Statistica ca stiinta si rolul ei in cunoasterea stiintei - rolul statisticii in societatea romaneasca

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Specializarea: Statististica si Previziune Economica

RAPORT DE PRACTICA

-in cadrul proiectului PRAXIS-

Centru de practica: Directia Regionala de Statistica Dolj

Craiova

CAPITOLUL I

1.1 Scurt istoric al statisticii romanesti

Statistica a fost folosita pentru rezolvarea unor nevoi practice ale vietii sociale din cele mai vechi timpuri si pana astazi, o regasim atat in primele forme de evidenta a populatiei si bunurilor materiale, cat si in rezolvarea celor mai variate si complexe probleme de conducere.

In tara noastra statistica oficiala reprezentata de Institutul National de Statistica este una dintre cele mai vechi institutii publice. Se poate spune chiar ca ea s-a creat odata cu statutul roman unitar la nici o jumatate de an de la actul istoric din 24 ianuarie 1859.

Ctitorita gratie implicarii generoase a unor eminente personalitati ale gandirii economice, Dionisie Pop Martian si Ion Ionescu de la Brad, in primul rand, dar si a intelepciunii si clarviziunii Domnului Unirii si a unor oameni politici ai timpului, precum Mihail Kogalniceanu si Nicolae Kretzulescu, statistica oficiala romaneasca a raspuns, inca de la crearea sa, importantei sale meniri sociale.

Astfel la 16 aprilie 1859, Nicolae Kretulescu, la acea data ministru secretar de stat al Departamentului din Nauntru, inmaneaza domnitorului Alexandru Ioan Cuza un raport pentru formarea unui Birou Statistic al Tarii, raport pe care Domnitorul il trimite spre dezbatere Consiliului Administrativ.

“Sunt convins ca – spunea Nicolae Kretzulescu – nici o masura administrativa, financiara sau fie de orice alta natura, nu se poate intocmi de un guvern intr-un chip exact si complet, fara ca mai intai sa aiba guvernul cunostinte si temeiuri asupra materiei care face obiectul acelei masuri sau legiuiri.”

Propunerea, oficial insusita si in jurnalul Consiliului Administrativ din 24 aprilie 1859, a fost confirmata prin semnatura domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Astfel, se stipuleaza infiintarea, cu titlu provizoriu, pana la “facerea unui proiect de legiuire pentru a lui permanenta” a unui Birou de Statistica, in fruntea caruia a fost Dionisie Pop Martian.

Acesta elaboreaza, la scurta vreme, prima forma a “Proiectului pentru instituirea unui oficiu central de statistica administrativa”, conceput a functiona cu 12 sectiuni acoperitoare pentru nevoile de date si informatii statistice ale momentului: Teritorial, Populatia, Agricultura, Industria, Comertul interior, Comertul extern, Administratia Publica, Finantele, Ordinea Militara, Justitia, Instruirea Publica, Municipalitatile.

La 5 iunie 1859, Dionisie Pop Martian definitiveaza expunerea de motive pentru infiintarea definitiva a Oficiului central Statistic si pentru aprobarea primului buget al acestuia de catre Camera Electiva.

Intrat pe ordinea de zi a Adunarii elective din 1 iulie 1859 proiectul privind infiintarea Oficiului Central Statistic din Tara Romaneasca este votat la 3 iulie si validat prin Ordonanta domneasca din 12 iulie 1859.

Astfel, statistica oficiala romaneasca devenise o realitate si a debutat ca institutie in acelasi an printr-o cercetare de exceptionala anvergura “Recensamantul populatiei” (1859 – 1860), organizat si definitivat sub conducerea lui Dionisie Pop Martian in Tara Romaneasca si a lui Ion Ionescu de la Brad in Moldova.

Aceasta a fost o dovada de incredere justificata in capacitatea statisticii romanesti de a – si asigura, in scurta vreme, atat metodologiile si tehnicile de lucru necesare cat si personalul in masura sa le aplice.

Convins de necesitatea unui singur organism statistic la nivel national, Dionisie Pop Martian a militat statornic si vizionar pentru unificarea Oficiului Statistic din Bucuresti cu Directoratul Statistic ce functiona la Iasi

1.2 Statistica ca stiinta si rolul ei in cunoasterea stiintei

In dezvoltarea istorica a stiintelor in general, si a celor social-economice in special, se remarca atat un proces de diferentiere in functie de particularitatile lor de studiu, cat si de aparitie a unor stiinte cu caracter multidisciplinar sau de granita, impuse de necesitatea cunoasterii multiplelor conexiuni in cadrul societatii, prin utilizarea echipamentelor moderne de investigatie stiintifica.

In cadrul stiintelor economice si sociale, aspectele cantitativ – numerice ale fenomenelor si proceselor din natura, tehnologie si societate, in interdependenta cu aspectul lor calitativ, nu pot fi studiate fara ajutorul statisticii.

Statistica a fost folosita pentru rezolvarea unor nevoi practice ale vietii sociale din cele mai vechi timpuri pana astazi, o regasim atat in formele de evidenta a populatiei si bunurilor materiale, cat si in rezolvarea, in conditiile actuale ale folosirii echipamentelor moderne de calcul, acelor mai variate si complexe probleme de conducere.

In economia de piata, statistica dobandeste functii noi, devenind pivotul diferitelor sisteme informationale iar prin concepte, metode, tehnici si operanzi specifici contribuie, direct sau prin intermediul altor stiinte la procesul de management, la nivel micro si macroeconomic.

Statistica are un rol important in procesul de cunoastere a starilor din trecut si prezent si mai ales, in studierea tendintelor obiective ale dezvoltarii sociale si economice, fiind folosita la elaborarea prognozelor din cele mai variate domenii ale economiei nationale.

Statistica, in sensul larg de evidenta fenomenelor si proceselor sociale si economice, a aparut cu mult inaintea utilizarii termenului.

Termenul de “statistica” apare in secolul al XVIII-lea si are originea in latinescul “status”, cu sensul situatie, stare, sau in cuvantul italian “stato”, care are aceeasi radacina si are intelesul de stat.

Primele forme de evidenta au aparut la cele mai vechi colectivitati omenesti, fiind folosite mai ales in perioada de descompunere a comunei primitive si a aparitiei statului sclavagist.

Statistica, privita ca disciplina stiintifica predata in universitati, se foloseste si se dezvolta in secolele XVII si XVIII cand in Germania s-a format o adevarata scoala, cunoscuta sub denumirea de scoala descriptiva germana, al carei fondator a fost Herman Conring (1606 – 1691).

In aceasta perioada se intalnesc si incercari de teoretizare a practicii statistice, cum sunt cele ale profesorului Conring, care a intocmit, de altfel, si primul curs de Statistica, intitulat “Notitia rerum publicarum” (1606) sau elaborarea, de catre Veit Lutwig, a primului curs de stiinta a statului, sau introducerea, de catre Martin Schmeitzel, a cursurilor despre stiinta camerala si a celui intitulat “Collegium politico-statisticum”.

1.3 Rolul statisticii in societatea romaneasca

Statistica este o institutie pusa in slujba societatii romanesti, implicata activ si eficient pe baza realizarilor obtinute pana in prezent, in programele si politicile nationale de dezvoltare economica si sociala, capabila prin mijloacele sale sa contribuie la procesul complex de integrare a Romaniei in structurile europene. De altfel, aceste obiective se regasesc si in Strategia dezvoltarii sistemului national statistic – Orizont 2006, si anume:

Cresterea capacitatii de investigatii si comensurare a evolutiilor economice si sociale din societatea romaneasca;

Imbunatatirea si dezvoltarea sistemului de indicatori statistici, a metodologiilor si tehnologiilor specifice, in directa relatie cu dinamica fenomenelor si proceselor economico-sociale;

Armonizarea tuturor metodologiilor de lucru cu normele europene –in special in domeniile agriculturii, mediului, social – astfel incat, pana in anul2007, sa se asigure compatibilitatea sistemului statistic national cu sistemele statistice ale Uniunii Europene;

Furnizarea, cu sporita rigoare, a datelor si informatiilor statistice necesare procedurilor pentru incheierea tuturor capitolelor aflate inca in negociere cu Uniunea Europeana, in concordanta cu obiectivele Programului National de Preaderare a Romaniei la U.E.;

Asigurarea compatibilizarii sistemului statistic oficial cu celelalte sisteme si subsisteme informationale ale administratiei publice centrale;

Extinderea considerabila a bazei de date in profil teritorial, precum si sistemului de indicatori, la nivel judetean si regional, in conformitate cu cerintele politicii dezvoltarii regionale, ce permite, prin descentralizarea deciziilor o tot mai activa implicare a comunitatilor locale, precum si asigurarea informatiilor necesare, bazate pe standarde prevazute in acquis-ul comunitar, in conditii de comparabilitate si calitate, pentru gestionarea in perspectiva a fondurilor si instrumentelor structurale;

Cresterea si consolidarea fondului national de date statistice, diversificarea si modernizarea mijloacelor de diseminare, in vederea informarii prompte a autoritatilor publice cu privire la starea economica si sociala a tarii, pentru a se lua decizii concordante realitatilor si evolutiilor din societatea romaneasca, precum si informarea corecta a opiniei publice si a celorlalti utilizatori;

Fundamentarea unui set de norme si metode, inclusiv prin folosirea unui instrumentar matematic care sa permita in continuare monitorizarea si verificarea calitatii si fiabilitatii datelor statistice, a transparentei acestora;

Asigurarea conditiilor pentru dezvoltarea sustenabila a statisticii, dezvoltare proiectata prin cel putin doua perspective: una vizand filozofia conceptului, atat in plan teoretic, cat si pragmatic; intr-o continua armonizare cu tendintele in domeniu pe plan international, alta ce presupune sporirea credibilitatii si autoritatii statisticii, prin rigurozitatea, corectitudinea si relevanta informatiilor, dar si prin ridicarea culturii specifice si edificarea unei mentalitati consensuale, in toate segmentele si categoriile de utilizatori;

Imbunatatirea substantiala a managementului resurselor, in special a celor umane, perfectionarea pregatirii profesionale a acestora si asigurarea unor structuri de organizare flexibile, precum si stabilitatii nucleelor de conducere, in masura sa asigure coerenta si continuitate in vederea realizarii obiectivelor propuse si cresterii functionalitatii si randamentului institutiei de statistica.

Strategia viitoare a Institutului National de Statistica si directiilor teritoriale are in vedere stadiul actual al activitatii, misiunile si sarcinile conform normelor legale in vigoare, baza fundamentarii viitoarelor actiuni ale dezvoltarii sale fiind in concordanta cu cerintele evolutiei societatii romanesti.

1.4 Activitatea statisticii din cele mai vechi timpuri si pana in prezent

Au fost realizate lucrari de mare anvergura care au adus statisticii notorietate si prestigiu (1859 – 1877):

Apare seria “Analele Statistice si Economice” (1860);

Recensamantul stabilimentelor industriale (1863), prima cercetare de nivel national dintr-o tara europeana;

Romania se afla printre participantii cei mai activi la Congresele Internationale de Statistica de la Londra, Berlin, Florenta si Haga.

In raportul prezentat in cadrul Congresului de la Berlin din 1863, Martian scria: “Credem cu seriozitate ca statistica este pentru cei ce o poseda, o pretioasa avere nationala.Statistica este singurul taram sigur pe care un guvern prevazator trebuie sa-si intemeieze ratiunea reformelor sale.” Si in perioada 1877 – 1914, statistica oficiala a fost unul dintre principalii piloni ai statului roman printr-un substantial aport de informatie statistica necesara luarii unor decizii corecte pentru dezvoltarea tarii.

Referat: Performanța intreprinderii Lucrare: Mediul ambiant al firmei

Astfel, se realizeaza:

Recensamantul Populatiei din 1899 si 1912;

Se imbogateste sistemul de publicatii prin seriile:

Buletinul Statistic al Romaniei (1892);

Revista demografica (1892);

Anuarul Statistic al Romaniei (1909).

- Ia fiinta invatamantul statistic universitar prin Academia de Inalte Studii Comerciale si Industriale (1913).

Intre cele doua razboaie mondiale (1918 – 1945) statistica oficiala romaneasca isi impune, prin marile sale personalitati, statutul unei scoli de prestigiu pe plan international. Sunt anii in care institutia beneficiaza de activitatea creatoare a unor prestigioase personalitati: Dimitrie Gusti, Octav Onicescu, Grigore Moisil, Gheorghe Mihoc, Sabin Manuila, Anton Golopentia. .

Repere mai importante:

Atlasul Agricol al Romaniei (1929);

Recensamantul General al Populatiei Romaniei (1930);

Recensamantul General al Romaniei (1941) avand ca prioritate inventarierea intreprinderilor industriale;

Recensamantul Agricol (1941) prima lucrare sistematica de acest gen efectuata in tara noastra;

Extinderea anchetelor   pentru aproape toate domeniile economiei nationale;

Infiintarea scolii de statistica (1930) denumita Institutul National de Statistica al Universitatii Bucuresti (1941).

Si in perioada 1946 – 1989 statistica oficiala si-a pastrat identitatea si probitatea profesionala in a asigura continuitatea datelor si seriilor statistice si a pastra in acest fel credibilitatea statisticii oficiale romanesti.

In eforturile pentru pastrarea identitatii stiintei statistice si a probitatii profesionale a slujitorilor ei este notabil aportul lui Mihail Levente si Mircea Biji in special pentru:

efectuarea unor lucrari statistice de mare complexitate:

Recensamantul Populatiei si Locuintelor (1966 – 1977);

Realizarea primei balante a legaturilor dintre ramurile economiei.

trecerea la prelucrarea electronica a datelor

inceperea colaborarii cu Directia de Statistica a ONU.

Pentru o societate informatizata si informationala, pentru o economie moderna, dinamica, in slujba statului de drept si a valorilor democratice romanesti si europene, incepand din decembrie 1989, statistica a contribuit prin aportul de date si informatii la sustinerea eforturilor nationale, judetene si regionale si a unor reforme structurale, a dezvoltarii economico-sociale.

In acest interval statistica oficiala a asigurat suportul informational necesar procesului de integrare a tarii in structurile U.E. precum si o sporita adaptare a Romaniei la cerintele si modul de lucru comunitar dupa aderarea efectiva la Uniune.

S-a imbunatatit sistemul de indicatori statistici, a metodologiilor specifice in directa relatie cu dinamica fenomenelor si proceselor economio-sociale si in concordanta cu acquis-ul comunitar, statistica aducand o importanta contributie la asigurarea datelor necesare negocierilor capitolelor de aderare cu U.E., dosarul privind statistica fiind printre primele incheiate de Romania in aceste negocieri.

Au fost realizate ample si complete investigatii economico-sociale, anchete, cercetari inclusiv recensaminte:

Recensamantul Populatiei si Locuintelor 1992 si 2002

Recensamantul General Agricol 2002 – 2003

In prezent se prelucreaza datele inregistrate la Recensamantul General Agricol 2010 – 2011 si se afla in pregatire Recensamantul Populatiei si Locuintelor din octombrie 2011.

CAPITOLUL II

2.1 Organizarea Directiei Regionale de Statistica Dolj

Directia Regionala de Statistica Dolj este organizata si functioneaza potrivit Hotararii  Guvernului nr. 957/2005 privind organizarea si functionarea Institutului  National  de  Statistica.

Directia Regionala de Statistica Dolj are urmatoarea structura organizatorica :

• Serviciul de statistici economice si statistica preturilor
• Serviciul de statistici sociale si statistici teritoriale
• Serviciul de sinteze si analize regionale, statistica incluziunii sociale si dezvoltarii durabile, documentare si biblioteca
• Compartimentul de coordonare anchete, gestionare resurse umane si contabilitate
• Compartimentul de diseminare informatii statistice judetene, monitorizare programe de activitate, relatii cu publicul 
• Compartimentul de tehnologia informatiei si baze de date administrative
• Compartimentul de statistici INTRASTAT

Directia Regionala de Statistica Dolj este subordonata Institutului National de Statistica si are relatii de colaborare cu toate directiile regionale / judetene de statistica din tara , directiile generale / directiile din Institutul National de Statistica. De asemenea, are relatii de colaborare cu organele administratiei publice locale si cu serviciile deconcentrate ale administratiei publice centrale.

2.2 Atributiile Directiei Regionale de Statistica Dolj

Directia Regionala de Statistica DOLJ este organizata si functioneaza in baza prevederilor Legii Nr. 226/2009 privind organizarea statisticii oficiale in Romania, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, a Hotararii Guvernului Nr.957/2005 privind organizarea si functionarea Institutului National de Statistica, ca unitati teritoriale ale I.N.S.-ului.

Directia Regionala de Statistica DOLJ, institutie publica cu personalitate juridica finantata de la bugetul de stat si serviciu public deconcentrat, organizeaza si intretine sistemul informational statistic in profil teritorial.

Directia Regionala de Statistica DOLJ are ca obiect de activitate colectarea, procesarea, analiza, diseminarea datelor statistice, dezvoltarea culturii statistice, constituirea si administrarea la nivel teritorial a seriilor de date statistice, oficiale cu caracter demografic, social, economic, de mediu, financiar si juridic, necesare cunoasterii realitatilor economice si sociale, fundamentarea strategiilor de dezvoltare si prognoza, a deciziilor guvernamentale si ale operatorilor economici,  informarii opiniei publice,   asigurarea veridicitatii datelor furnizate de catre operatorii economici si sociali, serviciile publice, organismele guvernamentale si non-guvernamentale, care se gasesc sau isi desfasoara activitatea pe raza judetului.

In realizarea obiectului  de activitate, ce se intemeiaza pe principiile independentei profesionale, autoritatii in materie de culegere, adecvarea resurselor, angajamentul privind calitatea in statistici, confidentialitatea in statistica, impartialitate si obiectivitate, metodologia solida, proceduri statistice adecvate, sarcina de raspuns adecvata pentru respondenti, eficienta sub raportul costurilor, relevantei, precizie si fiabilitate, promptitudine si punctualitate, coerenta si comparabilitate, accesibilitate si claritate,  Directia Regionala de Statistica Dolj are urmatoarele atributii:

a)     asigura colectarea, procesarea si analiza datelor statistice de la operatorii economici si sociali pentru cercetarile prevazute in Programul Statistic  National Anual aprobat;

b)     organizeaza si efectueaza cercetari statistice cu caracter special cum ar fi: recensaminte, anchete selective si alte cercetari statistice pe baza dispozitiilor primite de la INS.;

c)     organizeaza instruiri, indruma si acorda asistenta metodologica operatorilor economici si sociali pentru completarea formularelor;

d)     participa la evaluarea eficientei si definitivarea metodologiilor statistice elaborate de I.N.S.;

e)     propune solutii pentru imbunatatirea sistemului de indicatori, a formularelor de colectare a datelor statistice precum si a metodologiei de organizare si realizare a cercetarilor  asupra operatorilor economici sau asupra gospodariilor  populatiei;

f)      asigura aplicarea normelor legale si a celor stabilite de I.N.S. cu privire la determinarea  si  publicarea  indicatorilor statistici;

g)     furnizeaza catre I.N.S. datele si informatiile statistice la perioadele si termenele prevazute in planul de activitate;

h)     informeaza din proprie initiativa administratia publica locala si la solicitarea acesteia, asupra evolutiei principalilor indicatori de dezvoltare economico-sociala si a principalelor aspecte ce intervin in economia judetului;

i)       prezinta semestrial I.N.S.-ului informari asupra activitatii desfasurate;

j)       elaboreaza/proiecteaza anuare, breviare, buletine si alte publicatii la nivelul judetului spre a fi publicate;

k)      indeplineste orice alte atributii stabilite de I.N.S. prin acte normative pentru domeniul lor de activitate.

2.3 Organigrama Directiei Regionale de Statistica Dolj

2.4 Activitati desfasurate in cadrul Directiei Regionale de Statistica Dolj

Directia Regionala de Statistica Dolj este structurata pe servicii si compartimente de culegere, prelucrare, publicare pentru diversi utilizatori si analiza a datelor statistice. Aceste servicii si compartimente din cadrul directiei sunt prezentate mai jos.

2.4.1 Serviciul de Statistici Economice si Statistica Preturilor, Compartimentul Statistici Intrastat si Serviciul Statistici Sociale si Teritoriale

Cercetarile statistice sub forma de ancheta au inceput sa fie utilizate tot mai frecvent dupa anul 1990 pentru inregistrarea fenomenelor social-economice din toate ramurile economiei nationale.

In prezent, ancheta statistica este una din metodele principale de investigare a fenomenelor din agricultura, industrie, comert, turism, gospodariile populatiei.

Intregul sistem de cercetari/inregistrari din domeniul statisticii se realizeaza conform Graficului Anual de Cercetari Statistice elaborat de Institutul National de Statistica, unde pe domenii si pe perioade de inregistrare (lunar, trimestrial, semestrial si anual) sunt prezentate lucrarile statistice care se vor efectua in cursul anului.

Cercetarile/inregistrarile din domeniul statisticii agricole sunt grupate pe activitati specifice dupa cum urmeaza:

A. Cultivarea plantelor, suprafete, utilizarea terenurilor, modul de folosinta, imbunatatirile funciare si productia vegetala:

Ancheta privind productia vegetala a principalelor culturi ( in anul 2004)

Ancheta privind utilizarea terenurilor folosind teledetectia

Suprafata recoltata si productia obtinuta, aplicarea ingrasemintelor, amendamentelor si pesticidelor, plantarile si defrisarile de vii si pomi

Suprafata productiva de primavara

Statistica fondului funciar

Inbunatatiri funciare

B. Cresterea animalelor , productia animala si consumul de furaje:

Ancheta privind efectivele de animale si productia animala obtinuta anual

Ancheta privind ouale puse la incubat si obtinerea de produsi vii prin ecloziune

Ancheta privind efectivele de porcine la 1 aprilie

Anchete privind efectivele de bovine la 1 iunie

Efectivelede animale domestice, productia animala si consumul de furaje

C. Baza tehnico-materiala, activitatea economico-financiara si preturile produselor agricole:

Activitatea economica a unitatilor agricole cu personalitate agricola

Utilaje, instalatii agricole si mijloace de transport

Ancheta privind preturile agroalimentare

Ancheta privind preturile produselor care reprezinta consumul intermediar in agricultura

In conformitate cu acquis-ul comunitar este prevazut a se realiza in anii 2005-2006 Ancheta Structurala in Agricultura, care in perioada intercensitara reprezinta un suport fundamental in analizele politice si economice, la nivel geografic detailat.                               

Directia Regionala de Statistica Dolj intretine sistemul de indicatori statistici in profil teritorial.

Informatiile cu caracter social care servesc ca fundament in luarea unor decizii, au condus la constituirea unor discipline de sine statatoare in cadrul statisticii sociale si anume:

Statistica populatiei;

Statistica muncii si asistentei sociale;

Statistica sanatatii;

Statistica preturilor si tarifelor ;

Statistica invatamantului, stiintei si culturii;

Statistica turismului, comertului si serviciilor.

Acestor ramuri ale statisticii sociale li se adauga “Statistica nivelului de trai si calitatii vietii”, disciplina de sinteza care preia si trateaza in maniera proprie unele dintre cele mai importante aspecte ale statisticii sociale.

In vederea obtinerii datelor din sectorul social, specialistii din cadrul serviciului se implica in culegerea datelor si informatiilor statistice de la agentii economici de pe teritoriul judetului cuprinsi in cercetare, conform programelor anuale.

Pentru obtinerea datelor din sectorul social, ele se culeg fie prin cercetari totale cum ar fi pentru demografie, de la toate consiliile locale; invatamant – de la toate unitatile de invatamant; sanatate – de la toate unitatile ce desfasoara activitati de sanatate si asistenta sociala; cultura – de la toate unitatile ce desfasoara activitati de cultura; fie prin cercetari partiale, pe baza de esantioane reprezentative la nivelul judetului, cum ar fi activitatea de comert, prestari servicii, turism si forta de munca.

In sectorul social, intre cei mai importanti indicatori se situeaza cei care stabilesc evolutia structurii demografice, a populatiei judetului pe sexe, pe varste, pe medii, pe localitati si prezinta o importanta semnificativa atat din punct de vedere demografic, cat si prin consecintele sale sociale economice pe care le determina.

Pentru culegerea datelor specifice statisticii demografice functioneaza un sistem logistic care acopera intreg teritoriul judetului si angreneaza pe langa personalul statistic, autoritatile administratiei publice locale, Ministerul Administratiei si Internelor, Ministerul de Justitie si Ministerul Sanatatii si Familiei. Fondul de date a fost valorificat pentru stabilirea structurii populatiei pe medii de rezidenta si pe sexe, pe varsta si grupe de varsta la 1 ianuarie si 1 iulie, numarul nascutilor vii, numarul deceselor, al casatoriilor si divorturilor, lucrari specifice statisticii migratorii (stabilirii de resedinta si schimbarii de domiciliu, date asupra proiectiilor demografice (natalitate, mortalitate generala si infantila, nuptialitate si divortialitate).

Tot in cadrul sectorului social sunt efectuate cercetari statistice privind invatamantul. Informatiile primare au fost abtinute de la toate unitatile de invatamant cu ajutorul rapoartelor statistice pentru inceputul si sfarsitul anului scolar si pentru fiecare nivel de instruire. Principalii indicatori rezultati sunt numarul unitatilor de invatamant, durata medie a scolarizarii , numarul elevilor inscrisi, numarul cadrelor didactice, baza materiala, numarul absolventilor, numarul promotiilor pe fiecare tip de invatamant.

Pentru obtinerea informatiilor privind reteaua si activitatea unitatilor sanitare s-au utilizat formulare statistice anuale, specifice, pentru sectorul public si privat. Rezultatele acestor cercetari statistice s-au concretizat in obtinerea principalilor indicatori rezultati si anume: numarul unitatilor sanitare, al personalului mediu sanitar, gradul de utilizare al paturilor din spitale, durata medie de spitalizare.

Informatiile statistice privind reteaua si activitatea culturala se obtin prin cercetari statistice de colectare a datelor statistice de la unitatile culturale. Principalii indicatori obtinuti au fost privind numarul unitatilor culturale, numarul spectacolelor si al spectatorilor, participarea populatiei la activitatile culturale, fondul de carte si utilizarea lui.

Un alt domeniu important al sectorului social il constituie statistica preturilor de consum al populatiei.

Pe baza inregistrarilor facute decadal la nivel de judet, se calculeaza la nivelul tarii, lunar, indicele preturilor de consum al populatiei pe total, pe marfuri alimentare, nealimentare si servicii. De asemenea cu periodicitate saptamanala sunt realizate lucrari privind preturile la principalele produse agroalimentare vandute pe piata.

In sistemul statisticii comertului interior si serviciilor de piata pentru populatie a fost imbunatatita cercetarea statistica privind comertul cu amanuntul si ridicata si prestarile de servicii. Prin ancheta statistica asupra comertului cu amanuntul si vanzarii de autovehicule sunt culese lunar date asupra cifrei de afaceri realizate in aceasta activitate si asupra numarului de personal ocupat si a fondului de salarii. Ancheta asupra serviciilor de piata prestate populatiei a fost realizata dupa o metodologie similara si pe baza celor doua anchete au fost produse lunar statistici asupra indicilor cifrei de afaceri din comertul cu amanuntul si ridicata si din prestarile de servicii comerciale catre populatie. In domeniul statisticii turismului, din cercetarile statistice pe aceasta tema se obtin indicatori privind activitatea de cazare turistica, activitatea agentiilor de turism si turismul international.

Tot in cadrul sectorului social, se obtin indicatorii privind costul fortei de munca, a numarului mediu de salariati si veniturile salariale pe activitati, pe forme de proprietate, pe forme juridice, precum si repartizarea salariatilor pe grupe de salarii si de ocupatii.

Pentru a asigura fondul de date necesar reflectarii evolutiei fenomenelor sociale in profil teritorial, specialistii din cadrul serviciului organizeaza actiuni pentru crearea si mentinerea unor bune relatii cu furnizorii de date, reducand numarul de nonraspunsuri si respectarea termenelor de transmitere a datelor, actiuni pentru indrumarea personalului din unitatile si pentru verificarea modului de determinare a datelor furnizate de unitati.

Utilizarea optima a resurselor umane, factorul decisiv in producerea informatiei statistice de calitate, a impus si impune in continuare o buna pregatire profesionala, axata pe metodele statistice moderne de cercetare, proiectare, productie si utilizare a tehnologiei informationale.

2.4.2 Diseminarea datelor statistice si relatiile cu publicul

Unul din scopurile declarate ale statisticii oficiale fundamentata ca stiinta exacta il constituie pe langa capacitatea de realizare de cercetari, anchete, recensaminte si aceea de elaborare a rezultatelor obtinute, de diseminare, analiza si ulterior de sinteza a datelor statistice colectate.

Cheia utilitatii statisticii este, fireste, disponibilitatea datelor si, implicit, o diseminare extinsa a lor. Statisticile sunt diseminate atat on-line, pe CD-ROM-uri, cat si in publicatii scrise.

Un aspect din ce in ce mai important in ceea ce priveste perfectionarea demersului statistic este cel legat de oportunitate si de punctualitate in diseminare. Oportunitatea se refera la timpul scurs intre sfarsitul perioadei de referinta si momentul diseminarii si variaza in functie de tipurile de statistici urmarite (economice, sociale . ). Cu cat diseminarea are loc mai repede dupa perioada de referinta, cu atat este mai mare valoarea pentru utilizatori.

Diseminarea ar trebui sa aiba loc in functie de calendarele de publicare a datelor, astfel incat toti utilizatorii sa stie din timp ce statistici vor fi publicate si la ce data.

Un rol important in procesul de diseminare il joaca relevanta datelor statistice. Pentru a asigura relevanta trebuie sa se desfasoare trei procese primare:

monitorizarea nevoilor utilizatorilor,

revizuirea programului,

determinarea prioritatii

Relevanta unui concept statistic, este in cel mai inalt grad, dependenta de contactele cu comunitatile utilizatorilor atat pentru nevoile lor curente de comunicare, cat si pentru a anticipa nevoi viitoare.

Aceste nevoi, in ceea ce priveste informatiile, sunt rar formulate in termeni strict statistici. In plus, fata de monitorizarea nevoilor utilizatorilor, se impune o revizuire a programului cu regularitate, pentru a verifica daca el mai satisface cerintele utilizatorilor.

Dupa obtinerea informatiei de la utilizatori si de la cei care revizuiesc programul, trebuie stabilite prioritatile, intrucat fondurile sunt limitate.

Toti utilizatorii trebuie sa fie tratati in mod egal in ceea ce priveste accesul la informatiile noi. Sunt patru probleme aici:

a)      nevoia unui sistem de catalogare care sa permita utilizatorilor gasirea oricarei informatii cautate dintre cele disponibile;

b)      prevederea accesului la informatie intr-un format potrivit tuturor utilizatorilor;

c)cuprinderea informatiilor statistice in sisteme de catalogare comune;

d)obtinerea unor masuri de satisfacere a utilizatorilor in ceea ce priveste sistemele de catalogare si de transmitere a informatiei.

Utilizatorii ar trebui sa fie, de asemenea, capabili sa inteleaga informatia in mod corect. Autoritatea statistica este responsabila in ceea ce priveste furnizarea metainformatiilor necesare pentru ca utilizatorii sa inteleaga datele, mai ales prin furnizarea de :

• concepte si clasificari ce sustin datele;
• metodologia folosita pentru a culege si a calcula datele;
• masuri de acuratete a datelor.

Acestea ii dau utilizatorului informatii despre ce anume s-a masurat, cum s-a masurat si cat de bine s-a masurat.

In plus, autoritatile de statistica ar trebui sa comenteze, in publicatiile lor, principalele concluzii care pot fi trase. Se cere, astfel, diseminarea documentatiei despre metodologia statistica si diseminarea detaliilor componente, reconcilierea cu datele asociate si contextul care faciliteaza verificarile in ceea ce priveste justetea datelor.

Comparabilitatea in spatiu si timp in procesul diseminarii devine importanta atunci cand se pot face comparatii credibile, de exemplu, cu rezultatele precedente sau cu alte arii geografice. Acest lucru este posibil atunci cand procesul de sustinere a datelor este identic, cu alte cuvinte, acolo unde se dezvolta si se folosesc concepte si clasificari identice, metode de culegere si de calcul al datelor identice, precum si masurari identice ale acuratetei. Atunci cand se foloseste acelasi proces de date in diferite zone bine determinate geografic si/sau administrativ (tari, regiuni, judete . ) sau temporale (serii de timp), rezultatele statistice din aceste zone pot fi comparate.

O alta trasatura majora este aceea ca cerintele utilizatorilor sa fie total acoperite. Aceasta include nevoile si prioritatile exprimate de catre utilizatori ca grup. In felul acesta, se va evita situatia in care utilizatorii sa porneasca de la premise gresite asupra informatiilor date sau ca ei insisi sa investigheze pentru a afla raspunsuri si astfel sa foloseasca date sau metode incorecte.

In final, procesul de diseminare nu poate functiona fara o analiza obiectiva si pertinenta a costurilor. Chestiunea costurilor este strans legata de diferitele dimensiuni ale acuratetei si de prioritati. O buna acuratete va cere surse financiare mai mari, dar atunci cand sunt multe proiecte, acestea pot depasi bugetul alocat si, de aceea, trebuie stabilite prioritatile.

Fiecare autoritate statistica trebuie sa fie capabila sa demonstreze un management al fondurilor existente. Pot fi luate unele initiative pentru a verifica daca informatia ceruta este deja cunoscuta in urma unui alt studiu sau dintr-o sursa alternativa.

In prezent fiecare directie judeteana / regionala de statistica realizeaza o serie de publicatii statistice in profil teritorial, dar care nu sunt unitare din punct de vedere al continutului, periodicitatii si a prezentarii grafice, exceptie facand Buletinul Statistic Lunar.

Informatiile incluse in aceste publicatii sunt informatii preluate din diverse cercetari statistice anuale/infraanuale, dar care de multe ori nu au reprezentativitate la nivel teritorial. Indicatorii cu reprezentativitate la nivel de judet sau regiune regasiti in aceste publicatii sunt calculati conform metodologiilor aprobate la nivel I.N.S., metodologii care sunt unitare pentru toate oficiile teritoriale de statistica.

Ca obiective imediate de implementat in urmatoarea perioada, mentionam:        

A) sporirea interesului directiilor teritoriale de statistica pentru satisfacerea maxima a cerintelor utilizatorilor de date statistice;

B) realizarea unei structuri unitare pentru publicatiile statistice prin standardizarea publicatiilor statistice judetene si regionale;

C) promovarea in randul utilizatorilor si furnizorilor de date statistice, a sistemului de publicatii;

D) diversificarea formei de prezentare a publicatiilor statistice (format pe hartie, electronic sau via Internet).

E) consolidarea imaginii institutiei, ca sursa oficiala de informatii statistice;

F) construirea si mentinerea increderii utilizatorilor in acuratetea datelor statistice (mentinerea fidelitatii actualilor utilizatori si atragerea de noi utilizatori, analizarea feedback-ului din partea utilizatorilor);

G) dezvoltarea cadrului functional, efectiv si modern al diseminarii datelor statistice si de furnizare a serviciilor;

H) extinderea varietatii serviciilor, canalelor de diseminare, avand in vedere nevoile utilizatorilor;

I) orientarea bazelor de date catre satisfacerea in timp real a cerintelor de date.

In concordanta cu Strategia Sistemului Statistic National, Romaniaa subscris incepand cu data de 4 mai 2005 la Standardul Special de Diseminare a Datelor. Activitatile legate de participarea la Standardul Special de Diseminare a Datelor se realizeaza in colaborare cu Ministerul Finatelor Publice, Banca Nationala a Romaniei si Institutul National de Statistica care are si rol de coordonator.

Acest sistem a fost realizat de catre Fondul Monetar International cu scopul de a oferi utilizatorilor care au sau doresc sa aiba acces la pietele internationale de capital informatiile financiare si economice de care au nevoie.

Standardul Special de Diseminare a Datelor ofera o imagine completa a datelor diseminate urmarind asigurarea a patru cerinte importante ale diseminarii:

furnizarea datelor conform sferei de cuprindere , periodicitatii si termenelor de diseminare prevazute de acest standard;

accesul liber si in conditii de egalitate a tuturor utilizatorilor de date;

• integritatea datelor diseminate