DACIA LITERARA (manifest literar, doctrina estetica)

DACIA LITERARA (manifest literar, doctrina estetica)

Prima jumatate a secolului al XIX- lea este, poate, cea mai agitate si bogata perioada de transformari social- culturale, culminand cu evenimentele Revolutiei de la 1848, prin care lupta pentru emancipare sociala si nationala a antrenat toate cele trei provincii romanesti. Etapa cuprinsa intre anii 1830 si 1860, in care a avut loc o viguroasa activitate culturala si o intensificare a ideii de unire a tarilor romane, este cunoscuta in literature sub denumirea de perioada pasoptista.

In aceasta epoca de avant al culturii, literature noastra a cunoscut o dezvoltare deosebita prin contributia unor scriitori patrunsi de idealul eliberarii si unitatii nationale, care au pretuit frumusetile patiei si folclorul, satirizand totodata viciile oranduirii feudale si participand active la lupta sociala, la evenimentele politice ale vremii. In operele lor au impletit romantismul cu clasicismul, in spiritual marilor valori ale literaturii universale.

Perioada pasoptista a fost prezentata in literature prin scriitori apartinand celor trei provincii romanesti: Gheorghe Asachi, Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri, Alecu Russo in Moldova; Ion Heliade Radulescu, Vasile Carlova, Grigore Alexandrescu, Nicolae Balcescu, Ion Ghica, Cezar Bolliac, Dimitrie Bolintineanu in Tara Romaneasca, Timotei Cipariu, George Baritiu, Andrei Muresanu in Transilvania.

Presa, aflata la inceputuri, s-a manifestat printr-o ampla activitate publicistica. Primele ziare aparute au fost: la Bucuresti - "Curierul romanesc" (1829), sub conducerea lui Ion Heliade Radulescu; la Iasi- "Albina romaneasca " (1829), din initiative lui Gheorghe Asachi; la Brasov - "Gazeta de Transilvania" (1838), avand in frunte pe marele carturar ardelean George Baritiu.

La 30 ianuarie 1840 ia fiinta la Iasi revista "Dacia literara", din initiative si sub conducerea lui Mihail Kogalniceanu (1817-1891), fiind "intaia revista de literature organizata" (G. Calinescu). "Dacia literara" este asadar prima revista literara, in jurul careia s-a manifestat un current national-popular si prin care s-au afirmat primii nostril scriitori moderni.

In primul numar al revistei, Mihail Kogalniceanu, in varsta de numai 23 de ani, publica articolul- program sub titlul "Introductie", in care evidentiaza principalele idei asezate ca fundament al crearii si orientarii literaturii romanesti si care este considerat primul manifest al romantismului romanesc. (Pe plan European, programul romantismului a fost trasat in Franta, de Victor Hugo, in "Prefata" la drama "Cromwell" - 1827).

In atentia lui Mihail Kogalniceanu, revista urma sa aiba o structura bine organizata, fiind cu atat mai meritorie stradania lui, cu cat "Dacia literara" este prima publicatie de literature romana. Astfel, mentorul revistei structureaza continutul acesteia in patru parti bine definite:

prima parte cuprinde "compuneri originale" ale scriitorilor colaboratori;

a doua parte reproduce articole din alte publicatii;

Partea a treia se ocupa de critica operelor nou aparute;

Partea a patra, avand un titlul special - "Telegraful Daciei"- contine informatii despre cartile in curs de aparitie, despre evenimente culturale sau despre scriitori, adica "tot ce poate fi vrednic de insemnat pentru publicul roman".

Articolul-program intitulat "Introductie" incepe cu succinte referiri la publicatiile vremii, care, in afara de politica, de stiri administrative si de cateva informatii locale, acestea nu contin nimic despre literature. De aceea Kogalniceanu s-a gandit ca este momentul sa initieze "o foaie" care sa se indeletniceasca "numai cu literature nationala" si in care sa poata fi publicate "cele mai bune scrieri originale". Pune la dispozitie paginile revistei "Dacia literara" tuturor scriitorilor din cele trei provincii romanesti, "fiestecarele cu ideile sale, cu limba sa, cu chipul sau", ambitia lui fiind sa apara "productiile romanesti, fie din orice parte a Daciei, numai sa fie bune". Cu trei ani inainte (1837), Ion Heliade Radulescu adresa tinerilor scriitori indemnul "Scrieti baieti numai scrieti! [ . ] e vremea de scris, si scrieti cat veti putea si cum veti putea", fara sa aiba exigenta valorica a lui Mihail Kogalniceanu, care considera importanta calitatea operei, nu numai reperul cantitativ.

Lucrare: Sistemul circulator la om - inima, vasele de sange Lucrare: Boala lui parkinson

Directorul revistei traseaza principalele directii pe care sa le urmeze scriitorii pentru a putea crea o literature nationala, telul marturisit al marelui om de cultura fiind acela ca "romanii sa aiba o limba si o literature comuna pentru toti", asigurand scriitorii din toate provinciile romanesti ca operele originale vor beneficia de o critica obiectiva, "vom critica cartea, iar nu persoana".

Kogalniceanu condamna deprinderea de a imita literature straine, fara nicio legatura spirituala cu specificul romanesc, de aceea el considera ca "dorul imitatiei s-au facut la noi o manie primejdioasa, pentru ca omoara in noi duhul national", iar traducerile unor opera de valoare din literature universala "nu fac o literature". El militeaza cu avant pentru crearea de opera autohtone, deoarece operele literare trebuie sa pastreze spiritual original si simtirea romaneasca, ca fiind "insusirea cea mai pretioasa a unei literature". Argumentele lui Kogalniceanu se refera la subiecte inspirate din istoria zbuciumata a neamului romanesc, din folclorul nepretuit si din frumusetile patriei, care pot constitui oricand cele mai originale izvoare de inspiratie pentru scriitori.

Numele revistei, Dacia, este ales semnificativ, pentru a exprima unitatea de neam si tara, precum si idealul de Unire a romanilor fiind sugerat destul de transparent, avand in vedere si faptul ca Mihail Kogalniceanu eate pasionat de istorie in general si de istoria romanilor, in special. Progresist in gandire, marele om de cultura are conceptii iluministe, ramanand, de altfel, celebra fraza prin care indeamna pe toti romanii sa-si cunoasca originile si identitatea spirituala prin intoarcerea catre trecutul istoric al neamului din care provin: "Intrebati dar istoria, si veti sti ce suntem, de unde venim si unde mergem". El nu se rezuma insa numai la indemnuri teoretice, ci, pentru a pune la dispozitie scriitoriloe material documentar, tipareste Letopisetele Tarii Moldovei ale cronicarilor Grigore Ureche, Miron Costin si Ion Neculce, intre anii 1845 si 1852. Cativa ani mai tarziu, completeaza demersul documentarist cu publicarea cronicilor muntene, in 1872, sub titlul "Cronicile Romaniei". Acestea au constituit principalele surse de inspiratie pentru scriitorii epocii, ca Vasile Alecsandri, Costache Negruzzi, Grigore Alexandrescu, Al. Odobescu etc. In prefata "Letopisetelor", Mihail Kogalniceanu isi sustine cu fervoare credinta ca literature nationala trebuie sa reflecte spiritual romanesc: "Ca sa avem arte si literatura nationala trebuie ca ele sa fie legate cu societatea, cu credintele cu obiceiele, intr-un cuvant, cu istoria noastra . Nu vom avea arta si literature daca nu ne vom adapa in izvoarele nationalitatii noastre, care este religia secolului al XIX- lea".

Cu o aparitie scurta in timp, ianuarie- iunie 1840, revista "Dacia literara" a fost suprimata de catre domnitorul Mihail Sturza, dupa numai trei numere, iar Kogalniceanu este exilat la manastirea Rasca. Cu toate acestea, in paginile sale au aparut scrieri valoroase si au publicat scriitori ce vor intra in patrimonial literaturii romane. In numarul 1 al revistei a aparut prime nuvela istorica, "Alexandru Lapusneanul" de Costache Negruzzi. Alti scriitori au gasit aici gazduire pentru operele lor, cum ar fi pagini de proza sub semnaturile lui Vasile Alecsandri si Mihail Kogalniceanu, poezii de Grigore Alexandrescu (printer care "Anul 1848") si C. Stamati, fabule de Alex. Donici, precum si articole despre frumusetea poeziei populare si a obiceiurilor folclorice romanesti. Spiritul "Daciei literare", prea repede suprimata, este continuat de alta revista initiate de Mihail Kogalniceanu, numita "Propasirea" si editata la Iasi, in 1844.

Articolul-program - "Introductie" - al revistei "Dacia literara" ar putea fi sintetizat prin cateva directii principale trasate de Mihail Kogalniceanu:

Cresterea interesului pentru crearea unei literature romane, prin realizarea de "compuneri originale", de productii romanesti "fie din orice parte a Daciei, numai sa fie bune". (Exigenta valorica a lui Kogalniceanu intra in contradictie cu celebrul indemn adresat potentialilor scriitori de catre Ion Heliade Radulescu: "Scrieti, baieti, numai scriei!", slogan devenit celebru dar motivate prin faptul ca nu existau creatii literare originale, deci romanii nu aveau o literatura);

Inlesnirea colaborarii scriitorilor din toate tinuturile romanesti in paginile revistei, "fiestecarelea cu ideile sale, cu limba sa, cu chipul sau;

Realizarea unei limbi si a unei literature unice, deoarece este foarte important ca "romanii sa aiba o limba si o literature comuna pentru toti";

Combaterea imitatiei creatiilor literare straine, prin semnalarea pericolului plagiatului, argumentand ca "dorul imitatiei s-au facut la noi o manie primejdioasa, pentru ca omoara in noi duhul national";

Traducerile operelor din alte literature sa fie ale celor de valoare, desi "traductiile insa nu fac o literature" nationala, ba, mai mult, sunt "ucigatoare a gustului original";

Pastrarea specificului national in opera literara, a originalitatii creatiei, care constituie "insusirea cea mai pretioasa a unei literature";

Folosirea surselor de inspiratie din istoria poporului roman - "istoria noastra are destule fapte eroice"-, din frumusetile patriei - "frumoasele noastre tari sunt destul de mari" - si din folclor - "obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice, pentru ca sa putem gasi la noi sujeturi de scris, fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne imprumutam de la alte natii";

Afirmarea criticii literare obiective, "critica noastra va fi nepartinitoare, vom critica cartea, iar nu persoana", precum si a unei critici de directie;

Scriitorii sunt datori sa contribuie prin operele lor la implinirea idealului tuturor romanilor, Unirea Principatelor. Curentul national-popular "Dacia literara" reuneste cele mai stralucite personalitati literare ale epocii, care vor determina dezvoltarea ulterioara a literaturii romane.