. Extrapolarea reprezinta operatiunea statistica de:

1. prelungire a valorilor unei serii cronologice dincolo de perioada analizata conform unei legi de tendinta;

2. interpolare;

3.determinarea unui interval de incredere;

4.determinarea tendintei de evolutie a unui fenomen.

ANS:   D

124. Colectivitatea statistica (populatia statistica) desemneaza totalitatea elementelor de aceeasi natura, care:

a. au o serie de trasaturi esentiale comune;

b. sunt generate de acelasi complex de cauze esentiale;

c. au trasaturi complet diferite

ANS:   A

125. Amplitudinea de variatie se calculeaza cu ajutorul formulei:

a. A = Xmax + Xmin

b. A = X - Y

c. A = Xmin - Xmax

d. A = Xmax - Xmin

ANS:   B

126. Intr-o serie de valori individuale ale unei variabile numerice, observata intr-o populatie statistica, valoarea modala este:

a. varianta pozitiva cea mai mare

b. varianta negativa,dar maxima in valoare absoluta

c. varianta, pozitiva sau negativa, cu cea mai mare frecventa de aparitie

d. varianta care minimizeaza dispersia

e. varianta care inregistreaza cea mai mare abatere absoluta fata de medie.

ANS:   D

127. Frecventa absoluta cumulata crescator a ultimei grupe este intotdeauna egala cu:

a. numarul de unitati din colectivitate

b. numarul de unitati din ultima grupa

c. 100%

d. frecventa absoluta cumulata descrescator a ultimei grupe

ANS:   C

128. Elementele unui grafic sunt:

1) titlul                             4) scara de reprezentare

2) axele de coordonate 5) graficul propriu-zis

3) reteaua

Alegeti una din variantele:

a. (1, 3, 4); c. (1, 4, 5)

b. (1, 2, 3, 4, 5);

ANS:   C

129.

Rentabilitatea se poate exprima :

1.in valori absolute(prin marimea profitului) ;

2.in cifre relative(prin rata rentabilitatii);

3.exprima gradul in care capitalul sau folosirea resurselor agentului economic aduc profit;

4.ca fiind echivalenata cu solvabilitatea;

ANS:   B

130.

Principalii indicatori de exprimare a ratei rentabilitatii sunt:

1.rata de risc(RR);

2. rata rentabilitatii solvabile(RS);

3.rata rentabilitatii economice(RE);

4.rata rentabilitatii financiare (RF);

5.rata rentabilitatii resurselor consumate(RC);

6.rata rentabilitatii capitalului avansat sau ocupat(RA);

7.rata rentabilitatii resurselor avansate(ocupate) si consumate (RAC);

8.rata rentabilitatii comerciale;

ANS:   D

131.

Riscul

1.este o categorie sociala, economica , politica sau naturala

2.este o categorie a carei origine se afla in incertitudine,

3. exprima o stare de nesiguranta cu privire la viitor.

4.exprima o certitudine

ANS:   C

132.

Riscul in afaceri include urmatoarele categorii de risc:

1.riscurile economice;

2.riscurile financiare;

3.riscurile comerciale;

4.riscul de

5.riscul de fabricatie;

6.riscurile politice si sociale;

7.riscurile in investitii.

8.riscul de necunoastere

ANS:   D

133.

Riscurile economice pot fi:

1.riscul de schimb valutar;

2.riscul cresterii costurilor de fabricatie ale produsului;

3.riscul fluctuarii ratei dobanzii.

4.riscul de cutremur

ANS:   A

134.

Pragul de rentabilitate

1.este atunci cand rentabilitatea este maxima;

2.este denumit si cifra de afaceri critica sau punct mort operational;

3.este considerat punctul la care cifra de afaceri acopera cheltuielile de exploatare;

4.este cand rezultatul economic este nul;

ANS:   C

135.

Coeficientul de volatilitate arata ca situatia firmei poate fi:

1.-instabila, cand cifra de afaceri se situiaza cu pana la 10% peste pragul de rentabilitate;

2.-relativ stabila, cand cifra de afaceri este cu pana la 20% mai mare decat cea corespunzatoare punctului mort;

3.-confortabila, cand cifra de afaceri depaseste pragul de rentabilitate cu peste 20 %.

4.-instabila cand cifra de afaceri se situiaza cu pana la 5%;

5.-confortabila cand cifra de afaceri se situiaza peste 10%

ANS:   B

136.

Performanta unei firme se stabileste pe baza indicatorilor:

1.-lichiditatea patrimoniala;

2.-solvabilitatea;

3.-rentabilitatea financiara;

4.-gradul de risc

5.-rata activelor circulante;

6.-dependenta de pietele de aprovizionare si de desfacere;

7.-garantiile de care dispune

ANS:   A

137.

Randamentul energetic al produselor alimentare

1.are la baza cunoasterea conversiei biomasei din produsul agricol, produs care antreneaza in mod necesar un consum de energie;

2.reprezinta un raport intre energia utila restituita intr-un sistem tehnic (tehnologie agricola sau neagricola de conversie) si energia absorbita de aceasta intr-un interval de timp;

3.reprezinta calitatea produselor agricole ce caracterizeaza :aspectul fizic al produselor, caracteristicile lor fizico-chimice;

ANS:   D

138.

Indicatorii entropiei alimentare sau ai securitatii alimentare reprezinta o categorie de indicatori care caracterizeaza nivelul de dezvoltare a unei tari. Acestia sunt:

1.-indicatorii deficitului alimentar pe grupe de produse;

2.-numarul persoanelor care sufera de foame cronica, pe sexe si grupe de varsta si medii de viata sociale;

3.-numarul copiilor subnutriti pe grupe de varsta si pe medii de habitat;

4.-numarul copiilor sub greutatea ponderala datorita insuficientei cantitative si calitative a consumului alimentar;

5.-mortalitatea populatiei datorita carentelor alimentare, pe grupe de varsta, medii de habitat, grupe de venituri;

6-numarul copiilor handicapati daorita carentelor alimentare;

7-speranta medie e viata la nastere in functie de nivelul consumului alimentar.

8.numarul persoanelor care nu sufera de foame cronica, pe sexe si grupe de varsta si medii de viata sociale;

9.numarul copiilor peste greutatea ponderala datorita insuficientei cantitative si calitative a consumului alimentar;

ANS:   D

139.

Preturile FOB (in engleza Free on Board)-adica liber la bord, reprezinta pretul la frontiera tarii exportatoare, care include:

1.- valoarea marfii;

2.- toate cheltuielile de transport pana la punctul de imbarcare;

3.- toate taxele suportate pentru ca marfa sa fie incarcata la bord;

4.- toate cheltuielile de transport pana la punctul frontiera tarii importatoare;

ANS:   B

140.

Preturile CIF( Cost, Insurance, Fright- adica cost, asigurare, navlu) sau franco- rontiera romana( in cazul importurilor) reprezinta valoarea in vama a marfurilor importate la punctul de frontiera de intrare in Romania si cuprind:

1.-valoarea la care marfurile sunt cumparate de importator,

2.- cheltuielile de transport(pe mare, pe calea ferata sau auto)pana la frontiera tarii importatoare;

3.- cheltuielile privind asigurarile pentru aducerea marfurilor pana la frontiera romana.

4.-toate cheltuielile de transport pana la punctul de imbarcare a tarii

exportatoare;

ANS:   A

141.

Indicatorii activitatii de comert exterior:

1.-balanta de plati externe

2.-cota parte a exportului in productie;

3.-rata de dependenta fata de pietele externe de aprovizionare cu materii prime;

4.-dinamica exportului sau importului;

5.-foarfecele prturilor

6.-efectul deschiderii foarfecelui preturilor;

ANS:   C

142.

Sistemul de indicatori ai rentabilitatii operatiunilor de export- import:

1.-cursul de revenire;

2.-aportul net in valuta;

3.-rata aportului valutar;

4.-cursul de revenire al aportului valutar;

5.-foarfecele prturilor

ANS:   A

143.

Indicatorii competitivitatii internationale a marfurilor si a firmelor exportatoare sunt:

1.-cursul de revenire al aportului valutar;

2.-competitivitatea de pret;

3.-competitivitatea de calitate;

4.-competitivitatea de service;

ANS:   D

144.

Indicatorii circulatiei turistice sunt:

1.-numarul total de turisti;

2.-numarul total de zile turist;

3.-numarul mediu de turisti;

4.-foarfecele preturilor turistice;

5.-durata medie a sejurului;

6.-densitatea circulatiei turistice

7.-coeficientul de elasticitate al cereii turistice.

ANS:   D

145.

Indicatorii de eficienta ai activitatii din turism sunt:

1.-rata rentabilitatii sau rata beneficiului;

2.-durata de recuperare a investitiei totale;

3.-coeficientul marginal al investitiilor;

4.-coeficientul de utilizare a capacitatilor turistice

5.-numarul total de turisti;

ANS:   A

146.

Principalii indicatori de exprimare a ratei rentabilitatii sunt:

1.rata de risc(RR);

2. rata rentabilitatii solvabile(RS);

3.rata rentabilitatii economice(RE);

4.rata rentabilitatii financiare (RF);

5.rata rentabilitatii resurselor consumate(RC);

6.rata rentabilitatii capitalului avansat sau ocupat(RA);

7.rata rentabilitatii resurselor avansate(ocupate) si consumate (RAC);

8.rata rentabilitatii comerciale;

ANS:   D