Reforma sistemului de evaluare in invatamantul primar

Reforma evaluarii elevilor din invatamantul primar este una de substanta, care are ca scop schimbarea complexa a sistemului existent si nu simpla revizuire sau imbunatatire a acestuia. Astfel, pentru prima data s-a trecut de la evaluarea cantitativa, realizata aproape exclusiv in functie de experienta cadrelor didactice si de perceptia lor asupra nivelului de pregatire al elevilor, la evaluarea calitativa.

Noul sistem are la baza criterii unitare la nivel national, de apreciere a performantelor elevilor, numite descriptori de performanta. Acestia sporesc obiectivitatea evaluarii, furnizeaza elevilor si parintilor informatii relevante despre nivelul de pregatire la care au ajuns.

Necesitatea inlocuirii sistemului de notare cu cifre cu sistemul de evaluare prin calificative, bazate pe descriptori de performanta, decurge din urmatoarele considerente:

notele nu sunt acordate elevilor pe baza unor criterii, ci in stransa legatura cu experienta si perceptia fiecarui cadru didactic. din acest motiv, notele reprezinta simple simboluri fara o baza stiintifica bine conturata;

in cadrul sistemului de notare cu cifre pe o scara de zece trepte sunt imposibil de elaborat criterii relevante si unitare pentru acordarea fiecarei note. Sistemul de notare prin calificative (excelent, foarte bine, bine, suficient, insuficient), bazat pe descriptori de performanta, asigura coerenta, comparabilitatea in notare si o mai mare usurinta in utilizare;

sistemul de notare prin calificative permite o evaluare mult mai obiectiva, pe niveluri de performanta superioara, medie si minima;

acest sistem de evaluare nu realizeaza o discriminare la fel de sensibila ca sistemul cifric. In invatamantul primar se considera ca acest fapt nu este atat de important pentru evaluarea curenta, accentul urmand a fi pus mai mult pe dezvoltarea spiritului de echipa al elevilor, decat pe cel de competitie.

Evaluarea in invatamantul primar are un caracter formativ, urmand ca inregistrarea rezultatelor elevilor in documentele scolare sa se realizeze ca rezultat al mai multor evaluari. Calificativul consemnat in catalog si in carnetul elevului va fi rezultatul catorva aprecieri de acest tip. Se pot inregistra direct in catalog calificativele obtinute de elevi la evaluari cu un anumit grad de complexitate (probe scrise cu un numar suficient de cerinte, lucrari practice etc.).

Sub denumirea de descriptori de performanta intra o categorie diversa de formulari, explicitari organizate ierarhic, ale performantei asteptate din partea elevilor aflati in situatie de evaluare. Performanta asteptata este conceputa ca performanta tipica, medie, realizabila in conditiile evaluarii curente, la clasa.

In sistemul de evaluare romanesc, descriptorii de performanta au fost introdusi la inceputul anului scolar 1998-1999, la nivelul invatamantului primar, ca un act al reformei educationale in domeniu. In acest context, descriptorii stau la baza crearii si implementarii unui sistem complet nou de evaluare, respectand criterii unitare, aplicabile la nivel national, in aprecierea rezultatelor elevilor.

Dintre efectele introducerii acestor descriptori amintim:

Evaluarea curenta a devenit mai unitara, mai obiectiva sub raportul consistentei procesului;

Faptul ca sistemul descriptorilor de performanta nu este conceput sa discrimineze puternic in sens normativ, intre elevii aceleasi clase s-a dovedit a fi benefic pentru acest nivel de varsta;

A aparut evidenta necesitatea completarii celor patru trepte ale notarii elaborate in prima etapa cu descriptor ai performantei de tip "excelent" si "insuficient";

Finalizarea judecatii evaluative a invatatorului privind performanta elevilor printr-un calificativ ce corespunde descrierii performantei demonstrate, are implicatii de profunzime, directe si asupra modalitatilor de inregistrare a rezultatelor scolare;

Introducerea concomitenta in sistem a noului curriculum pentru invatamantul primar si a noului sistem de evaluare a rezultatelor scolare a avut avantajul evident de a potenta importanta si impactul schimbarii;

Principalele calitati ale noului sistem de evaluare introdus sunt flexibilitatea si adaptabilitatea sa: odata introduse modelele motrice pentru punerea in ecuatia evaluativa a principalelor obiective de referinta de la nivelul curriculum-ului, precum si a principalelor capacitati, sistemul este capabil de a se autoregla.

Modurile in care acesti descriptori de performanta pot fi creati, adaptati, utilizati in mod concret in activitatea de evaluare curenta si/sau examinare este o problema care tine de creativitatea evaluatorului, de efectele scontate, de importanta judecatii de evaluare cu care se finalizeaza aplicarea descriptorilor.

Descriptorul de performanta concretizat in formula unei scale de apreciere are avantajul practic de a argumenta judecata de valoare, intemeind-o in mod sistematic. Acest lucru poate fi util in evaluarea curenta interna, realizata de cadrul didactic la clasa, chiar in conditiile in care necesarul de timp acordat intregului proces de apreciere este relativ important.

Principalele argumente pentru introducerea, adaptarea si utilizarea acestor descriptori in cazul aprecierii si notarii curente sunt:

Potentialul lor formativ in termeni de intelegere si modelare a asteptarilor in ceea ce priveste performanta dorita;

Stimularea capacitatilor metacognitive si de autoevaluare a demersului individualizat, a performantei, a procesului de invatare in general, ca si a celui de evaluare in mod specific;

Cresterea transparentei si a consistentei procesului de apreciere/notare si, prin aceasta, a credibilitatii deciziei, a judecatii de valoare in cazul evaluarii curente, cu impact direct in perspectiva si asupra examenelor;

Intemeierea, in timp, a consensului de tip profesionist intre cei care actioneaza si ca evaluatori in activitatile curente si ca examinatori, in situatia de examen, in mod special, profesorii si invatatori. Realizarea acestui tip de consens este esentiala pentru optimizarea calitatii judecatii experte, bazate pe criterii asumate, transparente si operationalizabile in mod concret, raspunzand nevoilor reale;

Stimularea schimbarii accentului si ponderii de pe continuturi curriculare pe competente si capacitati activate contextual sau situational, unde continuturile sunt cu adevarat ilustrative si nu determinate.

Pentru o mai buna intelegere a modului in care opereaza descriptorii de performanta prezentam urmatoarele exemple.

CLASA I - Limba si literatura romana

Obiectiv cadru 2: Dezvoltarea capacitatii de exprimare orala

Document online: Sugestii pentru planul de lucru - Copii vor invata cum sa numere de la 1 la 10 Lucrare: Subiectul activitatii: Prietenul meu necuvintator

2.2. Elevul construieste propozitii corecte din punct de vedere gramatical

CLASA I - Matematica

2. Obiectiv cadru: Dezvoltarea capacitatilor de explorare/investigare si rezolvare de probleme

2.1. Elevul exploreaza modalitati de a descompune in suma sau in diferenta: numere mai mici decat 20, ^*numere mai mici decat 100

Studiile intreprinse ca si practica educationala evidentiaza necesitatea adecvarii permanente a actiunilor de evaluare la mutatiile de accent survenite in domeniul invatamantului, care impun redimensionarea si regandirea strategiilor evaluative in consens cu exigentele impuse procesului didactic.

Bibliografie generala

Ausubel, D.P., Robinson, F.G. (1981) - Invatarea in scoala, EDP, Bucuresti

Cerghit, I. (1983) - Perfectionarea lectiei in scoala moderna, E.D.P. Bucuresti

Cerghit, I. (1997) - Metode de invatamant (editia a III-a) E.D.P., Bucuresti

Cretu, E. (1999) - Psihopedagogia scolara pentru invatamantul primar, Editura Aramis, Bucuresti.

Cristea, S. (2000) - Dictionar de pedagogie, Ed. Litera-International, Buc.-Chisinau

Constandache, M. (2001) - Formarea initiala pentru profesia didactica prin colegiile universitare de institutori, Editura Muntenia & Leda, Constanta.

Cucos, C-tin. (2000) - Pedagogie, Editura Polirom, Iasi

Cucos, C-tin. (2008) - Teoria si metodologia evaluarii, Editura Polirom, Iasi

Culea, L., Sesovici, A., Grama, F., Pletea, M., Ionescu, D., Anghel, N. (2008) - Activitatea integrata din gradinita. Ghid pentru cadrele didactice din invatamantul preuniversitar, Editura Didactica, Bucuresti.

Giurgea, D. (1999) - Disciplinele optionale, Editura Eficient, Bucuresti.

Gliga, L., coord. (2000) - Standarde profesionale pentru profesia didactica, M.E.C.&C.N.P.P., Bucuresti.

Ionescu, M. (1982) - Lectia intre proiect si realizare, Editura Dacia, Cluj-Napoca

Kolumbus, S. (2000) - Didactica prescolara, Editura V&I Integral, Bucuresti

Macavei, E. (1997) - Pedagogie, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti.

Moise, C-tin. (1996) - Concepte didactice fundamentale, Editura Ankarom, Iasi.

Munteanu, C., Munteanu, E., N. (2009) - Ghid pentru invatamantul prescolar. O abordare din perspectiva noului curriculum, Editura Polirom, Iasi.

Nicola, I. (1996) - Tratat de pedagogie scolara, EDP, Bucuresti

Paus, V., coord., (1999) - Ghid de evaluare in invatamantul primar, MEN, CNEE

Petroaia, E., Paraiala, D-tru, Paraiala, V., coord. (2000) - Disciplinele optionale la clasele I-IV. Modele orientative, Editura Polirom, Iasi.

Potolea, D.,Neacsu, I.,Radu, I. (1996) - Reforma evaluarii in invatamant. Conceptii si strategii, MEN; CNEE., Bucuresti

Salade, D. (1982) - Didactica, E.D.P. Bucuresti

Stoica, A. (1998) - Evaluarea in invatamantul primar. Descriptori de performanta, M.E.C. & S.N.E.E., Editura Humanitas Educational, Bucuresti.

Stoica, A., coord. (2001) - Evaluarea curenta si examenele. Ghid pentru profesori, S.N.E.E., Bucuresti.

Ungureanu, D. (1999) - Educatie si curriculum, Ed. Eurostampa, Timisoara

Voiculescu, E. (2001) - Pedagogie prescolara, Editura Aramis, Bucuresti.

*** (1999) - Curriculum National. Planuri - cadru de invatamant pentru invatamantul preuniversitar, Editura Corint, Bucuresti.

*** (2001/2002) - Ghiduri metodologice de aplicare a programelor scolare, Editura Aramis, Bucuresti.

*** (1999) - Descriptori de performanta pentru invatamantul primar, Editura ProGnosis, Bucuresti.

*** (2008) - Curriculum pentru educatia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani, MEC, Bucuresti;

*** (2008) - Ghid de bune practice pentru educatia timpurie a copiilor intre 3 la 6/7 ani, MEC, Bucuresti.